118,155 matches
-
într-o (nouă) limbă de lemn a filozofiei: „- ceva s-a întâmplat deci: omul ori a părăsit ființa, îndreptându-se spre altceva, spre ființare, cum s-a spus, ori a izgonit-o din raza privirii, din vocabularele sau din structura practicilor sale, ori a (aban)donat-o; - ceva anume l-a ademenit pe om - devenirea, spun unii, temporalitatea și inconsistența hedonică, spun alții -, de parcă nu se mai poate smulge astăzi din mrejele acestei ademeniri; [...] - în sfârșit, dacă ar trebui să-l
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
si infrumusetare Una este să vezi frumusețea lumii înconjurătoare, pe lângă care alții trec ca niște orbi, și alta să înfrumusețezi realitatea, după metoda „te-am spălat, te-am pieptănat, fundă roșie ți am pus“. Această înfrumusețare exterioară a realității o practică pe scară largă Ioan Nistor, în volumul de versuri Metamorfoze (Emia, Deva, 2007). Unele dintre reprezentările lui seamănă cu bibelourile-kitsch, confecționate din ghips, scoici și oglinjoare care pot fi găsite în bazarurile de la malul mării: „Acest urcior e un arc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cam de două ori pe zi. O dată dimineața devreme și a doua oară spre seară. Nu-i trebuie mult alcool la cele vreo patruzeci de kilograme și la etilismul cronic pe care l-a contractat în lunga și insistenta sa practică de bețiv. Mă cauți? mă răstesc puțin la el. Da. Am treabă. Bine că ai. Poți să-mi zici despre ce este vorba? Despre vot. A, despre vot zici. Da. Bine, te ascult. Eu vă ascult, se îmbățoșează moșul. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Doamne? Sărbătoarea nașterii lui Iisus se face îndeobște și prin renunțarea, măcar temporară, la răutate. Bucuria venirii Lui printre noi trebuie să se manifeste și prin iertarea păcatelor "greșiților noștri". Cam așa stau lucrurile din punct de vedere teoretic. Cu practica stăm ceva mai prost. Dionisie Cosașu era cheie de biserică, adică nu fura, nu înjura, credincios habotnic era și Biserica ajuta. Postea cu sfințenie, cînta în corul parohiei, aduna donațiile și nu fura nici să-l pici cu lumînarea. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Comparăm viața noastră cu cea a minorului criminal și oricît de multe concesii am face și chiar și compromisuri, tot nu înțelegem. Încă mai înțelegeam cînd un copil își ucidea amicul, cînd scenele din filmele bolnave se pun uneori în practică. Ne revoltăm cînd minorul scoate cuțitul și ucide. Fără motivație, din bravură sau din starea de nebunie temporară. Dar în cazul acesta? Credeam că Iașul a fost martorul celei mai cumplite crime, cînd fratele își violează sora și apoi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu de bucură de nedreptate, ci te bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată." 20. Fiecare an școlar începea cu practica. În toamna lui '87, tot liceul a plecat la cules de vie. O garnitură plină de copii a luat drumul Cotnariului. Acolo, băieții au fost cazați la Ceplenița, iar fetele la Naslău. Între cele două ferme, 6 kilometri, distanță nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și putredă piele de broască acoperea cerul. Dacă află tanti Eugenia, te fac de râs la tot satul, auzi fătălăule, la tot satul. În acea dimineață, soarele l-a sărutat cald pe buze: Mamă?! 21. În '87, trimestrul doi, făceau practică în atelierele din Petru Poni. Clasa a X-a se sfârșea cu examen. Printre menghine, eprubete și strunguri, unii doseau caietele de pregătire, iar alții cărțile de joc. Maistrul stătea cu ei până la 11. Bă, du-te la alimentară: jumate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
văzut și citit, armata e prima instituție în stat". Dintre cei doi parteneri de dialog, Cosimo nu face decît să provoace expunerile inițiatului într-ale armatei Fabrizio Collona, nemulțumit că soarta nu i-a dat prilejul să-și pună în practică această știință. Vocea e a lui Collona, competența e a lui Machiavelli, comunicată post res perditas. Umbra subiectivității atinsă de mîhnirea inacțiunii învăluie frazele ultime. Iată una, scrisă cu plăcerea niciodată reprimată pentru formulări spirituale cu valoare de maximă: "Oricine
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai nouă și căilor de cîștigare a puterii asupra lor. Teoria colonizării ținuturilor nou cucerite, ca metodă sigură de stăpînire, e încă de o mare actualitate. Totul vine ca de la un mare inițiat ce pare să fi experimentat formula în practica puterii. Siguranța autorului asupra eficacității metodelor inspiră încredere. Tonul său, cînd amenințător, cînd de o luciditate dusă pînă la naturalism, cînd de vitalitate imperativă, e totdeauna, însă, de o precizie cuceritoare. Mintea lui "ivelii fusese educată de marile cărți ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintre însușirile pe care le-am arătat mai sus, spun că ar fi bine să fii considerat darnic; cu toate acestea, o dărnicie practicată în așa fel, încît oamenii să te socotească darnic, îți este dăunătoare. Într-adevăr, dacă o practici în mod chibzuit și așa cum trebuie, nimeni nu va ști despre această însușire a ta și nici nu vei înlătura reputația rușinoasă a contrariului ei. De aceea, dacă vrei să-ți păstrezi între oameni faima de om darnic, nu va
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nu-ți micșorează faima, ci dimpotrivă, îți aduce mai multă glorie; singurul lucru care îți dăunează este acela de a cheltui din banii tăi. Nu există altceva care să se consume singur atît de mult ca dărnicia; în adevăr, o practici, și în același timp pierzi posibilitatea de a o mai practica și ajungi sau sărac și disprețuit sau, pentru a ocoli sărăcia, devii lacom și urît de ceilalți. Dar între toate lucrurile de care un principe trebuie să se ferească
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
comiți, pentru un interes, toate crimele posibile. Cum! Dacă un ambițios a reușit, prin violență, să pună mîna pe statul unui principe, va avea dreptul să-l asasinezeze, să-l otrăvească? Dar procedînd astfel, același cuceritor introduce în lume o practică ce nu poate conduce decît la propria-i ruinare; un altul, mai ambițios și mai abil decît el, îl va pedepsi după legea Talionului, va invada țara și-l va omorî cu aceeași cruzime cu care el și-a ucis
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Temperamentul unui englez profund, dar ipohondru, este complet diferit de curajul orgolios al spaniolului. Un francez seamănă la fel de puțin cu un olandez precum vivacitatea unei maimuțe cu flegmatica broască țestoasă. Întotdeauna s-a remarcat la popoarele orientale spiritul conservator în privința practicilor și a vechilor obiceiuri, de care nu s-au îndepărtat aproape niciodată. Religia lor, diferită de cea a europenilor, îi obligă și ea, într-un fel, să nu-i ajute pe cei pe care-i numesc necredincioși, în dauna stăpînului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Căci cum ar putea rezista pentru totdeauna o republică tuturor cauzelor care minează libertatea? Cum ar putea ea stăvili mereu ambiția celor mari, pe care-i crește la sînul ei? Cum ar putea ea veghea vreme îndelungată asupra seducțiilor și practicilor surde ale vecinilor, precum și asupra corupției membrilor ei, atîta timp cît, la oameni, interesul va fi atotputernic? Cum poate ea spera să iasă tot timpul cu bine din războaiele pe care va trebui să le ducă? Cum va putea preveni
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în care se găsesc jucători cinstiți, dar și trișori; pentru ca un principe, care trebuie să joace această partidă, să nu fie înșelat, trebuie ca el să știe în ce mod se trișează la joc, și aceasta nu pentru apune în practică vreodată aceste lecții, ci pentru a nu fi el cel tras pe sfoară de ceilalți. Să revenim la concluziile politicianului nostru: Pentru că toți oamenii sînt ticăloși și oricînd nesocotesc cuvîntul pe care vi l-au dat, nici voi nu sînteți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
existența unor popoare întregi, care, altfel, ar fi nevoite să-și caute salvarea în altă parte Aceste modalități de a face să prospere un stat sînt ca niște posibilități încredințate înțelepciunii suveranului, pe care acesta trebuie să le pună în practică și să le facă profitabile. Semnul cel mai sigur că o țară are o guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc pe un pămînt roditor, sub un cer fericit, dar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
om al națiunii sale, era pacificatorul Italiei și restauratorul științelor; probitatea lui i-a adus încrederea unanimă a tuturor principilor; Marc-Aureliu, unul din cei mai mari împărați ai Romei, era deopotrivă un luptător glorios și un filosof înțelept, și alătura practica cea mai severă a moralei, profesiunii pe care o avea în privința ei. Să încheiem cu aceste cuvinte: "Un rege călăuzit de dreptate are ca templu Universul, iar oamenii de bine sînt preoții și sacrificatorii". CAPITOLUL XXII [Despre secretarii principilor] În
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să pun cît mai puțini intermediari, vechi sau noi, italieni sau străini, între Machiavelli și mine, pentru a nu influența contactul direct între doctrina lui și experiența mea, între cunoștințele lui despre oameni și lucruri și propriile-mi cunoștințe, între practica lui de guvernare și a mea. Ceea ce am onoarea să vă citesc nu este, deci, o disertație academică, rece, plină de citate; este mai curînd o dramă, dacă putem considera cum sînt înclinat să cred sub un anume aspect dramatic
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
asumă un rol în guvernarea destinelor unor țări, istoria este avertisment: "Este ușor ca, printr-o studiere atentă a trecutului, să prevezi ceea ce se va întîmpla într-o republică, iar atunci, trebuie ori să te servești de modalitățile puse în practică de predecesori, ori, dacă acestea nu pot fi găsite, să le imaginezi după analogia evenimentelor". (I, 39) Din nefericire, această lecție a trecutului, care ne învață că istoria se repetă, autocitîndu-se, este ignorată adesea tocmai de către cei care dețin Puterea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
E de la sine înțeles, o populație nu rămâne constantă între două date succesive decât dacă cele două bilanțuri sunt nule sau dacă ele se compensează perfect, unul fiind pozitiv și celălalt negativ. Aceste două ipoteze nu se întâlnesc niciodată, în practică. Relația [1] se verifică cel mai bine în țările bogate (care au servicii statistice solide și experimentate), mai ales în ceea ce privește estimările lui P1, P2, N și D. Estimările lui I și E sunt, în general, incerte sau aproximative, chiar și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
astfel tendința să crească rapid și speranța de viață s-a ameliorat puternic (Rollet, 1998 și 2002 și, la fel, Noin, 1998). Totuși, destul de repede, fertilitatea s-a redus la rândul ei (pe atunci, fără progrese remarcabile ale tehnicilor și practicilor contraceptive); nașterile s-au diminuat și s-a ajuns, de-a lungul deceniilor, la un nou echilibru, caracterizat printr-o natalitate scăzută și printr-o mortalitate scăzută a unei populații inevitabil îmbătrânită, durata medie de viață fiind considerabil ameliorată (a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vreodată c-ar exista prea mulți cetățeni, având în vedere că nu există nici bogăție, nici forță decât de la oameni" (Bodin, 1576). Ostil emigrării meșteșugarilor francezi, Bodin se bazează pe o populație numeroasă pentru punerea în valoare a țării. În practică, Colbert va lua măsurile necesare pentru a favoriza familiile numeroase și imigrația, estimând că o creștere demografică este benefică pentru balanța comercială și industrie. În acea perioadă, populația este analizată din simplul punct de vedere cantitativ, fără preocupări umanitariste. Numai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
are în vedere o singură sursă de creștere, și anume acumularea de capital fizic regrupând în variabila exogenă "progres tehnic" toate efectele celorlalți factori, modelele de creștere endogenă integrează explicit o diversitate de factori. Printre aceștia, capitalul uman, învățarea prin practică sau diviziunea muncii fac din nou ca factorul demografic să joace un rol important în explicarea creșterii. Între primele cercetări ale lui Solow (1956) și articolele fondatoare ale creșterii endogene (Romer, 1986; Lucas, 1988), trebuie menționate importante progrese teoretice, cum
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fac din nou ca factorul demografic să joace un rol important în explicarea creșterii. Între primele cercetări ale lui Solow (1956) și articolele fondatoare ale creșterii endogene (Romer, 1986; Lucas, 1988), trebuie menționate importante progrese teoretice, cum sunt învățarea prin practică (Arrow, 1962) și formarea capitalului uman (Schultz, 1963; Becker, 1964). Acestea din urmă sunt exploatate în explicarea creșterii auto-întreținute și a comportamentelor agenților economici (gospodării și întreprinderi) la originea procesului de creștere. Învățarea prin practică se referă la mărirea cunoașterii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
teoretice, cum sunt învățarea prin practică (Arrow, 1962) și formarea capitalului uman (Schultz, 1963; Becker, 1964). Acestea din urmă sunt exploatate în explicarea creșterii auto-întreținute și a comportamentelor agenților economici (gospodării și întreprinderi) la originea procesului de creștere. Învățarea prin practică se referă la mărirea cunoașterii provenită din activitatea productivă și nu din activitatea de cercetare sau de educație. Cunoașterea se naște din repetarea unei operații fiind proporțională cu producția cumulată. Acest learning by doing dă naștere unor randamente la scară
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]