4,013 matches
-
péromélie s.f.; en. peromelia, peromely); petri-/ petro- "piatră" (cf. gr. πέτρα, -ας s.f. "rocă, piatră; lat. petra, -ae s.f.): med. ro. petrozită s.f. (cf.fr. pétrosite s.f.; en. petrositis); pici- "ciocănitoare" (cf. lat. picus,-i s.m. "ciocănitoare"): ro. pica (cf. fr. pica; en. pica); ro. picacism; piezo-, -piezo-,-pieză "presiune, comprimare" (cf. gr. πιέζω, -ειν vb. "a strânge, a comprima"): med. ro. piezografie s.f. (cf. fr. piézographie s.f.; en. piezography); pigment(o) -,,pigment" (cf. lat. pigmentum,-i s.n. "vopsea; zorzoane"): ro. pigment
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
en. peromelia, peromely); petri-/ petro- "piatră" (cf. gr. πέτρα, -ας s.f. "rocă, piatră; lat. petra, -ae s.f.): med. ro. petrozită s.f. (cf.fr. pétrosite s.f.; en. petrositis); pici- "ciocănitoare" (cf. lat. picus,-i s.m. "ciocănitoare"): ro. pica (cf. fr. pica; en. pica); ro. picacism; piezo-, -piezo-,-pieză "presiune, comprimare" (cf. gr. πιέζω, -ειν vb. "a strânge, a comprima"): med. ro. piezografie s.f. (cf. fr. piézographie s.f.; en. piezography); pigment(o) -,,pigment" (cf. lat. pigmentum,-i s.n. "vopsea; zorzoane"): ro. pigment, s.m. (fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
i � pe care ne interzicem s?-i (moderniz?m( prea mult; echilibrul, dificil de aflat, �ntre expunerea doctrinelor ?i a condi?iilor sociale de emergen??. ?i lista nu este �nchis?! Dac? sociologii se consider? destul de aviză?i pentru a nu pică �n capcanele naturalismului ?i ale dificult??ilor constante de obiectivare a cunoa?terii, ei nu s�nt cu siguran?? mai asigura?i dec�ț al?îi c? nu vor c?dea �n ele. �nc? un cuv�nt: din ra?iuni
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deceniu al veacului al XIX-lea. Autor de succes �nc? din timpul vie?îi, adulat de c?tre unii, f?cut de ru?ine de c?tre al?îi, filosoful englez merit? mai mult dec�ț uitarea �n care a picat dup? moartea sa. Pozitivist consecvent, acest inginer �n domeniul c?ilor ferate, reconvertit la jurnalism ?i filosofie �n momentele de r?gaz, �?i �ntoarce fă?a de la metafizic? pe care o consider? mai cur�nd zadarnic?. Refuz�nd s? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
simt oarecum încurcat; n-a ieșit din mine o vorbă înțeleaptă toată seara. Nu-mi pot aduna gândurile. Ca un student care stă la cămin și învață pentru un examen. Pe vremea aia dădeam randament mare, iar perspectiva de a pica examenul reprezenta o catastrofă amenințătoare. (La urma urmei ce mare lucru un examen picat? Mai nimic!) Iar azi ce înseamnă o estimare greșită? Totul? Dacă ISA dă greș ies din joc. Din punct de vedere material? Nu-i cine știe ce. O să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
2 ouă, ulei, sare, piper, 1 pahar de vin și o linguriță de boia dulce. Mușchiulețul se fasonează, după care se desface cu cuțitul, până devine ca o foaie dreptunghiulară, apoi se bate cu ciocanul ca să devină uniformă. Carnea care pică de la fasonarea mușchiului o dăm prin mașina de tocat, o călim cu ceapa la un loc, apoi întindem peste foaia din carne, presărăm sare, piper și cățeii de usturoi tocați mărunt. Tăiem gogoșarul felii subțiri pe care le așezăm rânduri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se pun trei ouă, sare, piper, usturoi tocat, se face o pastă bine frământată, apoi se face un pat din tocătură, pe o coală de celofan. Pe marginea patului
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
neveste și tinere virtuoase, care așteaptă cu credință revenirea bravilor ostași. Însă se întâmplă adesea ca soldații să se simtă neînțeleși de familiile lor. Chiar și atunci când nu-și acuză nevestele sau surorile de frivolitate și nepăsare, soldații le poartă pică pentru că acestea nu pot înțelege confuzia profundă din sufletele lor. Pe front, relațiile cu femeile sunt, cu siguranță, și mai dificile. În timpul cantonamentelor de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Sylvie Vartan, viitoarea soție a lui Johnny, așteaptă și ea cu nerăbdare seara aceasta. Speră chiar că va fi "cea mai frumoasă pentru-a merge la dans" și că rochia cochetă pe care "și-a dorit-o și cusut-o pic cu pic va fi șifonată, iar părul aranjat cu grijă, ciufulit de mâinile" iubitului ei... Iubitorii adevăratului cântec francez au luat multă vreme în derâdere aceste șansonete roz-bombon. Termenul yé-yé, care astăzi stârnește nostalgia, era adesea peiorativ pe vremea aceea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în sus. Rîd și eu, retrăgîndu-mi mîna. La ce mi-ar folosi să-mi citească-n palmă o ghicitoare al cărui grai nu-l cunosc? Femeia își unduiește supărată șoldurile pline și se întoarce în umbra căruței, așteptînd să-i pice vreun client de pe propriile-i meleaguri. La ora 7 se deschid tarabele cu dulciuri și cele cu țesături. Un drăcușor insistent mă îndeamnă să trag cu ochiul la cele din urmă. Privirea mi se oprește asupra unui val de pînză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Și s-a îndreptat, la fel de majestuos, spre masa noastră, cu un tort cu totul identic cu cel al cîștigătorilor. Murmure în sală... Om fi fost noi simpatice, dar chiar să fim răsplătite atît de regește pentru clovneriile noastre, parcă nu pica bine nimănui, în afară de familia Halunga, care se prăpădea de rîs, privind decepția adunării. Odată ajuns pe masa noastră, am fost rugate să respectăm și noi ceremonialul tăierii primei felii. Ceea ce ne-am grăbit să facem Pentru a dezvălui onoratei asistențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
bleu, verzui, galbene, aurii, dar Lăură iarăși îi refuză, spunându-le că nici nu fumează. Părea interesată mai mult de pianul din cameră, despre care află că e moștenire de familie și că la el cântă doar Irina care a picat examenul la Conservator și în împrejurări cu totul speciale a ajuns la această facultate. Lăură era o fată discretă din fire și nu insistă cu întrebări suplimentare. - O să rămâneți la masa la noi! Am pregătit un meniu mai special cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de concepere, au fost ajutați și sprijiniți profesional la comiterea genocidului, de avocata Aldea Maria, un duh pernicios și urât În calea atât de mult așteptatei reforme În Justiție. Au fost ajutați de primarul Iașului Constantin Simirad, acest mesager infernal picat cu ecuațiile rezolvate În peisajul nespurcat al poeziei și romantismului ingenuu. - Maninul Simirad m-a urmărit pas cu pas În ură lui carnasiera În scopul desăvârșirii „Operațiunii VENUS” act similar cu elanul bestial debușat de torționarul Eugen Țurcanu În Camera
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
București. Din acel moment a început să funcționeze o filială a Junimii - dacă putem spune așa - la București, în casa lui Titu Maiorescu. În ședințele de acolo se adunau și femei, adunarea căpătând o atmosferă de salon. Un junimist ieșean picat în aceste adunări rămânea singher și nu se putea adapta atmosferei. Prin 1877 - într-o scrisoare - Slavici caracteriza Junimea bucureșteană spunând că „Întrunirile literare de aici merg mai bine decât anul trecut și lumea începe a le da oareșcare importanță
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ca și oamenii care umblă într-o tovărășie rea și care, în cel mai bun caz, își pierd timpul fără folos.” Montesquieu 544. „Cărțile vechi sunt pentru autori, iar cele noi pentru cititori.” Montesquieu 545. „Îndată ce cărțile și învățămintele filozofice pică în mâinile unui om fals sau degenerat, se strică, se descompun și se transformă, asemenea licorii ținute într-un vas murdar.” Epictet 546. „Nu cunosc vecin mai smerit, nici prieten mai drept, nici tovarăș mai ascultător, nici învățător mai supus
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
www.culte.gov.ro/. http://www.razbointrucuvant.ro/. http://www.semnele timpului.ro/. www.worldjusticeproject.org www.cespri.eu www.presidency.ro www.realitatea.net. Realitatea.net, Amenințările și pretențiile UDMR la regionalizarea PDL: Nu credem că premierul vrea să pice", publicat 11 iunie 2011, online la www.revista22.ro www.sar.org.ro. www.venice.coe.int Indice de nume A Ackerman, Bruce / 59, 288 Adamescu, I. C. / 133, 288 Aldecoa Luzárraga, Francisco / 168, 288 Alexy, Robert / 235, 237, 288 Apostol-Tofan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
com, Băsescu nu renunță la reorganizarea administrativă, publicat 20 mai 2012, online la http://www.ziare.com/basescu/presedinte/basescu-nu-renunta-la-reorganizarea- administrativa-1168292, accesat aprilie 2013. 14 Realitatea.net, Amenințările și pretențiile UDMR la regionalizarea PDL: Nu credem că premierul vrea să pice", publicat 11 iunie 2011, online la http://www.realitatea.net/ amenintarile-si-pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu-credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html, accesat aprilie 2013. 15 Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, op.cit., pp. 84-86. 16Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro/node/695
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din Genevilliers. Are unsprezece ani și e româncă. Din când în când, se ridică și vine s-o strângă tare-tare de braț, deasupra cotului: "Vezi ce puternică sunt?" Și face să lucească în penumbră lama unui cuțit. Clementina îi poartă pică pentru că a vrut s-o înscrie la școală. Ea nu-i ia în serios amenințarea, care o irită totuși. Întinzându-și brațele, descoperă, împrăștiate pe pat, mai multe cuțite. Sună. Cléa catadicsește să se arate. Prost dispusă, desigur. "Ce e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de nisip cu un substantiv comun, inspirat din topografia ei. Intrat în limba noastră, cuvântul a ezitat între mai multe forme, boaz, buaz, bugaz, înainte să se fixeze în aceasta, pe care o cunoaștem azi. Dar interesant e că, odată picat în cazanul limbii lui de adopție, cuvântul și-a urmat destinul. Cu timpul, a ajuns să numească și o țară îndepărtată, imaginară sau minunată, ca și cum frumusețea stranie care se lipește de asemenea locuri făcuse să decoleze fantezia celor care le-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la bunică-sa, conținând sticle de șampanie și micile daruri care trebuiau să-și aibă locul la poalele pomului de Crăciun. Dar dacă se ducea la gară, asta presupunea să-l salute în drum și pe Grigore. Nu putea să pice mai prost. Într-un colț al restaurantului, câțiva pescari cu fețe mohorâte beau în tăcere, iar în celălalt capăt al sălii, cine stătea la masă? Vameșul. Împreună cu comisarul de poliție. Imposibil să te înșeli, păzitorul ordinii publice era în uniformă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
începu să citească. Din când în când, își ridica privirea ca să se uite la bărbatul ei. Fără o vorbă. La sfârșit, lăsă mâna cu scrisoarea să-i cadă pe genunchi, și își înălță capul uimită. "Ca și tine, parcă am picat din cer", spuse șeful de gară. Și se ridică, chemat de obligații: "Fii atentă, pune-o undeva... O să discutăm diseară." Rămasă singură, Caterina mai citi o dată scrisoarea, foarte lungă, și, ridicând iar capul, sfâșiată între tristețe și perplexitate, o strecură
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Piesa era cu totul inferioară celor două înaintașe. În reprezentație, piesa nu numai căzu, dar fu și fluierată. În Drepturile omului am scris o scurtă critică în care am spus adevăruri neplăcute asupra piesei, iar Caragiale îmi purtă multă vreme pică, atribuindu-mi pe nedrept și paternitatea fluierăturilor. Adevărul era altul, acel care flu ierase era Dimitrie Racoviță, criticul teatral al ziarului România liberă, care semna Sphinx. și alături de el au mai fluierat câțiva. D-ale carnavalului a părăsit repede scena
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
eveniment de care se tem (Ce șanse sînt ca acest lucru să se întîmple cu adevărat?). La fel, trebuie pus accent pe lipsa de realism a temerilor pe care se fundamentează îngrijorarea (de exemplu: Pur și simplu știu că voi pica examenul), pe identificarea problemei de rezolvat (de exemplu: Cum să mă pregătesc cît mai bine pentru examen) sau pe stabilirea faptului că îngrijorarea este rezonabilă, însă excesivă sau inhibatoare (de exemplu, neliniște cauzată de un examen important, manifestată la ora
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
putea întîmpla) sau asupra unor așteptări nerealiste legate de sine. Prin urmare, persoanele se vor aștepta la cel mai prost deznodămînt, supraestimînd probabilitatea ca acesta să aibă loc Nu voi avea suficient timp să mă pregătesc, Va ieși prost, Voi pica examenul, Voi căpăta o boală incurabilă sau își vor subestima capacitatea de a face față Nu sînt destul de bun să reușesc, Voi rata totul. În unele cazuri, consecințele cu caracter personal ale unui eveniment sînt mult exagerate: Dacă ceva nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
știe. într-o seară, sunt invitat la o întrunire secretă la spitalul Filantropia. Sunt acolo următorii studenți în Medicină și în Drept: Sabin, Stăuceanu, Spiroiu, Frunzescu, Scorțeanu, Manicea, Inotescu și, poate, încă vreo câțiva. într-o zi, aflăm că a picat un alt basarabean, Zamfir Arbure, cu care facem cunoștință. În sfârșit, la o întrunire tainică de la spitalul Colțea, facem cunoștință și cu Costică Dobrogeanu. Dobrogeanu venea din Rusia. În timpul războiului se așezase la Brăila, unde deschisese o spălătorie, dar, descoperit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]