14,398 matches
-
pregătesc sufletul pentru sărbătoare. Credința autoarei, o face să aibă un spirit mai puternic în dorința de a realiza lucruri mari . „La pieptul Tău primește-ne din nou,pre noi Cei păcătoși și care am trădat porunci Îți suntem ori pierdute și pierduții prunci În iaduri pământene pictate cu noroi ... ( Sfântă Mărie, primește-ne la tine) Și cum Creatorul ne-a dat posibilitatea ca noi să trăim în două lumi, una pozitivă și alta negativă, Violetta Petre, caută lumea în” Dincolo de
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
pentru sărbătoare. Credința autoarei, o face să aibă un spirit mai puternic în dorința de a realiza lucruri mari . „La pieptul Tău primește-ne din nou,pre noi Cei păcătoși și care am trădat porunci Îți suntem ori pierdute și pierduții prunci În iaduri pământene pictate cu noroi ... ( Sfântă Mărie, primește-ne la tine) Și cum Creatorul ne-a dat posibilitatea ca noi să trăim în două lumi, una pozitivă și alta negativă, Violetta Petre, caută lumea în” Dincolo de cer”, in
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
de ce, așa cum este și firesc, poeta conștientizează efemerul existenței: “eu sunt un vis.../ și visul ține puțin!/ eu sunt un vis frumos.../ și visul frumos ține și mai puțin!”. De altfel, starea de tristețe persistă și devine emblematică pentru paradisul pierdut al Danielei Voiculescu: “lacrimile mă definesc. seamănă cu un vers scris la vremea când portocalii se scutură de floare... iubirea mă părăsește! din nou... a stat puțin lângă mine! el nu crede în dragostea mea, în verdele senin al inimii
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
mai sus amintit: ”ce haz mai au aceste lacrimi?/ sau această moarte!”. Într-un astfel de joc, ce amintește de simbolismul lui De L'lsle Adam - ”și tu mă vei pierde,/și eu mă voi pierde/ căci eu sunt cea pierdută/ de îndată ce a fost găsită” - poeta se întreabă retoric: ”la malul mării mele,/ cine mă va mai găsi,/ dacă eu nu mă mai găsesc?”. Pentru autoare, iubirea ar trebui să fie elementul dinamic, menit să îi asigure comunicarea, libertatea, să destrame
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
Imbrium” relevă un spațiu al sinelui ce păstrează dorința după frumusețea și perfecțiunea edenică: “mă duc în altă grădină,/ să îmi culeg narcise și lalele,/ să te aștept cu vers transparent!/ și pe banca din suflet, rotundă,/ voi asculta simfonii pierdute/ în zâmbet...” (Un mesaj de iubire). Daniela Voiculescu iubește și respectă literele, crede în lumea lor. Versurile ce îi poartă numele se detașează ca o pledoarie pentru șlefuirea unei emoții esențiale - iubirea - emoția sfântă a sufletului. La fel ca toate
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
cunoaștere ce lasă urme adânci pe pietre de alabastru„ , Albastru-Infinit intră în ipostaza de alabastru, un alb a cărui simbolistică are alte ritmuri și alte conotații, mai triste... Dar inima își are anotimpurile ei și, păstrând „izvoare ale unei /lumi pierdute ...„ încercăm, mai întâi să „devenim oameni compleți„ , apți de cele mai profunde trăiri și acțiuni , evoluând conștient spre o lume mai bună. Pentru că „La hotarul sufletului / zămislim comoara / ce-o ascundem / printre aripi de îngeri, / prin nori... Astfel vom primi
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
Pierdut prin a stelelor oceane. Mă plimb prin infinitul Univers, Pierdut prin vaste galaxii Caut să-ți scriu noul meu vers, Transformat în alte poezii. Doar tu târziu în noapte, Rătăcești pe cer în căutare, Ca să găsești o stea departe, Pierdută undeva sub Soare! Referință Bibliografică: CĂUTĂTOR DE STELE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CĂUTĂTOR DE STELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368880_a_370209]
-
fi ultima. Nu voi să revin iar călăul de vise plătite că șperț, mii stele ce zac în antreul ce-așteaptă un ultim concert. În rugă-mi îngân expozeul, fărâma clepsidrei de ieri, ce azi a-ntrupat șemineul din pași-mi pierduți și stingheri. O, tu neferice acela ce crezi că viața-i doar scrum, privește-i plăpânda dantelă ce zace-aruncată în drum. Iertare vă dau și vă cer lumina să cadă în ploi cuvântu-mi e tot ce ofer în noapte
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
în vise Fără dorință de trezire Decât o viață în culise Mai bine moarte în neștire. Astfel gândeam singur aseară Printre pereții din odaie Și nu credeam că pot să doară Cuvinte seci scrise pe-o foaie. Referință Bibliografică: SENTIMENTE PIERDUTE PRIN GĂRI EUDEMONICE / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1930, Anul VI, 13 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SENTIMENTE PIERDUTE PRIN GĂRI EUDEMONICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368939_a_370268]
-
foaia viitoarei schițe foarte clar, dacă las deoparte imaginea aspră a ceea ce sunt aici, acum. Spiritul viu împiedică umbrele să mintă inima. Mintea se lasă plimbată pe bancul de pești. Adormită pe patul dorințelor mărunte, alege pașii tulburi pe cărarea pierdută. Atinge spinii trandafirilor și reinventează mângâierea, ascultarea, tăcerea, în fabuloasa legendă a umanului. Ai intrat vreodată cu inima în biserica îngerilor? Acolo ruga nu cuprinde cuvinte, crucea nu mai stă înfiptă în trupul pământului. Acum 10 ani, la ieșirea din
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
actor, cuvânt, scenă, copertina grea care se lasă pe rolurile jucate pe jumătăți de mișcare, spectator și scaun, sufleor și finalul asurzitor sau tăcut al piesei. Ies din scenă odată cu stingerea reflectoarelor pentru a poposi infinit mai vie pe calea pierdută. Am văzut odată cum un el și-a luat umbra și a fugit cu ea sub braț. Mai târziu a privit-o. Manechinul era el. Scriu cuvinte străvezii, răsucesc pe asfalt inocența până la refuzul tâmplelor de a mai pulsa tăcere
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
emoții. Pregătesc documentele din care voi citi. Ce părere ai de cuarț și jad. Tot privesc în zare vârful baghetei de ametist. De la el, dincolo de frontierele durerii, știu că voi atinge libertatea. Până atunci mai e cale prin pădurea cărării pierdute. Ioan: - Am eu ce am cu viața. Un singur fir de praf, o sămânță și-o lacrimă atinse de=o rază au șansa vieții. Nu te frânge în descrieri. Fii fără scenariu. Lasă-ți bucuria întâlnirii după cum vrea îngerul. Lasă
CUIB DE PĂSĂRI SPIN (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368976_a_370305]
-
rece, așezate. Tac..., că tu îmi spui să tac prea des, acum, tăcerea mea, utilă-ți este, atât! Simt azi, altă cale ai ales. Când? De ce ai renunțat la tot ce am avut? Tac..., mă doare rău, dar tac, aștept... Pierdut-am, oare, noi, haina vieții în culori? Oftat adânc, la mine în piept... Aprinde-te scânteie rătăcită în nori! https://www.youtube.com/watch?v=9 1vFfku82U Referință Bibliografică: Tac... / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1706, Anul V
TAC… de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369040_a_370369]
-
dezechilibrez, Oare sunt sigur că aș reuși? Dar aș pierde punctul care, L-am câștigat atât de greu, Mi-ar trebui o nouă încercare, Să urc din nou spre vârful tău. Încercări neizbutite, făcute în zadar, Totul ar fi oarecum pierdut, Chiar dacă simplu sunt, însă nu pot, La mijloc e ceva necunoscut. Enigma cine o va dezlega, Va avea de câștigat un joc, Dar pentru asta ar însemna, Mai mult sau mai puțin noroc! Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: NU
NU POŢI FI ALTFEL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369052_a_370381]
-
Viața mea e numai jale, E un geamăt în surdină, E o lacrimă ce moare, E o noapte fără tihnă. Viața mea e-un plâns în hohot, E un chin născut din doruri, E o doină ce-și jelește Trist pierdutele amoruri. Viața mea este o taină Printre poezii ascunsă, De-ai să le citești o afli, Viața mie mi-a fost muză. Referință Bibliografică: VIAȚA MEA / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016
VIAȚA MEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369086_a_370415]
-
numai lacrimi cad/ pe-ngălbenite file./ Azi nu mai vine Moș Crăciun/ în seara de cenușă/ Ci doar tristețile s-adun/ să-mi plângă lângă ușă./ În chinul temniței mă frâng/ sub grele lespezi mute/ Și-nfiorat de doruri plâng/ În amintiri pierdute./ Omătul spulberat de vânt/ se cerne prin zăbrele/ Și-mi pare temnița mormânt/ al tinereții mele”. Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, este cea mai frumoasă și cea mai împodobită sărbătoare a Anului care pleacă spre trecutul lui de azur, pregătind
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Ceea ce dăduse Homer grecilor, Vergiliu romanilor, Camoes portughezilor, sperau să obțină și spaniolii, italienii, englezii, de la o epopee în care urma să fie prelucrată suma experiențelor istorice ale fiecărei națiuni. În Anglia locul fruntaș al eposului este cucerit prin Paradisul pierdut al lui Milton, la 1667. În secoliul XVII s-a făcut și în alte literaturi încercarea de creștinare a materialelor epice. Messias al lui Klopstock este punctul de plecare al dezvoltării literare clasice germane. Aici se termină istoria eposului. Începuturile
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
cu găleata, ploua cu ciubărul, Parc'anume toate mi se pun în cale, Arieșul curge tulburat la vale, Peste locuri unde sunt păduri tăiate Se aud izvoare plângând supărate, Tulnicele sună și prin sate mute Crește iarba înaltă pe cărări pierdute... Răzimați în bâte stau mâhniți oierii, Au intrat din viață sub pământ minerii, Iancu de la Vidra, vrea iar să se nască Pentru Țara asta, pururi românească, Horia și-ascute scrâșnetul pe roată, Vrând ca să răscoale vremea înc'odată, Tu știi
M-AM VISAT CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370815_a_372144]
-
din trupuri tinerețea, lăsând în loc amintiri cât o întreagă lume, poetul îi dedică instanțe lirice speciale, tonul său melancolico-persiflativ adăugând un plus de pantomimă vieții însăși. În această percepere a timpului, există ingredientele unei melancolii (a)tipice: amărăciune, durere, dimineți pierdute, deznădejde, dragoste răpusă, plângere, sclavie, atribute intrinseci ale unei toamne a despărțirii... despărțirii de lume, de frumos, de zbor, de stele. Remediile la decadență sunt simple pentru poet. Dragostea de viață, dorul, iubirea, îl motivează să continue lupta cu sine
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
socială sănătoasă și care au avut partea lor de suferință cu toate că zăbrelele noastre erau afară, în aer liber. Cei care cred în esență cu ochii înlăcrimați, cu stăpâniri de sine, mai dau câte o pagină din cartea vieții a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut: pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
rouă Ce te-au înnobilat întâia oară C-un nume nou și cu o haină nouă. Eu nu ți-am fost decât o primăvară Prin zecile de primăveri tăcute Și am rămas o tristă lăcrămioară Într-o grădină-a florilor pierdute. Eu nu ți-am fost decât o primăvară, O lacrimă, sub raza vieții tale Ce-a așezat-o sufletul, comoară În trupul blând al dalbelor petale. Crinul, floarea sufletului meu Prin piața lumii tumultoasă, În costum de floare-aleasă Zâmbesc oricui
CRINUL, FLOAREA SUFLETULUI MEU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370864_a_372193]
-
Divinitate. Omul religios al zilelor noastre nu mai este doar eșantion de percepte însușite în numele unei religii anume, nu se zbate, la polul opus, să cucerească ceea ce a mai rămas întreg din natură. Omul de azi își caută latura sa pierdută, spirituală, și interacționează cu semenii săi, - nu mai rămâne singur în fața întrebărilor esențiale. Dincolo de dogme religioase și granițe istorice aparent ca fără de trecut, tot mai mulți scriitori caută esența translatării umanității prin segmentul temporar, revin la ideea de Zbor. „Zbor
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
piatră, strâns legată de limitările firii umane, este, de fapt, durerea omului viu în fața neputinței de vindecare a omenirii, de alinare a sângerărilor perpetue ce-i slăbesc puterea. Povestea hoțului, a tatălui disperat de boala fiului său, a bătrânului pescar pierdut și regăsit, sunt doar ipostaze ale unei certe vindecări, pe care doar îngerul din piatră o poate aduce. O carte cu îngeri și despre îngeri, scrisă cu un lirism cuceritor. Îngerul de piatră este de fapt... semnătura olografă a lui
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
că rază de soare-n fereastră. & Toride (de vară) 1 Am crezut ca bate vîntul |n mesteacănul de-afară Că te-aud cîntînd duioasa Dulce că o primăvară Dar eram singur sub cerul |ncremenit într-o frunză Că o pasare pierdută Care tremura confuză Tu erai tare departe Singură și poate tristă Ținînd pe genunchi o carte Răsfoind poate-o revista Ești atît de pură, dulce Mi-e și teama să respir Ca să nu te pierd, iubito, Risipită-ntr-un zefir
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
al bunicului, moșul Gheorghe. Pornind pe “drumul de fier”, unde după o oră de mers, cu trecere și peste râul Buzău, căuta urmele Marelui erou. De la halta unde coborâse trebuia să treacă peste puntea-pod, mai aproape decât Mănăstirea din comuna pierdută. Călătoru: Pășea îndrăznind să se creadă însetat de-o bucurie. Pășea cu credința unui muritor nevinovat. Istoricul: Cu-n astfel de gând ai poposit cu speranța de-a găsi legende, chiar cu însemnele explorării echivalente muncii de Sisif, ori pline
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]