5,260 matches
-
să fim și noi pomeniți în asemenea biserică minunată”. — Și? — E iarnă, domnia ta, și nu pot dăltui lemnul, dar iată înaintez cu voia lui Dumnezeu la Sfântul Epitaf. Lucrez și la lumina lumânărilor, când tiparnița îmi înghite timpul zilei. Am poruncit la Nucetul Târgoviștei să taie cei mai mari patru nuci, cu trunchiuri sănătoase și întregi, să-i cojească și să-i lase să-i usuce gerul. Dacă o să treacă și arșița peste ei, cu voia Celui de Sus la Înălțarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
neașteptată a acestuia. — Am venit să te iau să-ți arăt biserica mânăstirii de la Turbați. Este aproape gata. O luăm și pe doamna Stanca... — Iertare, neică Mihai, dar am sosit aci cu treburi. Nu este domnia ta obraz de făcut treburi, poruncește doar și isprăvniceii or să îndeplinească totul. E drum de două ceasuri. — De ce mă ispitești, neică Mihai? Două ceasuri dus, pe urmă întorsul, și eu trebuie cu soru-mea să ajungem la vecernie la Mitropolie că mâine este praznic mare. Unde
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câte știu este vorba să fie la vară până-n postul Sfintei Mării, să avem vreme de pregătit zestrea, răspunse veselă doamna Stanca. Dar, ce stăm aci, hai să intrăm înăuntru. — Eu aș pleca, dar mai întâi aș dori să-i porunciți popii să-mi arate biserica, aș vrea să-i mai văz o dată zugrăveala... — Cum de nu, până vine popa, să intrăm, și porniră toți trei spre scara monumentală ce ducea în apartamentul domnesc. Urcară nestingheriți în sala mare. Spătarul Mihai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ți-a dat-o? Când? — A venit de la Stambul cu un arbănaș. Mi-a dat-o aseară la poștă la Rusciuc. A fost mult până am trecut Dunărea, pe urmă am ținut-o într-un galop după cum mi s-a poruncit. Este de la patriarhie. — Căpitane, ai grijă de el, să fie găzduit, hrănit și el și calul. Poți pleca diseară înapoi? îl întrebă Ștefan pe mesager. — Da, să trăiți, pot, răspunse tânărul înclinându-se și ieși cu un dorobanț. Ștefan privi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prinse a-l urmări, minunându-se în sinea ei și dânsa de frumusețea cahlelor. — Să năimești și pietrari să sape scările frumoase, doar că pentru sobe să pui să le facă așa ca la noi, chiar ar fi bine să poruncești cahlele la meșterii care le-au făcut la Hurezi, ca pe astea, și doamna arătă soba. Ștefan în acel moment pufni într-un hohot scurt de râs, pe care și-l stăpâni mușcându-și nemilos buza de jos. — Ce ai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și or să citească Evangheliile, cele douăsprezece... Te-ai gândit vreodată că acolo, în grădina Ghetsimani, Iisus nu numai pe ucenici îi roagă să stea treji, ci și pe noi, pe noi toți. Iisus ne primește lângă El și ne poruncește să stăm treji, să-l însoțim în rugăciune, să avem bucuria de a-l însoți. Și noi, ce facem? Adormim în nepăsarea noastră, în durerile noastre vorbitoare de neputințele noastre, în oboseala noastră care ne desparte de Hristos. A te
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o parte din divan ca să-și ridice fiii. Citește, înălțimea ta vel logofete Cantacuzino, voința stăpânului nostru. Cuvintele arabe meșteșugit alese ca într-o poezie veche îl declarau pe beiul Constantin hain și nevrednic de a fi domn al valahilor, poruncindu-i să se supună imbrohorului care îl va duce cu toată seminția lui în fața divanului împărătesc de la Istanbul. Brâncoveanu zâmbea liniștit, ținea mâna dreaptă pe brațul stâng al jilțului domnesc, în spatele lui cei trei prinți, Constantin, Ștefan și Radu, aveau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu toții cum să facă. — Banul Constantin Știrbei..., șopti pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât timp poate să ajungă domnia ta la Stambul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe feciorul de lângă vizitiu să întrebe dacă sfinția sa îl poate primi. Peste câteva minute află că mitropolitul Antim era la mânăstirea Radu Vodă și că pentru vecernie a rămas doar arhimandritul Manuil. Era hotărât să-l vadă pe sfinția sa, așa că porunci să fie dus la mânăstirea Radu Vodă. Caleașca coborî dealul pe la crucea lui Papa Brâncoveanu, intră pe Podul lui Șerban Vodă, până la biserica din Slobozie, cea zidită de Leon Vodă și întărită de Constantin Vodă Brâncoveanu, apoi o făcu la stânga
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fără să vadă cât de roșu scăpăta soarele după Dealul Mitropoliei. La caleașcă, surugiul arătând cu coada biciului spre apus, mormăi: — Mâine o să fie vânt mare, poate chiar furtună. Îl privi fără să audă ce-a spus și, urcându-se, porunci sec: — La curțile domnești! Au stat toată noaptea toți trei: vodă Ștefan, tatăl său marele stolnic și marele spătar. A doua zi, înainte ca să plece Curtea la Târgoviște, divanul a aprobat legea prin care se desființa văcăritul, darea pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
obișnuită în peisajul oriental. A cerut hrană și apă pentru el și pentru măgar și îngăduința de a-l binecuvânta pe beiul valah pentru milele primite cândva. Vorbea grecește, amestecând din când în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite să îndeplinească porunci de multe ori contradictorii, fără să-l refuze, pentru că exista foarte puternic înrădăcinată superstiția că nu poți să nesocotești dorința unui monah cerșetor, îi dădeau totuși să înțeleagă că este de prisos acolo și că încurcă treburile. — Să aducă cineva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ele cârpe ude și apoi să fie date jos. — Am trimis după doftorul sfintei patriarhii, spuse una din femeile care rupea cârpe. — Să trăiești, măria ta, o recunoscu ieromonahul pe doamna Marica, până ce vine doftorul mă duc la cuhnie să poruncesc să pună la fiert apă, să înmuiem feșele în apă fiartă și răcită, ca la brâncă. Doamna se luă după el și când ajunseră în cuhnie, îl întrebă direct: — Te pricepi să cureți rănile, cuvioase? Lui Ștefan îi face rău
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
voievodului, țintuit în jilțul său fără spetează, cu picioarele sângerânde, cu pielea de pe spinare și piept arsă la flacără nu-i putea ieși din minte. Nu mai rămâne decât rugăciunea. Trebuie trimiși la Athos și în Sinai frați care să poruncească de la noi rugăciune neîntreruptă pentru izbăvirea lor, se pomeni patriarhul vorbind tare. Cred, Doamne! Își cerură iertare între ei când se întâlniră în curtea interioară a închisorii de la Bostangi bașa. Nu erau legați, așa că se îmbrățișară. Fiecare încerca să-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lase lumina zorilor să intre pe fereastră. — E nașul, îl văd bine, e nașul. Ce bătrân îmi pare... Auu, nu! zbieră ea. Nuu, mă îneacă sângele ăsta, e prea gros. Să meargă să toace și să bată clopotul de utrenie, porunci arhimandritul, scoțând capul pe ușă, să intre lumea în biserică, o să vin și eu. — Sfinția ta, crezi că și-a pierdut mințile? rugător întrebă vodă. — Mi-e teamă. Parc-ar avea o vedenie. Să vină cineva să stea cu dânsa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
venind asupra ei sângele ce curgea în valuri pe dalele pieții, tocmai când la Istanbul se petrecea acest lucru înspăimântător, domnul a dat vina pe maicile care o îngrijiseră, punând boala doamnei, cum credea el, pe seama mustrării lor nerostite. A poruncit atunci de au spânzurat patru măicuțe tinere iar pe bătrâna care-i citise psalmi ca să o liniștească, o grecoaică din neam de negustori de grâne din Istanbul, una Lavinia, au dus-o la un schit în munte și au zidit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
marelui spătar Mihai Cantacuzinul. Era această mânăstire împrejmuită cu ziduri trainice, vegheată de turn înalt, clădit de soldații lui Carol al XII-lea, după ce a pus țarul Petru să fie goniți de prin cetățile de la gurile Dunării. Auzi colo, să poruncească turcii să se șteargă cu dalta tot înscrisul ctitoriei! Doar visterniceasa Maria Cantacuzina și-a găsit dreptatea. Spune cronicarul că acolo în Moldova, când Mihai Racoviță a venit a doua oară vodă, a judecat în divan pricina visternicesei cu egumenul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
seară au fost prohodite și înmormântate. Era 15 august 1714, sărbătoare mare pentru creștini, ziua prăznuirii Adormirii Sfintei Fecioare Maria. Într-o lume în care cursul întâmplărilor ar fi fost cel firesc, la București ar fi sunat trâmbițele de argint poruncite de Brâncoveanu, pentru că era ziua lui de naștere, împlinea șaizeci de ani, și în același timp și ziua onomastică a doamnei Marica, așa însă, seara târziu, doi călugări greci și un bătrân ieromonah valah și-au împletit rugăciunile așezând în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Dumnezeu să fie Domn, unu, ca acela să nu strice daania nostră ci mai virtos sa o Întărească, ca una ce am dat-o pentru a lor cu dreaptă și cu credință slujbă iar spre mai mare tărie acestei cărți, poruncit-am slugii noastre credinciosului boier Cupcici logofătul să scrie și să acățe pecetea noastră la această carte. A scris Oanță gramaticul În Suceava la anul 6931 luna Martie 31 zile. B Uric din anul 1485, luna Martie 17, de la Voievodul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
o Întărească și Împuternicească, ca una ce Înșine i-am dat-o pentru a lui dreaptă slujbă și căci că-i iaste lui dreaptă ocină. Iar spre mai mare tărie și putere a tot ce s-a sens mai sus, poruncit-am credinciosului nostru boier Tăutul logofătul să scrie și pecetea noastră s' o acațe către această a noastră carte. A scris Sandru Cârje În Suceava la anul 7003 luna Martie 17 zile. De pe limba sîrbească pre limba Moldovenească tălmăcitu-le
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
singurul Dumnezeu adevărat. • Arabii cred că descind din Avraam prin Ishmael, fiul lui Hagar iar evreii prin Isaac, fiul Sarei. Acest lucru este important, deoarece atât musulmanii cât și evreii (la fel ca și creștinii) cred că Dumnezeu i-a poruncit lui Avraam să se ducă în ținutul Canaanului, promițându-i că descendenții săi se vor stabili acolo și vor deveni o mare națiune. • Musulmanii cred că Iisus a fost un profet important, dar nu acceptă posibilitatea ca Dumnezeu să fi
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
grup sunnit, a declarat că rezistența este o datorie religioasă. Deși majoritatea irakienilor nu sunt fanatici, există și excepții. Poți să găsești oricând articole despre oameni care susțin că ar fi dispuși să moară (sau să ucidă) dacă așa le poruncește imamul. Mustafa Jabbar, de exemplu, este un tânăr de douăzeci și trei de ani cu un băiețel nou-născut, primul său copil. El și soția sa au declarat unui reporter că sunt gata să "pună niște explozibil și să arunce în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
vechea organizare militară armată nepermanentă sau de rezervă, care cuprindea și unele corpuri speciale de armată", cf. DEX (n. tr.). 122 Toată lumea știe că prințul Sturdza, hospodar al Moldovei, îi adună pe tinerii liberali din Iași în curtea palatului și porunci să fie zdravăn pedepsiți. 123 Vocea României. 124 Dl Béclard, ginerele d-lui Catargiu, a murit și el în Tanger la începutul anului 1864. 125 Acest pasaj și cele care se află între ghilimele mai departe sunt împrumutate de la d
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
găsite și în cadrul altor mitologii, evocă unele posibile surse comune de inspirație și chiar o anume aură de veridicitate legată de acest subiect. Este interesant de urmărit cum se desfășoară acest proces de creație în cadrul primei cărți biblice Facerea -, Dumnezeu poruncind luminii să existe, iar aceasta, în semn de obediență, există: "Să fie lumină! Și a fost lumină." (Facerea, 1, 3). Pasajul biblic prezintă pentru fiecare dintre elementele create doar prima și ultima dintre etapele acestui proces. Dacă în primă instanță
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
să-mi aduci tributul, în persoană, așa după cum îl aduce domnul Munteniei, ca să putem avea încredere în prietenia ta”. Dar Ștefan nu era omul care să primească poruncă. A chemat țara la arme. Sultanul, cum înseamnă alt cronicar turc, a poruncit lui Soliman Pașa să părăsescă războiul din Albania și „să meargă, fără întârziere, împotriva domnului Moldovei ca să nu-i lase timp să-și continue pregătirile de război și ca să-l readucă sub stăpânirea Porții”. Venea, în vara anului 1474, Soliman
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
miazănoapte. A copleșit, cu numărul, primele pâlcuri moldovenești. Totul se petrecea așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta Moldovei, Ștefan Vodă a poruncit călăreților și pedestrașilor să țâșnească din păduri și să spârcuie coasta dreaptă a vrăjmașului. Totodată, la semnul hotărât, alte pâlcuri moldovene au lovit vrăjmașul din spate. Otomanii însă erau puzderie și știau a se bate cu meșteșug mare și cu
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]