5,290 matches
-
un filigran răsucit și mici pietre albastre. În mod inevitabil, era parțial scufundat în rotunjimea cărnoasă a degetului, care încă avea tendința să-mi amintească de un cârnat, dar era adevărat că micile puncte albastre pe fundalul auriu, cuibărite între pernele palide ale pielii netede, ca valurile cremoase de satin ale unei casete de bijuterii, alcătuiau o priveliște dulce, surprinzător de mișcătoare. Pentru o clipă, m-am întrebat dacă nu cumva adoratul Warren avusese o clipă de nebunie și i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
prea departe, ai să descoperi că nu ai nimic pe care să te sprijini și asta n-o să-ți placă, nu?“ Nu puteam să-nțeleg în momentul acela: dintotdeauna fusese stânca mea și, împreună cu tatăl meu, mă înconjuraseră cu o pernă de încredere referitoare la lume. Categoric, nu-mi plăcea ideea că perna mea ar putea să se prăbușească pur și simplu dacă o presez prea tare. Foarte enervantă și destul de greu de acceptat. Acum știu exact ce încerca să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
te sprijini și asta n-o să-ți placă, nu?“ Nu puteam să-nțeleg în momentul acela: dintotdeauna fusese stânca mea și, împreună cu tatăl meu, mă înconjuraseră cu o pernă de încredere referitoare la lume. Categoric, nu-mi plăcea ideea că perna mea ar putea să se prăbușească pur și simplu dacă o presez prea tare. Foarte enervantă și destul de greu de acceptat. Acum știu exact ce încerca să spună. Dacă priveam prea adânc în sinea mea, descopeream o fetiță speriată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Charlie, cel puțin după ce trecuse cam de treizeci de ani, mi-a părut dintotdeauna că își părăsește fața și lasă în urmă o carapace nefamiliară după ce adoarme. Doarme cu gura și ochii ușor întredeschiși și cu părul răsfirat sălbatic pe pernă, semănând cu o casă nelocuită, în stare deplorabilă. Esența lui pare că nu mai locuiește acolo până a doua zi dimineața și abia după ce se trezește, cât se întinde și se foiește el, se strecoară ușor la loc, iar fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu sunt sigur că era adevărat - sunt mai degrabă înclinat să cred că era acasă de ceva vreme, pentru că avea niște urme pe o parte a feței care arătau ca și cum fața îi fusese presată de o pernuță sau de o pernă, sau de ceva. Eu bănuiesc că fusese sus în dormitor cu o migrenă de-a ei, dar nu voia să spună ca nu cumva să cred eu că încearcă să-mi stârnească mila. Habar n-avea că putea să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
numeroase familii de olandezi, la care veneau mereu în vizită copii, nepoți, nepoate, frați, surori, veri și tot felul de persoane ca să-i ceară sfatul, probabil toți purtând saboți olandezi. După ce a văzut că vecina purta o proteză medicală cu pernă de aer și s-a prefăcut că se interesează de afecțiunile cu denumiri dezgustătoare ale piciorului femeii, inclusiv (dar nu numai) fasceită plantară, unghii încarnate, nevroame și monturi, Leigh a făcut nț-nț-nț cât a putut ea de compătimitor, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
permisese bugetul de absolventă, care nu era prea mare, dar cel puțin reușise să vopsească pereții cu un galben pal, să instaleze pe peretele din spate un pat Murphy care nu ocupa mult spațiu și să pună pe podea niște perne comfortabile în jurul unui covor de lână ultra-pufos pe care îl găsise la solduri. Nu era mare, dar era intim și, dacă Emmy nu se gândea la bucătăria din apartamentul lui Izzie din Miami sau din noua garsonieră a lui Leigh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
le îndrăgea. Atunci părea un lucru aproape imposibil, sau cel puțin, foarte îndepărtat; acum le avea pe toate, dar realitatea nu aducea nici pe departe cu acel vis. Deși nu-și terminase biscuiții și ceaiul, Russell se ghemui cu o pernă în brațe și fu cuprins imediat de un somn profund și odihnitor. Cine putea să doarmă așa? Lucrul ăsta nu înceta s-o uimească pe Leigh. El zicea că i se trage dintr-o copilărie înconjurată de haos, când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
din minți. Adriana ridică o mână declarându-se învinsă. — Corect, atâta timp cât recunoști problema. Leigh încuviință clătinând din cap. — Sunt perfect conștientă. Conștientă permanent, la modul nevrotic și dureros. Dar mă străduiesc, pe cuvânt. Emmy se trânti pe banchetă lângă Adriana; perna din vinilin se ridică puțin din pricina celor cincizeci de kilograme în plus, apoi își reveni. — Cum a fost la yoga? Nimic, nimic de la domnul Y? — Nu încă. Dar o să cedeze el, spuse Adriana. Leigh confirmă. — Așa se întâmplă întotdeauna. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că sunteți de acord? Celelalte clătinară din cap cu tărie. — Povestește-ne despre el, spuse Emmy răsuflând ușurată probabil pentru că atenția nu mai era îndreptată asupra ei. Adriana își ridică puțin de pe scaun bustul care picura de apă ca să îndrepte perna, de ajuns ca să-l facă pe un tip care înota în apropiere să suspine. — Păi, ia să vedem. Nu e nevoie să vă dau date biografice — văd că le cunoașteți deja — dar, ăă, chiar e un scump. L-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de delicat sub ochi și în jurul nasului și, cu toate că nu știa să spună exact de ce, ei i se părea revoltător. Nu chiar atât de revoltător ca atunci când el uita să și-l șteargă, iar ea se alegea cu fețele de pernă mânjite cu fond de ten pentru bărbați, dar oricum, toată chestia asta era de-a dreptul scârboasă. Se mustră în sinea ei că era atât de inflexibilă și intolerantă și respiră adânc să se relaxeze. Era abia ora 9 într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
s-a întâmplat nimic. Vorbești de parcă s-ar întâmpla cine știe ce lucru scandalos ceea ce, te asigur, nu se întâmplă. E o pacoste. Adriana zâmbi atotcunoscătoare: — Pun pariu că așa e. Emmy le făcu semn fetelor să se așeze pe câte o pernă fiecare și turnă în pahare vinul roșu pe care îl deschisese înainte de sosirea lor. Apropo de sexul cu străini... Adriana țipă atât de tare că Otis își începu seria de chirăieli și croncăneli, iar Leigh își puse mâinile la urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
făcea că mergea în pielea goală spre altar și tremura — se simțea totuși odihnită și liniștită. Ia stai puțin, spuse Jesse traversând încăperea cu trei pași mari. Se așeză pe marginea patului unde Leigh stătea îmbrăcată, sprijinită de vreo șase perne, peste așternuturi. Ce văd eu aici? Leigh îi urmări privirea spre volumul care stătea deschis peste stomacul ei. Avea coperți bleu deschis cu imaginea unui cadou ambalat frumos și era continuarea la romanul Ceva de împrumut, o carte pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
minute în șir, mult, leneș, languros, iar când Jesse și-a apăsă limba pe buza ei de jos, Leigh a avut senzația că putea să dispară cu totul în gura lui. Niciunul dintre ei nu și-a ridicat capul de pe pernă; se răsuceau și se sărutau, atât de tandru și de ușor până când ceva s-a produs și dorința a devenit copleșitoare; dinții se încleștară, unghiile se înfipseră, mâinile apucară și traseră. După aceea Leigh și-a odihnit capul pe pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o dulce nepăsare în ciuda faptului că erau dezbrăcați. Vrei să comandăm micul dejun în cameră? Am un cont de cheltuieli. El s-a prefăcut îngrozit și a mustrat-o arătând cu degetul. — Hotelul Dan este bun pentru multe lucruri...covoare, perne, o piscină frumoasă, da? Dar e mare păcat să comanzi micul dejun de la bucătăria lor când Yotvata e la numai câțiva pași. — Știu, dar pentru acei câțiva pași trebuie să fac un duș, să mă îmbrac și să ies afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nou dragoste și, chiar dacă erau amândoi prea obosiți ca să termine, tot a fost minunat. Rafi nu i-a dat voie să se dea jos din pat să-l ajute să despacheteze mâncarea, așa că Emmy s-a lăsat la loc pe pernă — patul era prea moale, aproape ca un hamac, dar cine era ea să se plângă? — și se uita la el cum așează cu grijă pe farfurii diferite salate, pâine și iaurt. El a pus totul pe pat și a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fi putut sta aproape de patul lui, luminat de filmele de actualități care Îi bîntuiau mintea. Jim așeză aeromodelul pe capota motorului, se cățără peste parbriz și lăsă pe scaunul de metal. Fără parașuta care Îi asigura pilotului un fel de pernă, stătea pe podeaua cabinei, Într-o scobitură de metal. Se uită la tabloul de bord Însemnat cu ideogramele japoneze, la manșele elegante și la pîrghia trenului de aterizare. Sub tabloul de bord putea vedea legăturile mitralierelor montate pe capota parbrizului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că le pune la păstrare pentru zile mai bune, de parcă s-ar fi pregătit pentru o viață de formalisme complicate. — Mai sînt alte noutăți, Basie? CÎnd au să debarce americanii la Woosung? Dar Basie era preocupat. Își sprijini capul pe pernă și cercetă interiorul cămăruței, de parcă s-ar fi simțit Împovărat de toate obiectele pe care le avea, cămăruța părea plină de cîrpe vechi și de coșuri de nuiele, dar de fapt conținea un Întreg magazin universal. Erau oale și tigăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ne reducă rațiile. — Ar putea s-o facă, Basie. SÎntem o povară pentru ei. — O povară? Doctorul Ransome te sperie cu toate vorbele astea. Crede-mă, Jim, noi nu sîntem de ajuns ca să-i Încurcăm pe japonezi. VÎrî mîna sub pernă și scoase un cartof, mic. — Mănîncă asta pînă mă gîndesc ce treburi avem de făcut. CÎnd termini o să-ți dau un Reader’s Digest să-l iei cu tine la Blocul G. — Ei, mulțumesc, Basie! Jim devoră cartoful. Îi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
o Împinseră Înainte, trîntindu-l pe hamal la pămînt. Soldații Începură să țopăie În jurul ricșei răsturnate. Soldatul Kimura lovi roțile cu piciorul, Împrăștiind spițele. Ceilalți călcară În picioare mînerele de lemn și le rupseră. Împreună, răsturnară vehicolul pe spate, Împrăștiindu-i pernele. Hamalul Îngenunche pe pămînt, rîzÎnd singur. În tăcerea care se lăsă, Jim putea auzi strania litanie tărăgănată pe care o scoteau chinezii cînd știau că urmează să fie omorîți. În jurul terenului de adunare, sutele de deținuți priveau fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În muncă. Tu sosești În București. Pentru prima dată În viața ta. Firește, dormi și nu știi nimic, când În Gara de Nord mama se coboară cu tine În brațe, iar tata cu o valiză mare de lemn. În ea toată averea: perne, o plapumă, blide, niște linguri de lemn și două icoane: Maica Domnului și Sfântul Nicolae. Începeți ceva nou. Ca un lung și nemeritat concediu. Tata este șomer, mama este casnică, tata este șomer, iar tu abia ai Învățat să mergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vezi-ți de iubirea ta! „Parmehutu” o fi ceva de mâncare sau e numai așa? Herghelie de nori pe cer. Înghesuială de suprapuneri. Ceva cu totul și cu totul gri. Ca un lapte murdar. Stau acolo sus, ca penele În pernă. Lipsind mișcarea. TU, lângă fereastră. Așteptând vizita. Compot de mere, biscuiți și cine știe. Poate macaroane cu brânză de vaci. Iar ai făcut ceva. Ai făcut scarlatină și stai la spital. Spitalul de boli infecțioase. Te năpădesc amintiri. Drumurile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lui Îl trimite să cumpere halva iar tu, rămas singur, scrii cu vârful cuțitului pe o scândură de la gard: Amintire de la mutare. Aveam treisprezece ani. Mai faci o inimă și te semnezi. Cu numele tău. Al treilea transport. Scaunele, masa, pernele și dulapul de bucătărie. E plin de sucitoare, polonice, răzătoare și cratițe. Mai este și tabloul cu muntele. Și perdele. Și un sac de lână. Și trei sticle de bulion. Lâna miroase a oaie și a naftalină. Curtea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bidinele Munca Orbilor. Peste drum, destul de aproape de biserica Bălăneanu, fusese de mult, cu ani În urmă o găzărie și stația de taxiuri În care au zăcut În așteptare de clienți, birje, Forduri negre și pe vremea festivalului, Pobede bej cu perne de vinilin. Cilindrii de sticlă umplându-se cu gaz atunci când găzarul acționa manivele! Pâlnia pusă În gâtul sticlelor de un litru și spuma pe care o făcea petrolul lampant când acestea se umpleau ochi! Să facă lumină În lămpi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Încep să cred că n-am să găsesc niciodată un bărbat cu care să-mi Împlinesc visul de a cumpără un loc de veci dublu. Hai, bea! Nu, pe bune, nu prea vreau alcool acum. Dumnezeule, râse mătușa Sylvia aranjându-și pernele la spate, oricine ar crede că ești gravidă sau ceva. Dopul de la șampanie sări. Fața lui Ronnie se lumină cu un zâmbet uriaș. — De fapt chiar sunt! Adică așteptăm un copil, spuse ea. — Sigur că da, i-o tăie mătușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]