10,986 matches
-
meu, urmând probabil să Îl dezvolt poate mai târziu. Pentru moment, am dorit să urmăresc schimbările unui model În interiorul tranziției românești, Între Începutul secolului XX și sfârșitul acestuia. Efortul de construcție și reconstrucție a societății civile se găsește exprimat În proiecția utopică despre societate, comunitate, individ. Această proiecție a schimbării a existat În discursul politic și deopotrivă În cel cultural. Nu am Încercat o cercetare exhaustivă a acestor două tipuri de discurs, prezentarea mea ține mai degrabă de o abordare eseistică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai târziu. Pentru moment, am dorit să urmăresc schimbările unui model În interiorul tranziției românești, Între Începutul secolului XX și sfârșitul acestuia. Efortul de construcție și reconstrucție a societății civile se găsește exprimat În proiecția utopică despre societate, comunitate, individ. Această proiecție a schimbării a existat În discursul politic și deopotrivă În cel cultural. Nu am Încercat o cercetare exhaustivă a acestor două tipuri de discurs, prezentarea mea ține mai degrabă de o abordare eseistică, În care vorbesc despre nevoia unei paradigme
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
M-am referit la modelele propuse de Blaga și Ralea deoarece mi se par tipice pentru felul de reprezentare a imaginarului nostru Într-o perioadă de apogeu a lumii românești care avea trăsăturile unei societăți democratice, liberale. Am considerat că proiecțiile celor două modele au avut un ecou care s-a prelungit după perioada lor de glorie, o dovadă, cred, despre nevoia de autoreprezentare. După 1990, o reală efervescență impune tema modelului și e semnificativă tocmai pentru că ideologia comunistă anihilase libertatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
așteaptă Împlinirea celui mai Înalt nivel de educație. Revenind, mi se pare că modelul Blaga și modelul Ralea, sau cele două răspunsuri la viziunea unui posibil model cultural, au fost cele mai incitante, deoarece au rezistat mai mult decât alte proiecții. Într-un fel, cele două modele se completează reciproc, venind din surse diferite și având, desigur, mesaje diferite. Ambele Încearcă să explice individul, tentând să absolutizeze trăsăturile imuabile ale acestuia. Modelul Blaga e extrem de elaborat, cu multiple influențe europene, dintre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tendențios și mincinos de comunism. Mizau pe acea memorie bună, Încercând o cale de Însănătoșire a mentalului românesc. Marius Jucan: Am presupus vreme Îndelungată că renașterea societății civile este legată de evoluțiile interioare ale unor partide. Structurări de platforme politice, proiecții asupra viitorului. Acum cred că nu mai puțin importantă e evoluția membrilor partidelor respective, a membrilor de rând, deși interesul major stăruie asupra elitelor partidelor, a „locomotivelor”. Găsesc că e simptomatic. Avem foarte multe date despre figurile politice majore, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de pildă, la ecoul celor spuse de atâția intelectuali americani și europeni despre invazia din Irak, pentru a mă referi la această provocare a globalizării. Ei nu au vorbit doar În numele unor simpli cetățeni, ci au lansat În forță, criticând, proiecția unor virtuți comunitare necesare. Nu cred că intelectualul a renunțat la o proiecție despre misionarismul său și Îmi explic acest lucru datorită gradului de utopie, În sensul de construcție proiectivă, ipotetică pe care creația artistică sau inovația științifică Îl conțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
invazia din Irak, pentru a mă referi la această provocare a globalizării. Ei nu au vorbit doar În numele unor simpli cetățeni, ci au lansat În forță, criticând, proiecția unor virtuți comunitare necesare. Nu cred că intelectualul a renunțat la o proiecție despre misionarismul său și Îmi explic acest lucru datorită gradului de utopie, În sensul de construcție proiectivă, ipotetică pe care creația artistică sau inovația științifică Îl conțin. Unda mea de optimism despre tranziție nu este, cred, greșită. Tranziția tuturor surprizelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu știu dacă există o memorie-etalon, una naturală, și una artificială. Memoria e așa cum și-o face la un moment dat omul sau grupul. Omul face memoria din construcțiile individuale, grupurile Își construiesc memoria din proiecte culturale. În anii ’50, proiecția culturală sau proiecția de memorie era una referitoare la un destin de aur muncitoresc, la partea oficială. În cazul optzeciștilor există o memorie artificială și o memorie naturală, de dinainte de revoluție. Cea de dinainte de 1989 se uită În viitor și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există o memorie-etalon, una naturală, și una artificială. Memoria e așa cum și-o face la un moment dat omul sau grupul. Omul face memoria din construcțiile individuale, grupurile Își construiesc memoria din proiecte culturale. În anii ’50, proiecția culturală sau proiecția de memorie era una referitoare la un destin de aur muncitoresc, la partea oficială. În cazul optzeciștilor există o memorie artificială și o memorie naturală, de dinainte de revoluție. Cea de dinainte de 1989 se uită În viitor și nu vede nimic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
obosită de lumină,/ Și de aceea brusc trezit sunt ireal/ Și fac mișcări stereotipe de mașină” (Dorm). Multe caracteristici prezente în poezie vor fi preluate în romanul Făptura (1975), unde universul ficțional nu este, așa cum pare la prima vedere, o proiecție a celui real (retrospectiva naratorului asupra propriei copilării marcate de tragedia războiului), ci o lume paralelă, un tărâm peste care domnește Regele Fluturilor. Roșcatul - naratorul care vine din „lumea reală” - îl descrie pe Bec (de fapt un alter ego proteic
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
observat, „din încordata veghe a minții și a sufletului, ostatecii unui trup condamnat să-și convertească prea devreme dorințe și bucurii de tot felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate alegorii miniaturale. În universul său poetic, marcat de pudoarea simțirii și a expresiei, „lebăda” e
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]
-
vechiul port adriatic. Experiența autorului în preajma lui Iosif Constantin Drăgan se găsește amplificată ficțional în Thalassa. Două croaziere în apele spaniole la mijlocul anilor ’70 prilejuiesc conturarea unor personaje complexe (multimilionarul Leoluca și frații săi, nepotul acestora venit din România, Camil, proiecție a autorului, tinerele Adriana și Ines), dar și al unei lumi crepusculare, în care valorile încetează să mai ofere teren ferm. Urmărind să caracterizeze mediul cosmopolit, prea frecventele sintagme și fraze spaniole, italiene, franceze sfârșesc prin a da impresia de
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
tehnici capabile să proiecteze viitorul mai degrabă decât să explice trecutul. Experimentele în această nouă disciplină nu sunt nici pe departe limitate la comunitatea oficială de informații întrucât ele se desfășoară în centre de cercetare științifică, între analiști politici, în proiecțiile clubului de la Roma în alte locuri...”. Pare destul de deprimantă ideea că nu există anumite certitudini în ceea ce privește existența măcar a unui loc care să poată oferi predicții categorice despre viitor. Nu este totuși așa. Analiza strategică este relevantă pentru trasarea unui
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de concepții. Chiar și așa, unii au pretins că modificările nu sunt atât rezultatul adoptării noilor idei de către oamenii de știință din domeniu, cât al adoptării acestora de către nou-veniții în disciplina respectivă. 66. Uneori, acest mecanism este desemnat de termenul proiecție, specific domeniului psihologiei, care, în sens mai tehnic, înseamnă mecanismul psihologic prin care un subiect îi atribuie altui subiect sentimente sau caracteristici (precum ostilitatea și reaua-credință) pe care nu le agreează la propria persoană și pe care vrea să le
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nu le agreează la propria persoană și pe care vrea să le renege. Întrucât, în anumite cazuri, acest mecanism poate reprezenta baza psihologică a imaginii în oglindă, cele două concepte, care acționează la niveluri diferite, nu sunt identice; de exemplu, proiecția nu poate fi cauza faptului de a-i atribui în mod eronat unui inamic o caracteristică (de exemplu, împăcarea și mulțumirea față de status quo) pe care o are și de care este mulțumit. 67. Eșecul serviciilor de informații israeliene în
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
întinsă activitate publicistică. Romanul său nu este nici confesiune, nici document, nici autobiografie, deși reperele unei realități circumstanțiale (timpul, spațiul) sunt numeroase. Autorul a intenționat un melanj de realitate și mit, cartea în ansamblu fiind un joc al imaginației, o proiecție lirică a vieții miraculoase a adolescenților pe care i-a cunoscut. Raportându-se la literatura despre adolescenți scrisă de alții, el se declară „antimedelenist” și anticalofil. Scriitorul, care publicase eseul Superstiția stilului („Vremea”, 1934), prefera literatura lui Malraux, Céline, Liviu
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
desene din covorul pestriț al unui discurs optzecist. În plus, visceralitatea, vizionarismul, dominanta parabolică și convertirea jovialității în sarcasm o detașează pe poetă de plutonul postmodern, apropiind-o de neoexpresionismul lui Ion Mureșan. Ce o individualizează față de congenerul clujean este proiecția panoramică a viziunii pe scara istoriei - o istorie văzută nu ca un carnaval obscen, ci mai curând ca un sabat în care o coregrafie fragilă abia maschează carnagiul general. În fond, impactul istoriei asupra conștiinței este tema centrală a poeziei
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
trup e un clește”. Andy Anna Sângeorzana, Magda Kiriakowsky, Coca Paraschiva Obadà, Efemerida sunt, ,,în bătaia directă a înțelegerii lucrurilor” de la treizeci și trei de ani, tot chipuri ale femininului originar (,,univers cuprins în Mine/ și de mine necuprins”), acum într-o proiecție alternând respingerea cu participarea întregitoare prin iubire a bărbatului la misterul ,,autocrat”, și „muzical”. Într-o înțelegere care a existat, cu mult înainte ca Baudelaire să se regăsească întreg și în ,,rană”, și în ,,cuțit”, în mitologicul apokatastasis (nume al
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
-și depășească stângăciile. Femeia cibernetică este o palidă reluare în context de tehno-ficțiune a temei clasice despre intimitatea dintre creator și opera sa: un profesor inventator creează simulacrul robotizat al femeii iubite, iar aceasta se arată nedemnă de o asemenea proiecție în eternitate. Seria Potirul Sfântului Pancrațiu și Damen-vals abundă în naivități, degringoladă cu alură de aventură, momente de tip „banc cu extratereștri”. Respectând rețeta genului, M. își definește recurențele la nivel de personaje (arheologul investigator Nicolae Ionescu, omul de știință
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
lumi dominate de „tâmpita burghezime”, conștiința adversităților de tot soiul („Am fost paria-n mijlocul țării mele”) și solitudinea, când mândră, când dureroasă, a geniului converg în mitul liric al damnării, al sorții potrivnice, căreia poetul i se sustrage prin proiecția demonică sau demiurgică a eului, prin înălțarea în zonele ideale ale artei, prin integrarea într-o natură vitalistă, frenetică, prin evaziunea în spații exotice sau timpuri apuse și în vis, prin voluptatea senzorială și jocul gratuit al artei-capriciu. La originea
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Bruno, bunăoară, demonstrează plusul de noutate în concepție și în expresia dramatică, înfăptuit de geniul shakespearian în Anglia elisabethană. În Dionysos. Eseuri lirice (1969), G. abordează din nou spațiul literaturilor străine, continuând investigarea direcțiilor artelor în epoca modernă, acum cu proiecție spre istoria culturii. Mutații se săvârșesc și în sfera metodologiei critice, preeminența eseului cu implicații filosofice fiind enunțată încă din subtitlu. Prin asocierea evocatoare a marilor personalități (Corneille, Goldoni, Tolstoi, Cehov, Gorki, Milton, Defoe, Stendhal, Durrell, Faulkner ș.a.), se explorează
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
dezvoltați. Ansamblul are un pronunțat accent de critică socială și politică. Un volum de nuvele, Vinul de piatră (1997), consolidează profilul scriitorului, venind dinspre tradiția prozei realiste, dar abordând subiectele și cu instrumentele epicii metaforice. Învestigația socială este complinită de proiecții baladești, prezentând o lume de deasupra realității, iluminată de irizări fantastice. SCRIERI: Altarul de nisip, Cluj-Napoca, 1993; Patul de zăpadă, Cluj-Napoca, 1995; Vinul de piatră, Cluj-Napoca, 1997; Zodia Țârului, București, 1998; Popescu E. Napoleon, Cluj-Napoca, 1999; Teatru, Cluj-Napoca, 2002. Repere
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
și mai târziu, în Arta engleză (1989). Barierele naționale vor fi depășite și în cărțile consacrate unor curente de largă audiență în artele plastice din secolul al XX-lea, istoricul de artă, asemenea celui literar, preferând în comentariu imaginea amplă, proiecția deschisă. Mai totdeauna el își alege personalități și direcții cu substanțial aport înnoitor în epoci de dramatică efervescență culturală. Expresionismul în literatură și artă (1969), Cubismul (1972), Pop Art (1975), Istoria unei generații pierdute: expresioniștii (1980) ș.a. sunt exegeze ale
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
fantasticul cotidian. Este o aparență fantomatică, abstrasă în spațiul cvasioniric al poemelor. Imaginarul, preponderent nocturn, își apropriază de-a valma „personaje” ale străzii, fragmente de realitate banală, obiecte domestice, supunându-le de regulă unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori „albă”, prozaică și sincopată, iar altădată înțesată de imagini expresive, de o prețiozitate enigmatică ori de subtile referințe livrești. Citadinismul de substanță al lui G. se relevă tocmai în dezinvoltura jovial-uimită cu care este
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
volume separate, cât și în paginile „Revistei Fundațiilor Regale”. Prin intermediul limbii franceze, tradusese din J. B. Priestley și din Hans Prager. În 1945 îi apărea la Editura Forum romanul Zilele nu se întorc niciodată. Cartea se bizuia pe o largă proiecție autobiografică, dar tocmai natura confesivă a narațiunii îndepărtează mult fresca epică de punctul ei de pornire. Undeva, într-un oraș de provincie din Europa, Șeful - medic și director al unui sanatoriu - își trăiește aventurile erotice și experiențele matrimoniale, oscilând între
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]