3,588 matches
-
care se încearcă promovarea înșelătoriei, se cere păstrarea aparențelor; astfel, mincinoșii trebuie să aibă o memorie bună, încît să nu facă greșeala de a se contrazice singuri și a se da în vileag. Deja în secolul I D.C. exista un proverb roman (Quintilian 1921:101) care spunea că un mincinos trebuie să aibă memorie bună. Mai tîrziu, Montaigne (1926:34) observa că "cel care nu are memorie bună n-ar trebui să încerce vreodată să mintă". Aceste principii nu li se
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
publicitar are o aparență înșelătoare, încît statutul său rămîne necunoscut. Organizațiile consumatorilor s-au constituit ca zid de apărare împotriva promovării de reclame mincinoase cu privire la bunuri și servicii, însă expresia "reclamele o vorbesc de bine" rămîne echivalentul modern al vechiului proverb caveat emptor "cumpărătorul să fie cu ochii în patru". BIROCRAȚIA Doctorii, avocații, preoții, șefii de personal și multe alte persoane cu diverse profesii au acces la cantități considerabile de informații confidențiale. Dacă încercăm să înlăturăm acest caracter confidențial fără a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cuvîntul arab pe care Gilsenan îl traduce prin "minciună". Totuși, pe lîngă conotația sa fantastică, minciuna este totodată considerată a fi opusul adevărului, după cum arată și Coranul și este asociată scepticismului și pesimismului din lume. Astfel, există de exemplu un proverb libanez care spune "lumea este o minciună, prietene, întreaga lume este o minciună" (Gilsenan 1976:194). Informațiile lui Gilsenan referitoare la minciună sînt extrase în principal din acțiunile membrilor a ceea ce el numește personalul angajat de proprietarii zonei în care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevăr, pentru că loialitatea față de familie, față de "casă" se plasa înaintea oricăror alte obligații, săteanul "avea datoria morală de a înșela, a păcăli sau a se certa cu străinii pentru a-și apăra rudele" (ibid.:74). În orice caz, după cum spune proverbul, "Dumnezeu vrea ca oamenii să mușamalizeze lucrurile" (ibid.:82). În sfîrșit, există și minciuni ofensive spuse în scop negativ. Guvernul era una din țintele principale ale acestui gen de minciuni, însă du Boulay oferă exemple de situații în care acestea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Swift scrie, într-o introducere intitulată " Editorul (adică Sympson) către Cititor": Există o nuanță de veridicitate în întreg romanul; și într-adevăr, autorul era atît de renumit pentru sinceritatea sa, încît pînă la urmă a apărut și un fel de proverb, inventat de colegii lui: cînd cineva afirma ceva, spunea că este la fel de adevărat, de parcă ar fi fost chiar cuvintele domnului Gulliver". (Swift 1941:xxxvii) Nu cumva exagerează el puțin? L-ar lua cineva în serios, în afară de cititorii naivi? Însă poate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se leagă strîns de distribuirea puterii. Modelul societății sugerat de autori ca Sissela Bok, care propune evitarea minciunii acolo unde este posibil, pare să se caracterizeze prin cooperare și armonizarea intereselor. Pe de altă parte, avem perspectiva pragmatică exprimată în proverbul Rundi: "Omul care nu minte nu-și poate hrăni copiii" (Albert 1972:90). Eu propun un model intermediar, zugrăvind comentariul lui Simmel cu privire la diversitatea "structurilor sociologice", după cum le numește el. Unele instituții sociale, însă nu toate, pot funcționa corespunzător numai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de un elev integrat) Ce a făcut băiatul? (miagine sugestivă pentru acțiune) De ce oglinda Îl arăta urât pe copil? Cum s-a sfârșit Întâmplarea? (imagine sugestivă pentru acțiune) Ce i-a explicat mama fiului ei? (reproducere dramatizată a conversației) Ce proverbe se potrivesc acestei Întâmplări? (proverbele sunt prezentate mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
a făcut băiatul? (miagine sugestivă pentru acțiune) De ce oglinda Îl arăta urât pe copil? Cum s-a sfârșit Întâmplarea? (imagine sugestivă pentru acțiune) Ce i-a explicat mama fiului ei? (reproducere dramatizată a conversației) Ce proverbe se potrivesc acestei Întâmplări? (proverbele sunt prezentate mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie colantă). Captarea atenției *Se citesc
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
mărite și se repetă de către elevii integrați) * Se analizează semnele de punctuație din text. (Profesorul de sprijin Îndrumă mâna elevilor integrați pentru a identifica semnele de punctuație din text, marcându-le cu hârtie colantă). Captarea atenției *Se citesc elevilor câteva proverbe (și se prezintă cu litere mărite frontal) „Prietenul la nevoie se cunoaște.” „Prietenia nu poate exista decât Între oameni cinstiți.” „Nu vinde prietenul pe o pungă de bani.” „Prieteni noi să-ți faci, dar la cei vechi să nu renunți
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
o gramatică (scrisă în germană) a limbii române, Theoretisch-praktische Grammatik der Dacoromanischen, imprimată la Lvov și Cernăuți, în 1844, manual care a cunoscut mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
a vorbi, a cerceta; și care înseamnă arimii cu vorbire divină sau înțeleaptă, la fel cum zice despre Anacarsis, Diogenes Laertios trăitor pe la mijlocul secolului lll e. n. în scrierea Despre viețile și doctrinele filozofilor, că înțelepciunea sctitului a născut la greci proverbul ,,a vorbi ca un scit”. Hiperboreii, cum spune Diodor în Biblioteca istorică despre populația de la nordul Istrului, ,,au un mod al lor propriu de vor-bire”, sigur unul plin de înțelepciune și nu de minciuni și urîciune. Prelatul spaniol canonizat sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
1921 este director adjunct, iar din 1922 director la Fundația Culturală „Principele Carol”, unde împreună cu Gh. D. Mugur întreprinde acțiuni de culturalizare, inițiind și colecția enciclopedică „Cartea vieții”, care cuprinde, pe lângă scrieri literare, o culegere de colinde și una de proverbe, lucrări de uz practic, precum Chestionar folcloristic, Îndreptar pentru conducătorii culturali la sate, Chestionar de anchetă socială pentru monografii, reunite în 1930 în Cartea misionarului. O perioadă lungă (1930-1945) activează la Societatea Română de Radiodifuziune ca referent, coordonator al emisiunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Antologie de versuri și proză, îngr. Sultana Craia, București, 2001; Poezii, îngr. Roxana Sorescu, București, 2002; Opera literară, vol. I: Proza, îngr. și introd. Roxana Sorescu, București, 2003. Culegeri: Cântece de stea, București, 1922 (în colaborare cu Gh. D. Mugur); Proverbe, București 1928 (în colaborare cu Gh. D. Mugur). Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Poeziile lui V.Voiculescu, „Neamul românesc”, 1918, 71; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 237-244; Constantinescu, Scrieri, V, 218-220; Aderca, Contribuții, II, 30; Perpessicius, Opere, III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
folclorului moldovenesc din perioada războiului. 1941-1945 (1975), Deslușiri. Articole despre folclor (1989). J. analizează dezvoltarea istorică a unor motive, caracterul sincretic al creațiilor folclorice, similitudinile tipologice. A alcătuit antologiile Cântece populare de dragoste (1977), Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978), Proverbe și zicători (1981), toate însoțite de studii introductive, glosare, note și comentarii. Este coautor al cursurilor Creația populară și Crestomație de folclor, destinate instituțiilor de învățământ superior, și al lucrării Cât îi Maramureșul (1993; Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
din perioada războiului. 1941-1945, Chișinău, 1975; Deslușiri. Articole despre folclor, Chișinău, 1989. Culegeri: Cântece și melodii de jocuri populare moldovenești, Chișinău, 1975. Antologii: Cântece populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
În Africa, mai mult decât oriunde, ai nevoie (și) de imagine. Dacă nu ești un scriitor extrem de talentat (Colleyn dădea exemplul lui Flaubert), atunci nu poți reda în scris "expresiile oamenilor, atmosfera ritualurilor, accesele de bună dispoziție sau de furie, proverbele, cântecele, dansurile etc.15. Până la urmă, provocarea este dublă. O dată din partea celorlalți la adresa ta. Filmând comunități exotice, riști enorm, susține Colleyn. Habitudinile și reperele mentale îți sunt bulversate. Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
informație nu înseamnă numai să sintetizezi date sensibile, ci înseamnă, de asemenea, să le modifici. Să inciți un "informator" să formuleze o explicație (o glosă) plecând de la indicii diverse cum ar fi practicile rituale, comportamentele zilnice, apropierile simbolice propuse de proverbe, aforisme, rugăciuni, etimologii nu înseamnă să "culegi", înseamnă să creezi o reprezentare care, fără îndoială, nu preexista ca atare. Trebuie să facem distincția între regula ca ipoteză teoretică a cercetătorului și regula ca ipoteză teoretică a interlocutorilor săi, știind în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și independență față de convențiile și servilismul de la Curte. Impulsionat de succes, Croce continuă povestirea cu isprăvile lui Bertoldino, iar scriitorul Camillo Scaligeri della Fratta compune un text despre Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat într-un lung poem de poeți ai Academiei „della Crusca”. Prelucrarea lui Croce s-a răspândit în multe literaturi: neogreacă, portugheză, spaniolă sau franceză. După versiunea franceză, bazată pe textul lui Croce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
forma sunt nepotrivite. 1. Mustrarea nu se face la nivel spiritual, dacă nu conține adevăr. Ideal ar fi ca mustrarea să fie spirituală. Dar cum accedem la spiritual și adevăr absolut? La îndemână ne stă înțelepciunea milenară tradițională, cristalizată în proverbe, basme, snoave, legende, mituri, povești cu tâlc. Exemplu: Leneșul mai mult aleargă. Nu mor câinii, când vor caii. Mai moare măgarul, mai cade samarul. Un alt mijloc este Biblia: . Al treilea mijloc este cunoașterea oferită de urmarea unei căi spirituale
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
piesei O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. SCRIERI: Băgări de samă asupra canoanelor gramăticești, București, 1840; Tarafurile cele ce așază domnia, în V.A. Urechia, Istoria românilor, VII, București, 1894, 360-365; Povățuiri i cuvinte adăvărate (fragm.), în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, VIII, București, 1900; Asemănări, în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
samă asupra canoanelor gramăticești, București, 1840; Tarafurile cele ce așază domnia, în V.A. Urechia, Istoria românilor, VII, București, 1894, 360-365; Povățuiri i cuvinte adăvărate (fragm.), în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, VIII, București, 1900; Asemănări, în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul Văcărescul, vânzătorul țării, PND, 11-46; Proverbe comentate, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
în Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, IX, București, 1901, 7-211; Bucăți alese din ineditele sale, în N. Bănescu, Viața și scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vălenii de Munte, 1910, 109-286; Comedia ce să numește Barbul Văcărescul, vânzătorul țării, PND, 11-46; Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Povățuiri pentru buna-cuviință, îngr. Gh. Paschia, pref. Marin Bucur, București, 1975; Scrieri alese, îngr. Mihai Moraru, pref. Al. Rosetti, București, 1990. Traduceri: Homer, Iliada (cântul I), în N. Bănescu, Viața și scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
poeți bucovineni din România Mare”, sunt reproduse poezii de George Drumur, Vasile Posteuca, Mircea Streinul. Ț.F. este una din puținele publicații contemporane care acordă o deosebită atenție creației populare. Se publică îndeobște folclor bucovinean: bocete, descântece, snoave, cântece bătrânești, proverbe, alte materiale sub titlurile Obiceiuri de familie, Din poezia ceremonialului de nuntă, Cântecul celor rămași în viață după măcelul de la Lunca din ianuarie 1941, se reproduc texte din colecțiile lui Dragoș Tochiță, Dumitru Covalciuc și Z. A. Istrati, apare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290065_a_291394]
-
limită, după imaginea unui Erlendur torturat de trecutul său și de o fiică junkie. Un personaj fericit nu ar prezenta interes pentru dvs.? În calitate de autor, nu mă interesează deloc fericirea. "Oamenii fericiți nu au nimic de povestit", după cum o rezumă proverbul. Fericirea își e suficientă sieși, nu mai e nimic de adăugat. Iată de ce prefer să vorbesc despre suferință și condițiile care au generat-o. Îmi place mult să urc în timp și să-mi trimit personajele pe urmele trecutului. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-un impas al gîndirii. Orice s-ar spune, Cioran nu e niciodată cu spatele la zid, căci chiar și pesimismul său exemplar este combătut de ceea ce am numi fondul său românesc de toleranță și apetență pentru contradictoriu. Există o mulțime de proverbe, bancuri sau ghicitori populare românești care ating paradoxul, pentru a sugera complexitatea vieții, pentru a introduce un anume relativism ontologic, dar și pentru a șoca, a descumpăni auditoriul, unele mai limpezi, altele mai sofisticate, jucînd pe sensurile concret respectiv figurat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]