4,155 matches
-
În plus pentru student, care, doar ca o măsură de precauție, urmează „facultativ” și modulul psihopedagogic. Aproape toți studenții visează că vor ajunge poeți, critici, filosofi, cercetători etc. În realitate, aproape toți studenții universității ajung profesori și conștientizează importanța pregătirii psihopedagogice după ce au terminat o facultate. Eu Însumi am trecut printr-o mică dramă În contactul cu realitatea școlii. Reprezentările despre meseria de profesor induse În timpul studenției sunt fragmentare, inadecvate, contrafactuale și edulcorate. Asta și din cauză că pregătirea pedagogică În facultate este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
cel mai bun profesor (după cum studentul mediocru nu evolua numaidecât spre statutul unui profesor slab). Referințele de valorizare profesională sunt diferite de cele instituite Într-o facultate. Nu competențele strict disciplinare sunt definitorii pentru profesorul din Învățământul preuniversitar, ci aptitudinile psihopedagogice, relaționale, formative. Asta nu Înseamnă că pregătirea de specialitate trebuie neglijată. Nu poți deveni un bun profesor de religie, de pildă, fără a cunoaște fundamentele și domeniile mari ale teologiei. Dar a le cunoaște În profunzime nu Înseamnă automat că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Însușirea valorilor religioase. 9.8. Argumente pentru o educație religioasă În liceu Unele acțiuni ale factorilor de decizie din ministerul educației (dar și ale unor reprezentanți ai societății civile) pun În chestiune oportunitatea educației religioase În ciclul liceal. Ce argumente psihopedagogice trebuie evidențiate În favoarea formării religioase În această etapă de vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
libertatea de expresie este la ea acasă. Intrarea În „câmpul” muncii În calitate de „cadru” didactic Dar cum am devenit profesor? La Început, mânat de mirajul acumulării cunoștințelor de specialitate, am neglijat aspectul pedagogic al pregătirii. La fel ca În prezent, pregătirea psihopedagogică era periferică, asta și din cauza organizării defectuoase a sistemului universitar de formare a profesorilor. Cu timpul, În cadrul cursurilor și seminariilor de pedagogie, precum și cu ocazia practicii pedagogice, au prins contur primele gânduri, dar și incertitudini cu privire la meseria de profesor, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
în psihologia învățării, cu scopul de a fundamenta ipotezele aplicative în învățământ. Considerăm studiul inițiat de autoare ca fiind o nouă viziune aplicativă asupra motivației elevilor, elaborată din interiorul procesului de învățare, în orizontul disponibilităților de autoafirmare ale elevului. Studiul psihopedagogic privind relațiile dintre aspirațiile de autoafirmare și impulsurile cognitive stimulative în învățare se axează pe modalitățile dinamizare a învățării școlare, fie în contextul competiției, fie în contextul cooperării, și într-un caz și în celălalt, autoarele centrează dinamismul învățării școlare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
autonomă, prin interiorizarea și implicarea propriului sistem valoric în actul de judecare. II.2.Vârstele școlare. Caracterizare psihologică. II.2.1. Stadialitatea. Considerații generale Problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis prin complexitatea sa. Stadialitatea în atenția investigației psihopedagogice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele. Dintre aspectele multiple ale acestei probleme se rețin : - mai mare concordanță între autor în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii) decât în precizarea cauzelor și mecanismelor
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cu certitudine, și un beneficiar - elevul nostru. CAPITOLUL III NIVELUL MOTIVA}IEI ÎN ACTIVITATEA DE ÎNV~}ARE Tipul de cercetare : constatativă, experimentală, de dezvoltare. Perioadele de cercetare: ș 2001-2002 - pretestarea instrumentelor metodologice și a principalilor parametri de construire a experimentului psihopedagogic. -2002 - 2003 - cercetarea, experimentarea și prelucrarea rezultatelor. III.1 Ipoteza cercetării Factorii motivaționali reprezintă un bun predictor al eficienței procesului de învățământ. Enunțurile de la care am plecat au fost: 9 în sarcinile de învățare care nu presupun un comportament și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
calități importante pe care le prezintă: posibilitatea urmăririi în situații obișnuite de învățare foarte variate și ușurința cu care ea se manipulează. III.2.2 Metoda anchetei în varianta chestionarului de opinii (vezi anexa 2) III.2.3 Metoda experimentului psihopedagogic Întrucât în cercetare nu se utilizează o singură metodă dată fiind subiectivitatea uneia sau alteia, am ales și metoda experimentală pornind de la faptul bine cunoscut că la început conduita copilului în activitate și în relațiile cu cei din jur este
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
unor schimbări necesare În sistemul social; considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța. La preșcolari Întâlnim comportamente deviante cum sunt cele de tipul negativismului și malformațiile caracteriale. Integrarea copiilor cu tulburări de comportament presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportanentelor indezirabile mediului școlar. Orice copil poate Întâmpina dificultăți de Înțelegere sau de adaptare la mediul școlar datorate unor cauze. Colaborarea Între elevi și profesori, parteneriatul, deschiderea școlii față de cerințele tuturor categoriilor de copii și ale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
pregătirea teoretică și practică a elevului. Lucrările practice includ acțiuni aplicative, de proiectare, de execuție, de construcție, de producție sau de creație materială, toate solicitând efort fizic și de voință, operații mintale. Eficiența acestei metode depinde de respectarea unor cerințe psihopedagogice: creșterea progresivă a gradului de dificultate și complexitate; fundamentarea lucrării pe cunoștințe teoretice pentru a-i imprima un caracter conștient; includerea În execuția lucrării a unor elemente de problematizare, cercetare și de creație; finalizarea lucrării prin realizarea unor produse de
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
a acestora. Pe lângă aceste avantaje mai sunt semnalate următoarele minusuri: - slabă motivare a resursei umane din cauza salariilor foarte mici - slabă participare la cursuri de formare și perfecționare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe - lipsa cabinetului de consultanță psihopedagogică - conservatorismul și rezistența la schimbare a cadrelor didactice - conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea și desfășurarea lecțiilor, centrarea activității didactice pe nevoile elevului, informatizarea învățământului etc. Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”- Bârlad oferă elevilor un mediu sigur, sănătos și
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
cadre didactice competente și compatibile cu etosul liceului pe care îl conduce știe ce vrea, rolul acestui interviu este acela de a identifica nivelul de motivație și interesul candidatului pentru activitatea didactică, anumite calități, un minim de informații din domeniul psihopedagogic. Pentru această primă etapă, managerul școlii poate solicita persoane sau servicii abilitate să gestioneze un interviu pentru recrutarea de personal. 2.Persoana care a trecut de etapa interviului va fi angajată pe o perioadă determinată, o perioadă de probă, care
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
fondul acestui dezavantaj ține de mai multe cauze. După cum știm, până în 1990, vârsta de școlarizare coborâse la 6 ani, nerecunoscându-se faptul că există copii cu probleme și, doar în cazuri rare, aceasta se amâna după un control medical și psihopedagogic, uneori fiind orientați spre învățământul special. 2. Cauzele și tipurile de imaturitate școlară Factorii organici primari - predispozițiile structurale ereditare - cum ar fi maturizarea morfofuncțională tardivă, particularitățile individuale ale ritmului de dezvoltare, inclusiv a proceselor psihice care condiționează formarea deprinderilor școlare
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
acestora; - ca model, prin întreaga sa personalitate, prin acțiunile, comportamentul său este un exemplu pozitiv pentru elevi; - ca profesionist reflexiv, se străduiește tot timpul să înțeleagă și să reflecteze asupra întâmplărilor inedite din clasă, să studieze și să analizeze fenomenele psihopedagogice cu care se confruntă;ca manager, supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu părinții și cu ceilalți factori. Concluzionăm deci că profesorul își asumă o multitudine de roluri, a căror exercitare este dependentă de personalitatea lui
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
supraveghează întreaga activitate din clasă, asigură consensul cu ceilalți profesori, cu părinții și cu ceilalți factori. Concluzionăm deci că profesorul își asumă o multitudine de roluri, a căror exercitare este dependentă de personalitatea lui, de educația.și de propria experiență psihopedagogică și de viață. Orice cadru didactic desfășoară, pe lângă activitatea didactică propriu zisă și o activitate extracurriculară sau cultural-educativă. Corolarul conținutului social al acestei profesiuni constă în participarea la evenimentele și frământările socio-culturale ale timpului în care trăiește și ale poporului
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
pentru activitatea de învățare;conducerea grupului de elevi; - îndrumarea persuasivă a elevilor, pe care îi sfătuiește și observă comportamentul acestora; - oferirea unui model pozitiv de personalitate și comportament pentru elevii săi; - înțelegerea și reflectarea asupra întâmplărilor din clasă; - studierea fenomenelor psihopedagogice cu care se confruntă. Asumându-și o multitudine de roluri, profesorul trebuie să conștientizeze că exercitarea lor depinde de personalitatea pe care și-o modelează. în acest sens, un rol deosebit în exercitarea acestei profesiuni îl au anumite componente ale
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
foarte important în eficientizarea procesului instructiv-educativ îl deține conexiunea inversă, asigurată prin actul evaluării. În învățământul special, evaluarea are un caracter multidisciplinar și include: evaluarea medicală, psihologică, pedagogică și socială în scopul identificării tipului și gradului de deficiență. Din perspectiva psihopedagogică, se remarcă evaluarea curriculară, psihodiagnoza și predicția școalară.<footnote Drăgan, L.; Văcărescu, A. (2002), Elemente de surdodidactică, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, pg. 96 footnote> La nivelul activităților instructiv-educative concrete, evaluarea urmărește cunoașterea randamentului școlar, respectiv a raportului dintre performanțele realizate
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
școlii pe care o conduce știe ce vrea, rolul acestui interviu este acela de a identifica nivelul de motivație/interesul candidatului pentru activitatea didactică, anumite trăsături, calități sau minusuri (puncte tari și puncte slabe), un minimum de informații din domeniul psihopedagogic 1. Pentru această etapă, managerul școlii poate solicita persoane/servicii abilitate să gestioneze un interviu pentru recrutare de personal. 2. Persoana care a trecut de etapa interviului va fi angajată pe perioadă determinată (așa-numita perioadă de probă), care va
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
etc.) care nu reprezintă sarcini-tip pentru proiectul respectiv, dar care sunt importante și merită să fie evidențiate; aceste momente sunt marcate de obicei sub forma unor triunghiuri cu vârful în sus. Orientarea către managementul strategic a serviciilor de asistență psihopedagogică și socială se explică prin faptul că, pe de-o parte, prefigurarea unor orientări mari, de perspectivă, pare a fi cea mai sigură alternativă în cadrul acestor categorii de servicii (planificarea poate consta în ghiduri de acțiune și de intervenție, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
o educare a sentimentelor și emoțiilor care constă în stimularea unei sensibilități corespunzătoare, surprinderea elementului estetic din viața de fiecare zi, a modului în care se exprimă stările afective. Capitolul 2. Dimensiunea motivațională a învățării 2.1 Motivația învățării. Valențe psihopedagogice Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că „la baza condițiilor omului - fie cea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri-trebuințe, atracții, emoții, acțiuni, fapte, atitudini“. Produs al întâlnirii biologicului cu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
găsi căile trecerii de la motivație extrinsecă la cea intrinsecă, pentru evitarea demotivării școlare, pentru trecerea de la motivația nemijlocită a sarcinii la motivația socială a învățării (D. Ausubel, 1981). Pentru creșterea eficienței procesului de predare- învățare se consideră utile următoarele aspecte psihopedagogice care contribuie la dezvoltarea motivației școlare (Ausubel, Robinson, 1981; Radu, Ionescu, 1987): 1. Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcționalității motivației elevilor. Profesorii trebuie să accepte că motivarea extrinsecă și motivarea intrinsecă pot duce la creșterea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
reglarea atenției, motivarea supraordonată, trăirea succeselor la învățătură și adaptarea la noile sarcini / probleme didactice (H. Rüppel, 1982). 6. Utilizarea competiției, a întrecerilor ca situații didactice motivogene. Aceste modalități se sprijină pe trebuința autoafirmării fiecărui elev și a grupului. Cercetările psihopedagogice (L. Negreț, 1983) recomandă utilizarea inteligentă a competiției între grupele omogene ale clasei, în condițiile repartizării unor sarcini de învățare a căror natură este comună, dar diferă între ele prin numărul de cerințe. În aceste condiții se antrenează și se
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
poată oferi informațiile necesare, metodologie care are la bază ancheta prin chestionar. 3.2 Metoda anchetei prin chestionar Metoda anchetei prin chestionar constă în formularea în scris, în cazul nostru, a unor întrebări la care subiecții răspund individual. Prin ancheta psihopedagogică se pot studia trebuințele, tendințele, aspirațiile, trăsăturile de personalitate etc. Chestionarul numărul 1 utilizat (anexa 1) cuprinde 12 întrebări dintre care 10 sunt cu variante de răspuns din care trebuie ales doar unul singur (tip evantai) iar două dintre întrebări
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește reperele curriculare și calificările de formare inițială teoretică în specialitate a personalului didactic. (2) Programele de formare inițială teoretică în specialitate și psihopedagogică sunt acreditate și evaluate periodic de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin intermediul A.R.A.C.I.S. sau al altor organisme abilitate, potrivit legii. ART. 238 (1) Studenții și absolvenții de învățământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligația
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor psiholog școlar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză și kinetoterapeut se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educație specială și profesor preparator nevăzător; g) în centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică: profesor psihopedagog, profesor psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier școlar; h) în centrele logopedice interșcolare și în cabinetele școlare: profesorlogoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională; j) în
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]