3,536 matches
-
explică de ce lucrurile mărunte aparent banale și uzate (precum, politețea, curtoazia, complimentele, adresarea directă, focalizarea privirilor și câte și mai câte) pot avea asemenea consecințe enorme în relațiile interumane. Cel mai clar semnal prin care vrem să-i oferim celuialt prețuire este momentul în care suntem dispuși să-i arătăm considerație. "Manifestarea considerației este ca benzina", precizează G. Smalley (2005, p. 133): "cu cât e mai puțină benzină în rezervor, cu atât relația este mai puțin satisfăcătoare". Acordarea considerației este decizia
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altfel spus, sunt singurele relații care nu stau sub semnul constrângerilor biologice, sociale, juridice (Iluț, 2003, p. 148). Prietenia este considerată relația interpersonală de (lungă) durată, rezultat al alegerii libere și bazate pe afecțiune, pe încredere, pe respect și pe prețuire reciproce. Prietenă este considerată persoana "a cărei prezență ne face plăcere, care ne oferă în mod spontan sprijinul în situații grele, care este sinceră și de încredere, care ne permite să fim noi înșine, care ne respectă, ne înțelege și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oportun să recompensăm conduita pe care o dorim de la ceilalți. • să nu ne implicăm în lupta pentru putere. Oamenii, cei mai mulți, folosesc adeseori puterea pentru a-și construi și menține stima de sine. De aceea, este recomandabil să încurajăm la ceilalți prețuirea de sine pentru alte motive decât acelea de a ne înfrânge pe noi. • să nu trecem la represalii. Una dintre stările afective greu de controlat este dorința de răzbunare a celorlalți, în special când ținta suntem noi. Aceasta este produsă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pierde (Lelord, André, 2003), de a fi înșelat. Prin urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
urmare, gelozia se manifestă prin neîncredere, respingere, ostilitate, furie urmate de frica de a pierde obiectul și de rana narcisică (Cosnier, 2002). Această stare sufletească gelozia este strâns legată cu sentimentul prețuirii de sine, pe de o parte, și cu prețuirea persoanelor iubite, pe de altă parte. Specialiștii consideră că elementul esențial al oricărei gelozii este ceea ce S. Freud numea lezarea/ofensa narcisică: gelosului îi sunt lezate iubirea de sine, admirația de sine, importanța și valoarea pe care crede că le
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și de un anumit mod de gândire a unei întregi generații dispărute în negura timpului. Constantin Hușanu 13 MOTIVAȚIILE AUTORULUI Clepsidra timpului lucrează. Nesupravegheată, poate acoperi cu praful acumulat oamenii și faptele lor.... Din nostalgie dar și din îndatorare și prețuire pentru timpul trecut, cât și pentru împrospătarea amintirilor - ale mele și ale celor de aceeași generație dar și ca moștenire copiilor și nepoților noștri - să le fie îndemn de a reveni în arhive, am cut ezat, stimulat de împrejurări și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
culegerii lui Al. Vasiliu care apare sub titlul „Cântece, urături și bocete de-ale poporului", la București în 1909, însoțite de 43 arii notate de Sofia Teodoreanu, profesoară la Conservatorul de muzică din Iași. Despre volum scriu cuvinte de aleasă prețuire revistele: „Viața nouă",condusă de Simion Mehedinți, „Viața românească", „Sămănătorul", „Neamul românesc" a lui Nicolae Iorga, „Junimea literară" de la Cernăuți, „Ion Creangă" din Bârlad etc. In anul 1913, Al. Vasiliu publică „Datinile tătărușenilor la nunți", iar în 1927, la stăruința
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bulevardul Republicii 109. Numărul 2 al revistei, apărut în august 2007 este ilustrat cu lucrări ale maestrului Marcel Guguianu căruia revista îi asigură un loc de cinste pe copera I, iar Gruia Novac, la aniversare, îi dedică cuvinte de meritată prețuire cu titlul „Marcel Guguianu o figură cu trăiri întinse”, făcând referiri și la clădirea „Pavilionul expozițional „Marcel Guguianu” inaugurat la Bârlad în anul 2004 și arătat cititorilor pe Copera IV a publicației. Pe o hârtie de o calitate deosebită, cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie complexă, care‐i asigură un loc privilegiat din acest punct de vedere, între așezările țării. Pilduitorul exemplu al bârlădenilor și simpatizanților acestora, găsește în sufletul nostru admirație și sinceră prețuire” - scrie Radu Cârneci în nr. 42 al revistei Contemporanul din 15 octombrie 1982. „Cartea unui oraș” numea lucrarea Valentin Tașcu în revista Tribuna -Cluj‐ Napoca, nr.44/4 noiembrie 1982, iar C.V. „Cărțile Bârladului” în nr. 43 al revistei Cronica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bunuri materiale (mobilă, cărți, mașină de spălat, haine etc.), oferirea de ajutor în perioade critice, cum ar fi îmbolnăvirea sau decesul unui membru al familiei. 4. Funcția de apreciere a suportului social este concretizată în sprijinul axat pe stimă și prețuire, ce constă în exprimarea prețuirii, admirației și respectului pentru celălalt, contribuind la amplificarea prețuirii de sine a persoanei (Zani, 2003). Există unele date conform cărora aceste tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de spălat, haine etc.), oferirea de ajutor în perioade critice, cum ar fi îmbolnăvirea sau decesul unui membru al familiei. 4. Funcția de apreciere a suportului social este concretizată în sprijinul axat pe stimă și prețuire, ce constă în exprimarea prețuirii, admirației și respectului pentru celălalt, contribuind la amplificarea prețuirii de sine a persoanei (Zani, 2003). Există unele date conform cărora aceste tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze ale unei perioade de stres
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
critice, cum ar fi îmbolnăvirea sau decesul unui membru al familiei. 4. Funcția de apreciere a suportului social este concretizată în sprijinul axat pe stimă și prețuire, ce constă în exprimarea prețuirii, admirației și respectului pentru celălalt, contribuind la amplificarea prețuirii de sine a persoanei (Zani, 2003). Există unele date conform cărora aceste tipuri de suport trebuie să fie oferite în această ordine corespunzător celor trei faze ale unei perioade de stres: criza, tranziția și deficitul (de exemplu, șomajul sau doliul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe sine însăși; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la alții. Afirmam mai sus că semnificația unei vieți stă în valorile interiorizate de persoana respectivă, de modul de desfășurare sau de prețuire și utilizare al vieții de către individ. Aceasta constituie dimensiunea morală a vieții care completează, în mod obligatoriu ca sens, aspectul psihologic al modelelor de viață. 2) Modelele morale ale vieții În ceea ce privește relația vieții cu valorile morale, am arătat deja în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
felul acesta, în psihobiografia individului. Mai exact în acea experiență a vieții interioare a acestuia, devenind o formă particulară a naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte în cunoașterea, înțelegerea și prețuirea umanului. 46. RAPORTURILE PSIHOPATOLOGIEI CU DISCIPLINELE UMANE Cadrul general Am militat în repetate rânduri în paginile acestei lucrări pentru apartenența psihopatologiei la domeniul disciplinelor umane. Acest fapt este important de subliniat nu numai în legătură cu natura obiectului psihopatologiei, ci în egală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se apropie de cea pe care o are opera lui în cultura de limbă engleză sau în cea a altor limbi de circulație universală. Căci scrierile lui Wittgenstein nu poartă pecetea nici unuia din acele atribute care stârnesc în mod tradițional prețuirea și admirația elitei noastre intelectuale: monumentalitatea construcției, solemnitatea ostentativă a meditației existențiale sau o anumită strălucire stilistică. Reprezentările despre excelență sunt însă până la urmă diverse; ele se pot și schimba. Cartea nu este o monografie, dar nici o colecție de studii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
copii, de exemplu povestirile fraților Grimm. El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției metafizicii tradiționale de a reprezenta o contribuție la cunoașterea lumii mergea mână în mână cu prețuirea pentru acele realizări ale geniului filozofic în care vedea expresii a ceea ce este „mai înalt“. Prietenului său Drury îi spunea în anii mai târzii: „Să nu credeți cumva că eu disprețuiesc metafizica. Unele dintre marile sisteme filozofice ale trecutului aparțin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dacă vrea să vadă sustrase filozofiei lucruri ce pot fi tratate în mod exact de fizică“. (Citat după Brian McGuiness, Approaches to Wittgenstein, Routledge, London, 2002, p. 163.) 4 Vezi B. Russell, „Introduction“, în op. cit., p. 23. 5 Socotind că prețuirea lui Wittgenstein pentru metafizica tradițională și ceea ce el numea „misticul“ ar fi incompatibil cu concluziile analizei pe care o face acesta logicii limbajului, Carnap vedea aici expresia unui conflict lăuntric între intelect și afectivitate: „Intelectul săuă recunoscuse că multe enunțuri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
capacități într-o lumină pozitivă, par să fie tot la fel de pozitivi și atunci când vorbesc sau ascultă. Dacă prețuim imaginea pe care ne-o formăm despre noi, atunci această evaluare influențează imaginea de sine. Acest proces care se numește autoprețuire sau prețuirea de sine se bazează pe ceea ce gândim despre cum alții ne văd pe noi. În esență, noi comunicăm cine suntem, ce gândim că suntem și cât de "buni" suntem. Abilitatea de a fi în măsură să vorbim despre noi înșine
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
asemenea succes că nu o mai avem în memorie, cu toate că ea poate adăuga o anumită "culoare" relațiilor cu ceilalți oameni. O serie de psihologi sugerează că un anumit grad de dezvăluire a sinelui în fața celorlalți este benefic relațiilor interumane, crește prețuirea proprie și conduce la formarea unei imagini stabile despre persoana noastră. Prin schimbul de informații ce are loc într-un domeniu, modificăm ceea ce există în altele domenii. De exemplu, dacă vom căuta feedback de la oameni, vom afla lucruri despre noi
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să mă ajute ... dacă puteți să ..." sau "să dispuneți să ...". De asemenea, când primim critici și plângeri de la alții, le traducem și le reformulăm ca cereri de acțiune. Nivelurile mai complexe ale acestei etape includ dezvoltarea unui simț puternic al prețuirii de sine care ne face capabili să acceptăm eșecul și să învățăm cum să imaginăm soluții creative la problemele cu care ne confruntăm, soluții în care fiecare partener al convorbirii obține cel puțin satisfacerea nevoilor imediate. 5. Punem întrebări deschise
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
relațiile bune dintre indivizi depind de semnele prin care recunosc valoarea și importanța partenerului de dialog, lucru ce reprezintă o adevărată recompensă pentru el. Același lucru este adevărat și pentru membri grupului. Oferirea și primirea de asemenea recunoașteri, laude și prețuiri întărește sentimentul plăcut al oamenilor de a face parte din grupul respectiv. Putem spune că abilitatea de a oferi prețuire și o recunoaște în mod real ajută grupul să-și îndeplinească sarcinile sale. Există anumite abilități care se raportează la
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adevărată recompensă pentru el. Același lucru este adevărat și pentru membri grupului. Oferirea și primirea de asemenea recunoașteri, laude și prețuiri întărește sentimentul plăcut al oamenilor de a face parte din grupul respectiv. Putem spune că abilitatea de a oferi prețuire și o recunoaște în mod real ajută grupul să-și îndeplinească sarcinile sale. Există anumite abilități care se raportează la membri grupului ca oameni ce se găsesc în relații reciproce, și altele care se referă la acei oameni ca factori
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rezolvare a problemelor din grup. Sub aspectul relațiilor interpersonale, expresii precum "ai făcut bine" sau "asta-i o idee bună" reprezintă o răsplată pentru membrul grupului, dar și un ajutor pentru grup. Reprezintă o abilitate comunicațională să oferim membrilor grupului prețuire pentru ideile și acțiunile lor. Cercetările în domeniu au subliniat că atunci când emisiunile de știri prezintă întâlnirile politice sau de afaceri care au loc la nivel înalt, atât cu latura serioasă a desfășurării lor, cât și cu o atmosferă destinsă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care învățăm credințele dominante, valorile și comportamentele acceptate în societate. Astfel definită, ea se referă și la învățarea comunicării. Familia, școala și media sunt cei mai semnificativi agenți ai socializării. Status poziția pe care individul o deține în grup și prețuirea colectivă atașată acesteia. Stereotip o descriere simplificată în scris sau imagine a unei persoane sau a unui grup, de obicei reprezentată în media. Tipul astfel obținut are doar câteva caracteristici dominante, lucru care îl fac ușor de identificat. Structura comunicării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
psihologic, 76 rezolvare de probleme, 131 schimbului, 29 Shannon-Weaver, 29 O opinii neautorizate, 128 organizarea comunicării, 129 organizarea formală, 56 P pauză, 149 percepție defensivă, 73 perturbări fizice, 163 perturbări și bariere în calea ascultării eficiente, 162 polarizarea percepției, 73 prețuirea de sine, 37 prezentarea persoanei, 23 producția de masă a mesajelor informaționale, 82 propagandă, 22 R realitate trunchiată, 128 receptor, 27, 30, 72, 84, 128, 159, 182 redactare finală a materialului, 139 reguli, 28 repetiție de masă, 82 rolul corectorilor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]