3,790 matches
-
ROMEI ÎN VREMEA COLONIZĂRII DACIEI... "] 2285 Starea Romei în vremea colonizării Daciei cu romani. Politica Romei în vreme de suprapopulații: răzbel și colonizație. Elementele de colonizare din clasa a patra - care pot servi de contingent ideilor comuniste. Creștinii din imperiu persecutați pentru că profesau teorii comuniste. Probabila colonizare a Daciei cu creștini. Limba romană deznaționalizează pentru că e singurul element unitar între elemente foarte diferite. Cugetări sintetice asupra istoriei romanilor. [MUNTELE ÎN ISTORIA ROMÎNILOR] 2275B Este muntele tată al râurilor și al poporului
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu e capabilă de [a] recunoaște nici binele, nici adevărul. Binele, unde-l găsesc - îl urăsc, de-acolo prepondeianța elementului rău, adevărul nu e capabil de-a-l recunoaște. Cum jidovii în decadență au răstignit pe Hristos astfel națiunile în decadență persecută elementele lor bune... Trebuie atâta alungați cu pietre până ce vor cădea în mormânt. Om rău nu există. Ci, într-o societate în disoluțiune, fiecare individ neprivilegiat caută numai interesul lui propriu și pin astă deconsiderațiune a interesului comun, fie el
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
greu, strălucitor. Potrivit mitului, fusese purtat de Achilles în ultima sa luptă. Preoții le-au povestit - greaca lor era cântată, exotică - cum, după cucerirea Troiei, grecii își dăduseră seama că muriseră prea mulți oameni. Ca să-i înșele pe zeii care persecutau cetatea, oracolul a sugerat să i se dea un nume nou. A fost numită Ilium și a fost reconsacrată prin sacrificii umane, fecioare și adolescenți prizonieri. — Masacrul acela magic a fost inutil. Cetatea a fost jefuită și trecută prin foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de proasta guvernare a lui Tiberius, îi preaslăvi pe Germanicus cel mort, pe curajoasa Agrippina și pe cei trei fii ai lor, ce aveau vârsta la care puteau urma exemplul tatălui. Spuse că salvarea Romei o reprezenta acea mare familie, persecutată cu o cruzime nejustificată. Inevitabil, Sabinus, care era un om sincer, s-a lăsat antrenat și a dat, în casa vechiului său prieten, niște răspunsuri imprudente. Sejanus îl informă imediat pe Tiberius: — La Roma se pregătește o insurecție. De la Capri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu un vers al lui Laforgue (Je suis si extenue d’art!), în care putem vedea nu numai un motto al volumului bacovian, ci și al tînărului Vinea (vezi și poemul în proză din aceeași perioadă, „Chronique villageoise“: „Literatura mă persecută. Îmi e realmente antipatică”, în Cronica, an I, nr. 28, 21 august 1915). Poemul „Salomeea“ al lui Adrian Maniu e citit în cheie imagistă, pornind de la ideea istoricizării estetismului postromantic: „Reluarea temelor legendare și ironizarea sentimentală a eroilor umanizați - Hamlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
căci s-a prostituat”... Segmentarea pe secvențe - uneori de cîteva rînduri - a textului prin intertitluri derutante sau simboluri grafice e un alt procedeu prin care Vinea se adaptează la „rigorile” avangardiste ale Contimporanului. Cel care declara, în 1915, „Literatura mă persecută. Îmi e iremediabil antipatică” („Chronique villageoise“, în Cronica, nr. 28, 1915) „deliteraturizează” în proză pînă prin 1925, anul apariției primului volum. Doar cîteva texte adoptă ostentativ și programatic maniera prozei avangardiste. Unul dintre ele e „Aliluia“, publicat în nr. 62
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
execută strunguri uriașe care rectifică piese de 100 de tone. Este clar și era lămurit din mini ancheta personală. Deci și în generațiile anterioare, elevii au avut multe de suportat din partea acestui profesor. Câți matematicieni buni au fost sacrificați și persecutați de mania lui Neacșu? Cu trimestrul II a încheiat liceul, s-a închis situația școlară, mediile și au început pregătirea pentru examenul de bacalaureat. Prezența nu era obligatorie, Stani se ducea numai la română cu deosebită plăcere și fizică. Profesorul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spre Dante, care Încercă să se tragă Înapoi, ridicându-se În capul oaselor și rezemându-se de spătarul patului, ca și când ar fi voit să se afunde În peretele dinapoia lui pentru a scăpa de făptura infernală care venea să Îl persecute. Pleoapele Meduzei, desfigurate de lepră, Începură Încetișor să se ridice, În timp ce un urlet Înfricoșător sfâșia tăcerea, izbindu-i În creieri ca o lovitură de mai. 2 16 iunie, pe la ceasul al nouălea Dante se deșteptă tresărind, acoperit de o sudoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
place? O carte despre bărbați nebuni și sex cu perversiuni? Era ceva care i-ar fi venit ca o mânușă lui Vivian. Mai mulți agenți îmi mărturisiseră că-i trimiteau lui Vivian orice propunere de carte în care femeia era persecutată, iar bărbatul era de vină - asta fiindcă știau sigur că Vivian avea să-i sprijine pe autori 100 %. Dacă mai adăugai și ceva sex nebunesc, atunci obțineai formula ei preferată. — Sună bine, Candace, am încurajat-o eu. De ce nu începi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
-ți lași prietenii și colegii deoparte, și s-o faci fie pe cont propriu, fie alături de niște necunoscuți. Să fi fost oare scopul Bătrînului să te facă să urăști din toate puterile sistemul ăla nenorocit care l-a marginalizat și persecutat aproape patruzeci de ani doar din cauza unor acte de bravadă din tinerețe? Sau o fi altceva la mijloc? O s-o afli vreodată? — Acum ai înțeles de ce a mers țara asta așa de prost întotdeauna? zice Roja privind la Curist care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
oare? În afară de o capacitate nesfârșită de a visa nu are nici o calitate anume, una care să Îl ducă undeva. Ar fi totuși răbdarea cu care ascultă pe toată lumea. O răbdare atât de politicoasă, Încât studenții s-au plâns că sunt persecutați la examenele lui. Cei cu nervii tari au ajuns departe. Olga, de exemplu. După un an și ceva Într-o Închisoare pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, a ajuns În SUA. Director de nu știu ce programe pentru Europa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
alte creaturi sau de supranatural, să-i ierte În privința unui aspect, și anume să vadă În adâncurile lor tăcute și ceva protector, matern, chiar asemănător pântecelui femeiesc. De-a lungul istoriei, copacii au oferit sălaș și refugiu celor urmăriți și persecutați pe drept sau pe nedrept. În pădurea pe care eu o cunosc cel mai bine, există printre mesteceni o mică vâlcea, chiar la poalele unei stânci de calcar. Și cum e plasată mult În afara oricărei poteci, abia dacă mai ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
fugise somnul. Îmi părea rău că nu ajunsesem la sfârșitul visului și, ca să mă consolez, m-am gândit că poate nu ajungem niciodată la finalul viselor, totdeauna ne trezim înainte de a cunoaște ce se întâmplă până la urmă; idee care mă persecută acum, dar peste care am trecut repede atunci. M-am sculat, mi-am aprins o țigară și m-am dus la fereastră. Încă nu se făcuse ziuă. Noaptea mai atârna deasupra mării ca o zdreanță murdară care se destrăma. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
vise proprie? am râs. — Nu râde, zise el serios. E o investigație științifică despre care se discută din ce în ce mai aprins. Și pe urmă trebuie să fie foarte interesant să-ți revezi visele după un timp, să-ți dai seama ce te persecută în somn, ce obsesii revin; ți-ai înțelege, poate, viața mai bine decât dintr-un jurnal obișnuit... Așa ar fi trebuit să fac și eu, adăugă pentru sine, după care îndepărtă acest gând. Îți propun să-mi arăți caietul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să afle alții deocamdată, ca să nu fie invidii”, în mod discret, ar fi venit în fiecare zi la stânci să-mi pozeze. Dinu îmi spusese că Aristide suferea de ciroză și n-am vrut să repet întâmplarea cu Tuberculosul. Îl persecuta ideea sfârșitului, probabil, și dorea să se asigure că va rămâne în urma lui măcar un bust de marmură. I-am promis ceva vag, ca să nu-l jignesc. N-aveam însă de gând să mă țin de cuvânt. 28 (Din caietul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe țărm sau să mă duc în bălării. Rar, foarte rar mai luam barca să trec în cătun. Marta se lămurise că nu însemna pentru mine decât o legătură oarecare și nu-mi mai ascundea răceala, iar la mlaștină mă persecuta ideea că, în timp ce ținteam cerbul, altcineva în spatele meu mă țintea pe mine; din pricina asta mă întorceam întruna să mă asigur că nu riscam un glonte în ceafă sau să fiu îmbrâncit în mlaștină și, ultima oară, nici nu împușcasem cerbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Nu am simțit nici o durere, doar m-am trezit așa. Ce vrei? întreb după câteva momente de liniște. Eu?! Dar ce pot avea? Ce poate avea un tip obișnuit, învățat să se distreze, cu o polițistă ce îl deranjează? Îl persecută? Face o pauză, apoi continuând șoptit: îl jignește și-l provoacă? Du-te dracului! Serios? Se sprijină superior de perete. Bine. Și dă să plece, jucând teatru, bineînțeles, când se întoarce: Dar știi ce? Acum jucăm după regulile mele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
insurecție care-și găsise moartea într-un chip misterios în noaptea de 3 spre 4 octombrie -, discursurile încep în plină amiază și se continuă la lumina făcliilor. Apar, apoi, martirii revoluției. Toți se bătuseră la "Rotondă", toți complotaseră, toți fuseseră persecutați - și toți cereau acum, în ziua biruinții, posturi și măriri. Sunt trimiși în străinătate - miniștri și însărcinați cu afaceri - gazetarii, pamfletarii și scriitorii revoluționari; Joîo Chagas la Paris, Guerra Junqueiro la Berna, Bernardino Machado la Rio de Janeiro, și alții
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fi restaurată, să o aibă sclavă... Biserica nu e însă feuda unui partid sau a unei forme de guvernământ, așa cum pretind, greșit, unii monarhiști... Monarhiștilor le-ar conveni ca Biserica fie în conflict cu Republica, pentru ca să poată spune că Republica persecută întotdeauna Biserica. Dacă aceasta a fost cu adevărat până acum, ar putea totuși să înceteze de a mat fi adevărat în viitor, pentru că nu stă în esența sistemului republican de a persecuta Biserica. Iar Republica s-ar putea modifica, îndată ce
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
conflict cu Republica, pentru ca să poată spune că Republica persecută întotdeauna Biserica. Dacă aceasta a fost cu adevărat până acum, ar putea totuși să înceteze de a mat fi adevărat în viitor, pentru că nu stă în esența sistemului republican de a persecuta Biserica. Iar Republica s-ar putea modifica, îndată ce catolicii ar interveni, așa cum cere Biserica, în lucrurile publice. Să câștige ei organele administrative, făcând prieteni sau cel puțin oameni neostili Bisericii, și Republica se va modifica favorabil fața de Biserică. Biserica
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ministerială învățase un lucru: că, pentru a reface unitatea țării, trebuie să se împace cu adversarii regimului. Și pentru că nu se putea împăca atât de repede cu monarhiștii, constituționaliștii și integraliștii, se apropie de Centrul Catolic, pe care republica îl persecutase după lichidare sidonismului. Astfel asistăm din nou la paradoxala colaborare dintre catolicism și demo-masoneria portugheză. "Centrul Catolic dă brațul Republicii", notează mirat un memorialist (Sousa Costa). Alegerile de la sfârșitul lui august 1921 aduc în Parlament trei deputați ai Centrului Catolic
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
republicanii, își îndreaptă acum acreala împotriva marinarilor. Nu-și mai amintește că ei au fost și sunt încă cei mai buni susținători ai Republicii. Dar cât e de absurdă situația aceasta! Un guvern care se pretinde republican - urând pe republicani, persecutând pe republicani, vexând pe republicani!" La 5 octombrie, aniversarea instaurării Republicii, Granjo redă libertatea tuturor deținuților politici. Dar când, în aceeași zi, vrea să vorbească la monumentul eroilor revoluției, mulțimea începe să-l huiduiască, strigând "Trăiască Republica și republicanii!" și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Granjo crește necontenit. Acest om e vândut reacționarilor monarhiști și catolici. Din partea lui, Republica se poate aștepta la orice. "Ce guvern e acesta?!" se întreabă Impresa da Manha. "Republican? Doamne ferește!" Căci "Națiunea l-a condamnat, văzîndu-l că arestează pe republicani, persecută pe ofițerii din Gardă și pregătește manevre împotriva bravilor marinari". Agitația și campania de zvonuri ia proporții neobișnuite chiar pentru Portugalia. Se șoptește că Guvernul desființează gărzile republicane, marina și poliția. Izbucnesc grevele lucrătorilor de la căile ferate și Societatea de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
eu Încercam să le combat: la acea vârstă fragedă și bătăioasă susțineam vărsarea de sânge, apărându-mi furios lumea mea de pistoale de jucărie și de cavaleri ai regelui Arthur. Sub regimul lui Lenin, când toți radicalii necomuniști au fost persecutați cu cruzime, Jernosekov a fost dus Într-un lagăr de muncă forțată, dar a izbutit să fugă În străinătate și a murit la Narva, În 1939. Lui Îi datorez Într-un fel forța de a mai parcurge o etapă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ei a fost o tîmpită! Gândește ca o copiliță de 7 ani". ― O să vă întindeți în dormitor, interveni Raul Ionescu. Vă cerem un singur lucru! Să fiți cuminte. Adoptase instinctiv un ton protector. Sentimentul de jenă persista, avea senzația că persecută niște pantalonași și rochițe scurte care se mai distrează cu cercul și coarda, ori mâzgălesc pe trotuar pătratele unui șotron." La urma urmelor, n-o să li se întîmple nimic rău. Câteva ore dezagreabile, cel mult..." ― Da, da, repetă Dascălu, să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]