10,871 matches
-
Adam Smith și John Stuart Mill) pentru că nu folosec puterea statului pentru a crea piețe competitive " Există, mai ales, o diferență foarte mare între crearea deliberată a unui sistem în cadrul căruia concurența va funcționa cât mai benefic posibil și acceptarea pasivă a instituțiilor, așa cum sunt ele. Probabil că nimic nu a făcut atât rău cauzei liberale ca insistența unor liberali privind anumite calcule simpliste, mai ales principiul laissez faire [s.n.]. (Hayek, F.A., 1993 43) Statul este necesar, spune Hayek, pentru a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
experiențe noi școlile și colegiile vor lucra împreună pentru a proiecta drumuri în viață elevilor de la 14 ani cu servicii pentru copii și educație pentru adulți văzute ca parte a unui întreg. * Educatul este partener în învățare, nu un receptor pasiv și asta înseamnă că, în special atunci când cresc și părăsesc educația obligatorie, subiecții au o sumă de drepturi în învățare dar și responsabilități pentru propria lor educație. Acest sistem al excelenței educaționale care înseamnă control național asupra curriculum-ului, standardelor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ale membrilor față de aceste roluri nu se separă de orientările religioase sau sociale (de exemplu societățile tribale africane); comunitățile dependente, în care subiecții sunt conștienți de autoritatea guvernamentală specializată pe care o consideră legitimă sau ilegitimă, dar relația este esențialmente pasivă și comunitățile participative, care urmează un model cultural în care membrii tind să fie explicit orientați către sistem ca întreg și către un rol activ al sinelui, "deși sentimentele și evaluările unui asemenea rol pot să varieze de la acceptare la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
respingere. Dacă primul tip cel al comunităților parohiale corespunde modelului originar, următoarele două sunt, datorită potențialului de individualizare pe care-l presupun, forme contemporane. Diferențele dintre comunitățile dependente și cele participative sunt date de tipul legăturilor interumane care le caracterizează pasive sau active. Pornind de aici, apar structuri și procese distincte, cu valențe educaționale diferite, de care ne propunem să ne ocupăm în continuare. 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra comunității conduc la ideea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creând un sentiment de securitate, un sentiment al proprietății și al responsabilității pentru întregul grup, care se ridică deasupra interesului personal." (Berg, M.W., Boguslaw, R., 1985 64) Majoritatea relațiilor între oamenii moderni sunt, potrivit lui Diane Dorfman (19985) legături pasive. O asemenea relație descrisă de cercetătoare este, spre exemplu, cea existentă invariabil în orice comunitate între o școală, un profesor, un elev, un părinte și locul de muncă al părintelui (văzute ca o conexiune lineară). În acest tip de legătură
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
între școală și locul de muncă la părintelui, ca instituții. Practic, astfel de legături nu dau posibilitatea ca membrii ai comunității cu funcții diferite să se întâlnească și să schimbe idei, astfel încât să se creeze reala comunitate. Deși aceste relații pasive reprezintă o dimensiune importantă în viața unei persoane, ele nu permit comunității să se adapteze la schimbările externe și interne și nici nu contribuie la ideea de identitate." (Dorfman, D.,19985) De aceea, problema susținerii și înnoirii comunității este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în viața unei persoane, ele nu permit comunității să se adapteze la schimbările externe și interne și nici nu contribuie la ideea de identitate." (Dorfman, D.,19985) De aceea, problema susținerii și înnoirii comunității este de a transforma relațiile pasive în relații active. Această problematică are implicații aparte pentru comunitățile rurale unde, în ciuda unui grad ridicat de coeziune socială, datorită similitudinii rolurilor și statutelor acestora, percepțiile reciproce rămân pasive. Flora & Flora (apud. Archie, M. et al., 199518) subliniază faptul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aceea, problema susținerii și înnoirii comunității este de a transforma relațiile pasive în relații active. Această problematică are implicații aparte pentru comunitățile rurale unde, în ciuda unui grad ridicat de coeziune socială, datorită similitudinii rolurilor și statutelor acestora, percepțiile reciproce rămân pasive. Flora & Flora (apud. Archie, M. et al., 199518) subliniază faptul că membrii comunității au tendința de a menține starea de staus quo în consecință, ei dezvoltă o aversiune față de conflict pentru a nu-i ofensa pe alții, știind că
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca religia, tradiția, obiceiurile. La aceste mecanisme culturale ar mai fi de adăugat educația 14. Pe măsură ce crește nevoia de participare și responsabilitate socială s-au dezvoltat strategiile de dezvoltare comunitară 15 menite să transforme individul dintr-un "client deficitar" și pasiv într-un cetățean activ. În acest context, poziția este clară în ceea ce privește susținerea educației pentru formarea democrației participative în cadrul unei societăți pluraliste. Mae Shaw și Ian Martin (2000), într-o analiză etapelor cheie în dezvoltarea politicilor sociale în Europa postbelică, în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
interesul dezvoltării sale: Timpul liber pentru activități care răspund provocărilor personale: sport, muzică, dans, alte preocupări artistice, interese și pasiuni, Timpul liber pentru a fi în compania celorlalți, de aceeași vârstă: discuții, vizite, vorbitul la telefon, plimbări etc. Timpul liber pasiv, pentru relaxare, în care poate să asculte muzică, să se uite la televizor, să revadă activitățile zilei, să viseze, etc. Este de la sine înțeles că timpul liber activ trebuie încurajat, dar nici timpului liber pasiv nu trebuie complet neglijat, pentru că
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
telefon, plimbări etc. Timpul liber pasiv, pentru relaxare, în care poate să asculte muzică, să se uite la televizor, să revadă activitățile zilei, să viseze, etc. Este de la sine înțeles că timpul liber activ trebuie încurajat, dar nici timpului liber pasiv nu trebuie complet neglijat, pentru că rolul lui este de relaxare, odihnă și refacere. Fie că este vorba de timpul liber petrecut cu părinții, fie în lipsa acestora, activitățile trebuie în primul rând cunoscute și coordonate de părinți, iar copilul trebuie să
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
adulții din jurul lui. Atunci când copilul deprinde capacitatea de a-și asuma responsabilități, va ști cu siguranță să își înțeleagă drepturile, să se raporteze la ceilalți. Se vorbește despre copilărie ca despre o perioadă de dependență, în care copiii sunt receptori pasivi ai protecției adulților, ai formării și orientării în mediul lor social, pe care ei, cei mici, nu îl pot influența. În ultimii ani, s-a dezvoltat din ce în ce mai mult o tendință de a se acorda copilului posibilitatea să își exprime opinia
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
asemenea, semnificația peiorativă de individ exprimă intenția de a sublinia degradarea socială și morală a persoanei devenită simplă ființă biologică. Psihologia contemporană vizează prin conceptul de persoană nu atât individul uman din punctul de vedere al cunoasterii ambianței (ca factor pasiv), cât mai ales ca factor activ care stabileste relații cu mediul, aflându-se în interacțiune reciprocă (influențându-se reciproc). Personalitatea, în accepțiune curentă, desemnează persoana maximal valorizată social (persoana plus o notă de valoare). Implică două condiții: - a fi recunoscut
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
prin formarea și, respectiv, schimbarea în primul rând a condițiilor de mediu și nu prin intervenția directă asupra personalității, ce ar duce la rezultate temporare). Limite: a. Personalitatea este doar un produs social, relațiile sociale fiind preexistente individului; individul este pasiv, conceput doar ca purtător al esenței personalității creată de societate (determinism social). b. Relația nu este univocă - de la mediu la personalitate -, ci biunivocă: la rândul său, personalitatea este creatoare de medii sociale, ea poate modifica relațiile sociale. Accepțiunea psihologică Personalitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care el este prezent și acționează asupra organelor noastre de simț. Reprezentarea este reflectarea în conștiință a unor obiecte sau fenomene care nu sunt prezente dar au fost percepute anterior; reprezentarea poate fi uneori vagă, când se bazează pe percepții pasive, întâmplătoare. Când, de exemplu, avem în fața noastră un generator electrostatic, și percepem mai mult sau mai puțin atent; dacă dorim o percepție bogată, îl privim atent, îl ridicăm în mâini săi apreciem greutatea, îl demontăm și-l remontăm, îi rotim
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
stimulilor, ceea ce asigură analiza, sinteza și evaluarea informației care vine din lumea exterioară și, pe de altă parte, rezultatul învățării constă în fixarea anumitor forme de comportament în situații determinate. În acest mod învățarea nu se reduce la o cunoaștere pasivă, ci se bazează pe satisfacere unor interese și trebuințe ale elevilor, sau pe trăiri pozitive (bucurie, satisfacție, interes). La baza determinării programelor de interes trebuie să se găsească acele trebuințe și sentimente care dinamizează activitatea proprie a elevului. Pentru a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
machete, descoperire, compuneri, referate, analiza și evaluarea rezultatelor. Importanța modului de învățare prezentat constă în faptul că el conduce pe pedagogi la înțelegerea importanței activităților proprii a elevului, a necesității legării instruirii de nevoile și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare, elevul devine un subiect activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice a elevului. Dar, cu toate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și controlate toate toate reacțiile din organism, inclusiv cele din timpul diviziunii celulare. 1.4.Transportul subtanțelor prin membranele celulare Apa și substanțele solvite se află într-un schimb dinamic între mediile intracelular și extracelular. Transportul prin membrane poate fi pasiv sau activ. a) Mecanismele de transport pasiv Difuziunea este procesul care realizează egalizarea concentrațiilor a două medii, solvitul deplasându-se spre mediul cu concentrație mai mică. Trecerea particulelor de solvit prin porii membranei celulare depinde de dimensiunile acestora, de încărcarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
inclusiv cele din timpul diviziunii celulare. 1.4.Transportul subtanțelor prin membranele celulare Apa și substanțele solvite se află într-un schimb dinamic între mediile intracelular și extracelular. Transportul prin membrane poate fi pasiv sau activ. a) Mecanismele de transport pasiv Difuziunea este procesul care realizează egalizarea concentrațiilor a două medii, solvitul deplasându-se spre mediul cu concentrație mai mică. Trecerea particulelor de solvit prin porii membranei celulare depinde de dimensiunile acestora, de încărcarea lor electrică și de proprietătile membranei. Cel
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Drept consecință presiunea din căile respiratorii scade sub cea atmosferică și aerul pătrunde în plămâni. În inspirația forțată gradientul presional este mai mare și corespunzător pătrunde în plămâni o cantitate suplimentară de aer. Expirația este în mod obișnuit un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de repaus prin elasticitatea sa, odată cu relaxarea musculaturii inspiratorii. Are loc micșorarea diametrelor cutiei toracice și retracția pulmonilor. Ca urmare presiunea intrapulmonară și cea din căile respiratorii devine superioară celei atmosferice iar aerul introdus prin procesul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cald) se face în special prin intensificarea transpirației, și este mai eficientă la sportivii antrenați. Mai mult decât atât, aceștia secretă o transpirație hipotonă, avantajoasă pentru economia organismului. Creșterea temperaturii corporale înaintea antrenamentelor sau competițiilor sportive (încăzirea), realizată prin metode pasive sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acizii acetic, propionic și butiric), ioni (Na+, K+), glucoză și aminoacizi (doar când se află în stomac în cantitate mare). Absorbția la nivelul intestinului subțire are loc mai ales la nivelul jejunului și se face atât prin mecanisme de transport pasiv cât și prin mecanisme de transport activ. a) Absorbția glucidelor are loc mai ales la nivelul jejunului proximal sub formă de monozaharide. Absorbția se face prin transport activ pentru glucoză, necesită prezența Na+ (deoarece au un transportor comun) și a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
au un transportor comun) și a unor vitamine (B1, B6, acid pantotenic), și se poate face într-o cantitate de maxim 120 g/h (4 kg/24 h). Alte glucide cum ar fi pentozele, manoza, xiloza, arabinoza, sorboza se absorb pasiv, prin difuziune simplă. Atunci când se alcătuiește un regim alimentar trebuie ținut cont că între glucidele ce se ebsorb activ există o competiție, de exemplu glucoza inhibă absorbția galactozei. b) Absorbția lipidelor. Trigliceridele sunt hidrolizate până la acizi grași și glicerol. Glicerolul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se alcătuiește un regim alimentar trebuie ținut cont că între glucidele ce se ebsorb activ există o competiție, de exemplu glucoza inhibă absorbția galactozei. b) Absorbția lipidelor. Trigliceridele sunt hidrolizate până la acizi grași și glicerol. Glicerolul, fiind hidrosolubil, se absoarbe pasiv. Pentru absorbția acizilor grași este necesară legarea acestora de sărurile biliare. Complexele astfel constituite sunt prelucrate la nivelul membranei enterocitelor, acizii grași străbătând membrana prin difuziune pasivă iar sărurile biliare fiind resorbite. În enterocite acizii grași sunt transformați mai întâi
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Trigliceridele sunt hidrolizate până la acizi grași și glicerol. Glicerolul, fiind hidrosolubil, se absoarbe pasiv. Pentru absorbția acizilor grași este necesară legarea acestora de sărurile biliare. Complexele astfel constituite sunt prelucrate la nivelul membranei enterocitelor, acizii grași străbătând membrana prin difuziune pasivă iar sărurile biliare fiind resorbite. În enterocite acizii grași sunt transformați mai întâi în enterocite și apoi în chilomicroni (complexe alcătuite din trigliceride, fosfolipide, colesterol și proteine) ce trec în limfă. În circulația limfatică ajung și lipoproteine cu densitate mică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]