5,162 matches
-
Am aici în vedere în special sensul dat acestei expresii de către Linda Hutcheon în Poetica postmodernismului, p. 7: "aș dori să numesc o "poetică" a postmodernismului o structură conceptuală flexibilă care în același timp să constituie și să conțină cultura postmodernă, discursurile noastre despre ea, precum și cele adiacente ei". 326 Ibidem, cap. 9, "Problema referinței", pp. 228-253. 327 Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 127. 328 Calvin Schrag, op. cit., p. 36. 329 Steven Connor, op. cit., p. 21. 330 Ibidem, p. 21. 331 Constantin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cititorilor care nu sunt de formație științifică, fără a ține cont de pertinența sau de sensul lor. Nu afirmăm nicidecum că acest lucru invalidează restul operei lor, asupra cărei validități suntem agnostici". Se pare că Baudrillard ar fi apărat scriitura postmodernă bazându-se pe opoziția dintre stilul argumentativ al culturii anglo-saxone și stilul interpretativ, dominat de jocuri de limbaj, al culturii franceze (Sokal și Bricmont precizează că justificările lui Baudrillard au fost transpuse de către Pascal Bruckner în "Le risque de penser
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
arătat suspicioși în fața sistemelor de gândire totalizatoare, argumentând că există experiențe ce nu pot fi subsumate dialecticii. Exemplul lui Bataille pare a fi cel al potlatch-ului, concept pe care l-a utilizat ulterior și Baudrillard. 338 Steven Best, Douglas Kellner, Postmodern Theory. Critical Interogations, nota 3, p. 144. 339 Douglas Kellner, Jean Baudrillard. From Marxism to Postmodernism and Beyond, Stanford University Press, Stanford, 1989, p. 5. 340 Roy Boyne, "Reviews: Mike Gane, Baudrillard: Critical and Fatal Theory", History of the Human
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii, pp. 140-141). 365 Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, op. cit., p. 141. 366 A se vedea Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, trad. de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. 367 A se vedea Zygmunt Bauman, Etica postmodernă, trad. de Doina Lică, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. 368 Guy Debord, op. cit., p. 129. 369 Baudrillard notează în acest sens: "noțiunea de timp-obiect are o valoare reversibilă: așa cum timpul devine obiect, toate obiectele produse pot fi considerate timp cristalizat nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
hiperconsum, trad. de Mihai Ungurean, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 29. 387 Ibidem, p. 8. 388 A se vedea "From the Society of the Spectacle to the Realm of Simulation. Debord, Baudrillard and Postmodernity", în Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, pp. 79-123. 389 Jean Baudrillard, Cool Memories, Verso, London, 1990, p. 131. 390 Jean Baudrillard, D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, Albin Michel, Paris, 2003, p. 33. 391 Jean Baudrillard, Le Miroir de la production, Galilée
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Celălat prin sine însuși, trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1997, p. 43. 399 Aurel Codoban subliniază, la rându-i, excluderea transcendenței în postmodernism, precum și a modelului ontologic axat pe ideea de origine sau profunzime. Pentru postmoderni, funcționează un model centrat pe diferență, astfel încât "ceea ce rezultă este o ontologie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, [...] și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un model centrat pe diferență, astfel încât "ceea ce rezultă este o ontologie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, [...] și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. Îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă" (Aurel Codoban, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p. 131). 400 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 343. 401 Jean Baudrillard, Pour une critique de l'économie politique du signe, p. 172. 402 Mike Gane, "Radical Theory
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
indiferent, p. 8. 425 Jean Baudrillard, Jean Nouvel, Obiectele singulare. Arhitectură și filosofie, trad. de Ciprian Mihali, Editura Paideia, București, 2005, p. 27. 426 A se vedea Gilles Deleuze, Félix Guattari, L'Anti-Œdipe, Minuit, Paris, 1973. 427 Jean-François Lyotard (Condiția postmodernă, p. 32) notează în acest sens: "Din această descompunere a marilor Povestiri [...] rezultă ceea ce unii descriu ca fiind disoluția legăturii sociale și trecerea colectivității sociale de masă compusă din atomi individuali lansați într-o absurdă mișcare browniană. Nu este vorba
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
456 Ibidem, p. 79. 457 În acest sens, Baudrillard remarcă faptul că "simulacrele nu sunt numai jocuri de semne, ci ele implică raporturi sociale și putere socială" (ibidem, p. 80). 458 Ibidem, p. 83. 459 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 102. 460 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 109. 461 O interpretare a acestei situații enunțată de Benjamin se regăsește în capitolul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care le va conecta mai târziu cu diferite configurații ale valorii economice, s-a dovedit a avea o enormă influență pentru teoria socială și culturală contemporană. Mulți comentatori, de pildă, au încercat să schițeze diferențele dintre cultura modernă și cea postmodernă în termenii deplasării de la al doilea la al treilea tip de simulacru". 466 Ca o corelație cu această distincție se poate pune și întrebarea: reprezintă hiperrealitatea/simulacrul o parodie a realității? În măsura în care simulacrul preia caracteristicile și procedeele specifice realității, cele
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Trei, București, 2000, p. 74. 524 Gilles Lipovetsky, L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Éditions Gallimard, Paris, 1993, p. 26. 525 Steven Connor, op. cit., p. 242. 526 David Lyon, op. cit., p. 93. 527 Yves Boisvert, Le monde postmoderne. Analyse du discours sur la postmodernité, p. 54. 528 Explozia modernității, ce se poate regăsi la toate nivelurile, este denumită de către Baudrillard în La Transparence du Mal "orgie", iar starea actuală, postmodernă, post-orgie, este stadiul simulării totale, în care economia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
op. cit., p. 93. 527 Yves Boisvert, Le monde postmoderne. Analyse du discours sur la postmodernité, p. 54. 528 Explozia modernității, ce se poate regăsi la toate nivelurile, este denumită de către Baudrillard în La Transparence du Mal "orgie", iar starea actuală, postmodernă, post-orgie, este stadiul simulării totale, în care economia devine transeconomie, estetica transestetică, iar excesul se traduce în indistincția genurilor și în "gradul zero" al culturii (Jean Baudrillard, La Transparence du Mal, pp. 11-21). 529 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 247
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
avec François L'Yvonnet, p. 117). 578 Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, p. 40. 579 Douglas Kellner, Cultura media, p. 376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cultura media, p. 376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
376. 580 Această întrebare este preluată din studiul lui Jacques Bouveresse, Le philosophe chez les autophages, Minuit, Paris, 1984. ----------------------------------------------------------------------- DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
POSTMODERN Cuprins 2 1 Cuvânt înainte Introducere O posibilă "arheologie" a postmodernismului Disputa dintre moderni și postmoderni DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Discurs și retorică în postmodernism Baudrillard și postmodernismul Hiperrealitate și simulare O strategie neconvențională seducția Strategii ale scriiturii baudrillardiene Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Bibliografie Abstract Résumé
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
numeroase niveluri de acțiune politică: supranațional, național si subnațional, care interacționează între ele dînd naștere unui sistem unde autoritatea este dispersată între diferiții actori prezenți la fiecare nivel politic. Uniunea este definită, prin prisma acestei teorii, ca prima forma politică postmodernă la nivel internațional. Autorii reprezentativi ai acestei școli teoretice sînt: Gary Marks, L. Hooghe. 31T. A. Börzel si T. Risse, art. cit., p. 5. Despre geneza acestui concept, a se vedea G. Marks, F. Scharpf, P. Schmitter et W. Streeck
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
integrării Georgiei s-au completat cu acceptarea cererilor Croației, Macedoniei și Turciei musulmane de a intra în Uniune. Grecii însă vor să iasă din "zona euro". O morfologie tulburătoare pentru mințile unor oameni normali. Modernitatea și prelungirea ei prin fenomene postmoderne și hipermoderne contradictorii solicită tradițiile, căci traseele modernității postmedievale nu au fost numai transatlantice, dar poate și transsiberiene ori pe drumul mătăsii. De mai bine de un secol, aceste urzeli s-au împletit și cu ițele celor patru puncte cardinale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
I. Cuza (1859-1866) infirmă pasivitatea ori lentoarea moldovenilor, incriminate de unii pătimași critici de astăzi ai românilor-moldoveni. Criticile sunt potrivite când au intenții constructive. Defăimările, exagerările unor trăsături caracteriale ori greșeli, pentru supraevaluarea meritelor altora, le anulează relevanța. Așa cum unii postmoderni uită că Războiul Rece s-a cam încheiat, urmând refacerea unității Europei, tot așa, unii uită că după prima Unire s-au succedat momentele esențiale ale modernității noastre, culminând cu Marea Unire și europenizarea realizată cu succes, timp de două
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
popperianul neo-raționalist Ralph Dahrendorf, participant la "cearta sociologilor germani" din anii 1960) considera că țările socialiste "etatiste" erau doar postcapitaliste (adică evoluate, hochkulturell); că societățile acestor state continuau să fie împărțite în clase, fără a fi ajuns să fie și "postmoderne" în organizări spiritual-materiale ca cele menționate mai sus. (1, p. 249) Aprecieri puțin apropiate de realitățile și idealurile românilor din anii 1970-1980, deformate de amintitul "cult al personalității", orientau țara în direcția unei industrializări forțate, dependentă de resurse din import
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
raporturile umane se reduc la competiții neloiale, distorsionate de minciuni și furturi destabilizatoare ale încrederii oamenilor în valori. Științele sociale și umane abandonează vechile lor idealuri normative în favoarea modelelor prospectiv-instrumentale, transferabile în limbaje digitale și analogice. Disoluția continuă a structurilor postmoderne de la mijlocul anilor 1980 încoace a generat tot mai multe îngrijorări. Mai lente, la liderii politici cu venituri excedentare, mai alerte, la alegătorii de rând, loviți de șomaj și de multe alte necazuri. Agravările situațiilor din diferitele domenii ale vieții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sacru, ce uimește dar și tonifiază dorința de a trăi mai bine și mai frumos decât căderea în robia banului și a nesațului de a avea cât mai mult, ignorând că totuși el trebuie să rămână om. Mulți dintre artiștii postmoderni se inspiră din geniul dovedit de Brâncuși în arta contemporană cu sculpturile de la Tg. Jiu, pe când foștii secretari cu propaganda din județ nu numai că le clasau în categoria "decadent", dar le și demolau barbar. Hipermodernitatea Estetica literară occidentală a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
iluministe au făcut loc mișcărilor romantice și realist-critice de la mijlocul secolului al XIX-lea până către începutul secolului al XX-lea, răvășit de noile ideologii stângiste, revoluții și de prima conflagrație mondială. În cultură a apărut "avangarda" și alte ideologii "postmoderne", răspândite și la popoarele intrate mai târziu în noile circuite culturale, cu valențe continentale și globale. Hazard a vizat mai mult relațiile Sudului cu Nordul, iar din Est a amintit rolul Prusiei, al ungurilor și polonilor ca mediatori ai Rusiei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dar și revoluția franceză din 1789-1794, urmată de războaiele napoleoniene, de întărirea vechilor imperii și înființarea altora noi. Ele au reorganizat omenirea până recent. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Feuerbach și Nietzsche au transformat în laitmotiv postmodern, întărit de "marxism-leninism"-ul estic din secolul trecut, propoziția lui Meslier despre "moartea lui Dumnezeu". Această propoziție scrisă este din când în când exprimată cu dârele "inedite" de grafitti după căderea amintitei Cortine de Fier. Morbul scepticismului continuă să acționeze
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]