7,890 matches
-
poate unifica să rămână în spiritul unei ființări multiple. De regulă, ceea ce este mai artificial, mai „construit” de om, se poate apropia sau pune în acord (cunoașterea, economicul, politicul, administrativul, strategicul etc.), iar ceea ce este mai natural, mai apropiat de profunzimile spirituale ale ființei (credința religioasă, mentalul omenesc, limba, arta etc.), rămâne netrasmutabil prin înrădăcinarea acestora în experiențe felurite, potențial infinite. Așadar, spațiul european se cere a fi creionat dintr-odată unitar și plural, monolitic, dar și divers, asemănător, dar și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
2.2. Niveluri ale integrării curriculare" „Cel mai puternic argument pentru integrarea curriculumului este chiar faptul că viața nu este împărțită pe discipline.” J. Moffett Înainte de a propune o tipologie a integrării curriculumului în funcție de nivelul/gradul de complexitate și de profunzimea integrării, se impune o scurtă lămurire prealabilă a scopurilor integrării. La întrebări de genul: „De ce este nevoie de un curriculum integrat? La ce servește integrarea curriculară?”, putem aduce câteva răspunsuri-argument care dau legitimitate unui astfel de demers: • Acoperirea rupturilor dintre
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și prejudecăți sunt conștientizate, confruntate cu ale celorlalți și deconstruite pe baza unei succesiuni de experiențe de învățare relevante. i) Învățarea semnificativă Este un truism faptul că motivația determină ca învățarea să se producă sau nu, dar ea determină și profunzimea și durabilitatea învățării. Un proces de învățare produce rezultate durabile și profunde atunci când ceea ce se învață este semnificativ pentru participanți, atunci când experiența de învățare, conținutul învățării și rezultatele așteptate ale procesului capătă semnificații pentru actorul implicat. Semnificativitatea învățării presupune ancorarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Între Pseudo-Dionisie și tratatul De diis al lui Salluste. În paralel, așa cum o arată Lilla, Într-un foarte frumos articol, alți cercetători, precum C. Pera, H. Ch. Puech, V. Lossky, E. von Ivanka, W. Völker, Al. Golitzin au examinat În profunzime dependența autorului corpusului față de Părinții alexandrini și capadocieni. Stăniloae ignoră toate aceste lucrări În Introducerea redactată, să ne amintim, după 1990. El se mulțumește să polemizeze cu preotul-filozof Cicerone Iordăchescu, autor al unei vechi traduceri a lui Pseudo-Dionisie, din 1936
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În special. Naționalismul comunist, omniprezent În epoca lui Ceaușescu, i-a Înlesnit, vai !, această atitudine. Maxim Mărturisitorul Împotriva lui Origen via Stăniloae Aproape aceeași atitudine o regăsim În atitudinea lui față de opera lui Maxim Mărturisitorul, pe care o cunoștea În profunzime. Lui Stăniloae nu-i plăcea Origen din principiu și Își făcea chiar o datorie de onoare În a denunța „origenismul” ori de câte ori avea prilejul (or, cum se știe, Origen nu poate fi redus la origenism!). Iată un episod destul de pitoresc! În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub republică, Latina populară, izvoare, istorie, structură ș.a. În 1925, a publicat Pentru învățământul clasic și, în 1926, Reflexii asupra anticlasicismului. Studiul Originalitatea poeziei romane a rămas
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
scriitor de esență realistă, atras, mai ales, de universul rural. Cu o pană viguroasă, el evocă o lume familiară, consumată de necazuri cotidiene sau de dramele dintotdeauna (iubirea nefericită, gelozia, conflictul social). Înclinarea spre meditație aduce o notă de discretă profunzime scrierilor lui, subminată, însă, pe alocuri, de accente moralizatoare. SCRIERI: Scrisori din satul meu, Craiova, 1937; Fata din pădure, Craiova, 1942; A fost într-o toamnă, Craiova, 1947; Acolo cântă apele, București, 1962; Zbor în amurg, Craiova, 1976; Poveștile Jiului
BOSSUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
din autori români sau fragmente din scrierile proprii în „Bulletin des tours d’ivoire” (Ixelles, Belgia), „Orizont”, „Revista literară”, „Ateneu”, „Viața românească”, „Almanahul literar”, „Réalités secrètes” (Paris), „Manuscriptum”, „Dialogue” (Montpellier). Publicistica lui, deși restrânsă, oferă indicii suficiente despre întinderea și profunzimea preocupărilor sale. Acuta nevoie de a ști, de a înțelege cât mai exact lumea, omul, este una dintre constantele spiritului său, vizibilă și în articole. Câteva eseuri pe teme filosofice relevă un cititor original, pasionat și activ, un spirit analitic
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
este strădania de a da pictură de moravuri în mediu românesc. În Elena, meritorie rămâne încercarea de analiză a sufletului feminin și a sentimentului geloziei. Observația se ridică uneori la adevăruri psihologice de finețe, dar autorul nu-și fructifică în profunzime propriile intuiții. Romanțiozitatea, retorismul și patetismul copleșesc analiza. Totuși, în portretul fragilei Elena, suferind discret într-o căsătorie nepotrivită, apar trăsături ce se regăsesc la eroinele lui Duiliu Zamfirescu, acesta fiind anunțat și de pitorescul scenelor mondene. În jurnalele de
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
biete nimicuri, pe care le consideră revoluționare. Între propriile păreri despre importanța acelor „idei” și neînsemnătatea lor reală, între pretenția de a aplica o „metodă nouă” și vechea practică a insultelor și bătăii există o discrepanță absolută, care definește în profunzime personajul (Legea progresului, Punerea la punct, Metodă nouă, Cele două școli, Cele trei elemente). Alte schițe sunt adevărate fiziologii ale prostiei, lașității și cameleonismului (Un revoltat, Colonelul Ionescu, Gușă de porumbel), ale profitorului și servilului (Rațe cu repetiție), ale ignorantului
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
cea mai veche, din secolele al XIV-lea și al XV-lea, contactele nemijlocite (fără a lipsi) nu au fost deosebit de semnificative. Afirmația lui Demostene Russo - care îndeamnă fără greș la investigarea temeinică a literaturii bizantine, pentru a înțelege în profunzime rosturile literaturii române de expresie slavonă, precum și evoluțiile ulterioare în românește - lasă, nedrept, la o parte producțiile proprii ale scriitorilor slavi (care ajung și ele în bibliotecile românești), ignorându-le nu fiindcă ar fi fost contestată existența lor, ci pentru că
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
pe un ton agitatoric și evocator, cauzele istorice ale revoluției de la 1848. Incursiunea în trecut devine o scurtă istorie a poporului român, scrisă cu patetism romantic (cu figuri stilistice convenționale, uneori, de poem în proză), dar și cu luciditatea și profunzimea omului politic. Tot aici, ca și în Introducere la Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, este expusă, cu solemnitate sacerdotală, concepția determinist-providențială despre istoria omenirii. B. crede într-o lege a progresului universal, în „triumful binelui asupra răului, al spiritului asupra materiei
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
cu ajutorul unui reportofon, ceea ce a facilitat analiza informațiilor narative. S-a încercat analizarea atât a informației ca atare, cât și a comportamentului nonverbal - voce, mimică, gestică etc., punându-se accent pe spontaneitatea, autenticitatea discursului. Fiecare intervievată relatează ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse, femeile intervievate exprimă teme comune
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de la care se revendică subiectul. Alegerea depinde, însă, și de accesibilitatea metodelor și tehnicilor de existență sau nu a instrumentelor de investigație adecvate, de resursele financiare, de intervalul de timp pe care îl avem la dispoziție pentru efectuarea studiului, de profunzimea datorată concluziilor” (S. Chelcea, 2004, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București, p. 63). În acest context, literatura de specialitate semnalează traducerea - (realizată de Valentin Alupoaie) - din limba engleză, la Editura Polirom, 2005, a lucrării intitulate Studiul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
caracteristică permanentă și strivitor dominantă” la români - ar putea fi o cauză în întârzierea genului romanesc la noi. Pentru B., creația e „un proces de asociere, de coerență și sinteză”; opera țâșnește dintr-o „apă interioară” și dă seamă de profunzimea și tensiunile acesteia, vibrațiile lăuntrice răsfrângându-se în „plastica formală” a scrierii. Câteva foiletoane sunt mai aspre și sancționează, bunăoară, fecunditatea comercială și „mecanica de flașnetă” a scrisului lui Victor Eftimiu. Insuficiența aplicației analitice trebuie să fi fost unul dintre
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
iubitele din școala generală. Dar numai o țară netrebnică, bolnavă, degenerată poate fi iubită cu pasiune” (Tentația mizantropiei, 2000). Din asidua frecventare a ideii creștine ruse, paralel cu venerarea profund simpatetică a ceea ce Emil Cioran numea „la pensée réactionnaire”, câștigă profunzimea reflecției, dar pierde simțul proporțiilor și nuanțelor; câștigă partea sobră, conservatoare, antifrivolă și profund constructivă a persoanei culturale, dar pierde omul rațional, tolerant, absolutist numai în relativizare; câștigă statura morală și vigoarea „militară” a etosului individual, însă natura socială a
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
barca îmbie la dispariție, într-un extaz de aceeași factură cu acela resimțit de Aschenbach, eroul lui Th. Mann din Moartea la Veneția. Convențională metaforă a vieții, marea este și marele vehicol al rătăcirii fără hotare. În Peisagiu atlantid, lumea „profunzimilor” nu are habar de cea de deasupra, de „cerul” pe care alunecă și pier corăbii; metropola, în perspectivă răsturnată, e o mare deasupra căreia gândul se avântă ca o luntre. O Barcarolă îngână o litanie amară, cu dor de neîntoarcere
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Alte rezonanțe baudelaireene se fac simțite în gustul estet pentru mătăsuri, parfume și licori, pentru aerul din muzee, spațiu al „semnelor tainice” ale timpului, pentru șerpi și perle, acestea din urmă, metaforă a cuvintelor poeziei, smulse în teribila explorare a profunzimilor. Romanul La Tunique verte (1924) continuă temele obsedante ale autoarei: existența debusolată, călătoriile, întâlnirile și „accidentele” providențiale. Narațiunea la persoana întâi, multiplicarea perspectivei prin alternarea naratorilor, schimbările de registru - de la proza poematică la epicul dens și alert, de la reverie la
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
bilunar, între 1 iunie 1909 și august 1910, având subtitlul „Revistă românească enciclopedică. Litere, artă, științe, sport, distracții”. Director-proprietar: Maria G. Temelie. De orientare preponderent tradiționalistă, cultivă o literatură de obicei cuminte, conformistă, cu prea puține accente de strălucire și profunzime. Poezie publică Victor Eftimiu, Mircea Demetriade, Th. M. Stoenescu, Scarlat C. Moscu, N. Țincu, N. Vulovici, Const. Râuleț, D. Sgură, I. Becescu, T. Teodorescu. Cu proză colaborează I.A. Bassarabescu, N. Gane, N. Rădulescu-Niger, Cristian Dimopol, Maria Gh. Temelie. Sunt
CARMEN SYLVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286112_a_287441]
-
cele îndepărtate, existența unor obiecte interpuse, perspectiva liniară, modificarea însușirilor cromatice ale obiectelor îndepărtate, care devin mai șterse, cu nuanțe verzi-gălbui. În privința percepțiilor spațiale, se știe că obiectele existente în spațiu au mărime, formă și volum, că sunt percepute în profunzime și în mișcare. Cosmovici și Iacob (1998) afirmă că percepția este strâns legată de atenție. Condițiile ce înlesnesc concentrarea atenției vor favoriza percepția și observația, și anume: noutatea unui obiect sau fenomen; intensitatea stimulilor, mărimea obiectelor și contrastul; mișcarea, schimbarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt realizate în colaborare cu mai mulți analizatori, printre care, alături de cel vizual, un rol deosebit îl are analizatorul motor. Perceperea mărimii și formei obiectelor este realizată prin colaborarea dintre analizatorul vizual cu cel kinestezic. Perceperea volumului obiectelor și a profunzimii pune în evidență colaborarea dintre analizatori. Aprecierea corectă a profunzimii, cât și simțul distanței se dezvoltă ca urmare a unor exerciții speciale specifice unei anumite forme de activitate. b) Percepțiile temporale constau în aprecierea duratei și a schimbărilor momentelor acțiunilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
alături de cel vizual, un rol deosebit îl are analizatorul motor. Perceperea mărimii și formei obiectelor este realizată prin colaborarea dintre analizatorul vizual cu cel kinestezic. Perceperea volumului obiectelor și a profunzimii pune în evidență colaborarea dintre analizatori. Aprecierea corectă a profunzimii, cât și simțul distanței se dezvoltă ca urmare a unor exerciții speciale specifice unei anumite forme de activitate. b) Percepțiile temporale constau în aprecierea duratei și a schimbărilor momentelor acțiunilor. Perceperea timpului în conștiința omului reflectă de fapt raporturile dintre
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
gândește însă la Mariamne și spune încet: — E un bătrân octogenar, Theogenes... Îi tresaltă inima. Chiar, de ce n-ar afla de la Theogenes ce s-a întâmplat cu Rufus? — Îi întrece cu mult pe semenii lui prin inteligență, vioi ciune și profunzime. N-am cum să fac comparația, se apără prietenul său în glumă. Râde încordat: — Nu cunosc nici un mag malefic. Mintea lui Herodes Agrippa sesizează involuntar conotația negativă a cuvântului „malefic“. Enervarea pune din nou stăpânire pe el. Păgânismul vostru nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cele mai multe ori și de vizualizare la același nivel, către imaginea unui obiect, fenomen sau a unei persoane cu un aspect exterior considerat, prin prisma unei varietăți de factori ce țin de fiecare individ, drept neplăcut,dezagreabil. Desigur, o analiză de profunzime dezvăluie faptul că acest “urât” nu este un fenomen sau un aspect strict fizic, marcând puternic și latura psihologică, imaginativă, comportamentală sau sufletească a omului, indiferent de perioada sau curentul în care se încadrează. Deformarea fizică sau morală a personajelor
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
pe de alta îți vine a-l plânge”, demonstrând că modalitatea de caracterizare a uriașului funcționează pe baza unui principiu bifacial, cel al formulării unor idei despre urât într-o manieră amuzantă. Deși portretul său este schițat aparent comic, în profunzime uriașul este condus de sentimente nobile, el fiind puternic umanizat pe parcursul desfășurării acțiunii. Faptul că îl ajută pe Harap-Alb în îndeplinirea unei misiuni (cea de a o păzi pe fata Împăratului Roș), și de asemenea, întreaga sa activitate în grupul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]