4,392 matches
-
bărbile!! Don Batista, milogindu-se cu briciul: Illustrissimi... Ștefan, cu gândul la chervanul cu bucluc, se răstește: Ce... ce vrai?! Barba... La barba, jonglează cu briciul, elegant, dar periculos de aproape. Aaa! Barba... Atenție la cap, n-am decât unu'! Răpești plăcerea Marelui Sultan... Don Batista, profund jignit, sufocat de revoltă, se bâlbâie: Io... io sono... magister medico-chirurgicale... e... e astrologico... e...e E... e magister illustri barbieri... N-ar strica să-ți mai ascuți custura ceea... au, va bene, radere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi pe fostele lor ogoare. Dregătoriile erau scoase la mezat, țara era de vânzare, și sufletul era de vânzare, totul era de vânzare. Nicicând Moldova nu coborâse mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tata căluțu!". Era bucuria lui să-l călărească, să râdă și să-l îndemne cu pintenii în coaste: "Hiii căluțu!"... Maria îngenunchease la marginea patului, despletită, strângând la sân, cu disperare, piciorușele lui Bogdan, speriată parcă să nu i-l răpească cineva. Ochișorii lui albaștri erau căscați, nu-i lăsase mama să-i închidă "Doar n-a murit!"... Nici lacrimi, nici suspine, nici bocete; era ceva tragic în acea încremenire, în acea tăcere atât de adâncă de se auzea cum arde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cam strâmb. De mult n-am râs cu mai multă pohtă! Boierii, revoltați, protestează: Mârșăvie! Halal "demnitate regală"! Un înfumurat! Prea plin de ifose. Se mânjește cu sângele altuia! Îl mușcă de inimă pizma! Îți poartă zâmbrele că i-ai răpit laurii, gloria! -Laurii aiștea-s stropiți cu sânge! Nedreptate strigătoare la cer! Curată batjocură! Ștefan tace copleșit de o surdă mânie pe care și-o stăpânește, totuși. Ridică mâna... Și se făcu liniște. Țamblac continuă răsfoindu-și însemnările: "... Ștefan îți este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că Astra, care, între timp, crescuse, nu numai că nu ne-a uitat, dar ne-a recunoscut imediat și de departe, repezindu-se în direcția noastră cu un elan ce-i trăda bucuria - imensă precum curtea aceea, ce ne-o răpise. * După mai bine de patru decenii, aflu că la Cluj, pe strada Pietroasa, am avut o mică admiratoare. Umblând după niște acte, Jeni face cunoștința unei doamne (căsătorită, cu copii) cu care intră în vorbă și de la care află că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fierbințeala pântecului supt. Iar seara, când găinile s-așază, Stăpânul casei a ieșit posac Și unde mama pâlpâia de groază El pe toți șapte i-a băgat în sac. În urma lui, fugind după desagă, Cățeaua da-n nămeții de pe drum... Răpindu-i puii, apa din viroagă Scâncea curgând sub botul ei, acum. Lesnea (1957) Într-o dimineață, lâng-un pătul de ierburi aurii, o cățea puse șapte mici pui ruginii. Până spre seară i-a îngrijit, i-a pieptănat cu limba ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
azi Căușani. Dar, deși acești tătari, care încep să se numească „din Bugeac”, se răspândesc în tot sudul și într-o parte din centrul Basarabiei, cetățile turcești rămân adevăratele stăpâne în zonă. La începutul secolului al XVII-lea, sultanul Osman răpește Moldovei ținutul Reni, alipindu-l Ismailului. La începutul secolului al XVIII-lea, în 1712, după campania de pe Prut a lui Petru cel Mare și „trădarea” lui Dimitrie Cantemir, turcii formează în nord raiaua Hotin. Nu rareori își făceau apariția în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ca de obicei, scria (în Literatorul, nr. 1 din 6 septembrie 1991, p. 2): „Dar acum iată tăcerea mormântală a acelor din jur (în legătură cu proclamarea independenței Republicii Moldova, independență, între timp, larg recunoscută pe plan mondial n.n. V.Cr.). Pentru Țările Baltice răpite în urma aceluiași protocol secret (al pactului Ribbentrop-Molotov, n.n. V.Cr.) s-a găsit acum înțelegere. Pentru Moldova încă nu. Statele Europei se mai gândesc, mai cercetează, amână. De fapt, cred că ar fi suficientă o singură recunoaștere. Cea a Turciei. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
locul de lângă șofer era liber, deci pentru mine. Au vorbit toți cu mine, m-au întrebat unde mă duc și, deși știam că ei știu totul, le-am povestit ca unor neștiutori, toată povestea de seara trecută. Știam că sunt răpit de gangsteri și mă prefăceam că nu-mi dau seama de situația gravă în care mă aflam. În oraș l-am rugat pe șofer să mă lase în fața frizeriei, „ca să nu mă duc la București nebărbierit”. Abia atunci unul din spatele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Elisabeta, îmbrăcată în albastru, îmi arăta brățara ei cu safire spunând că era pentru mine. Era plină de humor. Ne-am plimbat printr-un parc - deodată au apărut niște tipi ciudați, cu lanțuri, și am înțeles că vroiau s-o răpească pe regină. S-au îndepărtat, m-am întors la regină, care mi-a spus că brățara era pentru mine, dar pentru mai târziu. Saddam se retrage din Kuweit. Războiul s-a terminat. Dar ce dezastru lasă după ei americanii și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Dealul Gherțului și al Sohodoluluiăși iată că la două zile suntem strânși în curtea școlii. Au venit toți: colonelul Ciobanu, comandantul școlii, maiorul Herescu, adjunctul și ofițerii. Cu vocea strânsă de lacrimi colonelul ne-a spus că URSS ne-a răpit Basarabia și partea de nord a Bucovinei iar Ardealul de Nord a fost furat de unguri, toate acestea în urma înțelegerii dintre Stalin și Hitler. Colonelul și toată lumea am îngenuncheat și am jurat că vom lua Basarabia înapoi. Steluța stătea în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
neactualizate sau ten-tendințioase. Numărul lor se estimează la 12 milioane iar În vederea instituționalizării măsurilor de păstrare a identității naționale s-au creat departamente guvernamentale și s-au constituit organizații civile printre care și Societatea Culturală Ginta Latină. Basarabia teritoriu românesc răpit de Rusia țaristă În 1812 avea În 1930 o populație de 2.864.402 locuitori din care 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ucraineni. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov, după 1940 Basarabia a fost dezmembrată, partea de Nord, jud. Hotiu și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din 1997 după mai mulți ani de la semnare se naște Întrebarea: Care ar fi fost situația românilor din teritoriile ocupate dacă un asemenea Tratat nu ar fi existat? CONCLUZII Reuniunea forumului Național 1. În teritoriile românești care ne-au fost răpite și ocupate, la data anexării lor În 1940, proporția românilor depășea peste tot pe aceea a ucrainenilor, În unele zone aceștia fiind chiar inexistenți (Ținutul Herța), iar includerea forțată a acestor teritorii În fosta R.S.S. Ucraineană s-a făcut atunci
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
valahilor, a propagandei unioniste axate pe adevăr, deschidere, prioritatea principiilor etnocentriste față de cele comuniste, internaționaliste, globaliste. Societatea Culturală Ținutul Herța sub președinția Prof.dr.doc. Ion Gherman și Fundația Culturală a Bucovinei sunt preocupate de soarta nedreaptă și tragică a acestor teritorii răpite În anul 1940. Aceste societăți militează pentru drepturile istorice ale românilor, fac să se cunoască protestul a sute de mii de frați și susțin viața culturală În satele sub ocupație. Alte organizații animate de același ideal activează În toate județele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Unită suntem profund Îngrijorați și preocupați de relațiile care orientează politica de Stat a României și Rep. Moldova. Este firesc ca aceste relații să aibă un caracter special față de românii din zonele românești tradiționale Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța răpite din trupul țării prin odiosul tratat Ribbentrop-Molotov. Suntem preocupați de caracterul transformărilor politico-sociale În vederea unificării continentale. Românii sunt un popor european. Și nu de dată recentă. Ca popor autohton ne-am născut pe acest continent și prezența noastră a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de cazare, masă, posibilități de transmisie a materialelor etc. Nesincronizările și gafele "părții române", indiferent că era vorba de recepționeri de hotel, chelneri, șoferi, erau de obicei drastic sancționate. Am urmărit și eu, cu sufletul la gură, peripețiile ziariștilor români răpiți în Irak, posibilă temă pentru un film palpitant. Gândesc însă că și ce-am "pătimit" eu în cei trei ani la "ziariști străini" ar merita o coproducție internațională, care să surprindă unele momente tragicomice cu totul și cu totul inedite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de către sub-prefecți Își retrăgeau garanțiile; erau siliți dară evreii să găsească alte garanții. Pe de altă parte, toate comunele și toate autoritățile din fiecare județ aveau ordine a nu Întări nici o garanție a vreunui evreu.....cu acest mod li se răpea pâinea de toate zilele”. Carp lua apărarea evreilor spunând „nu uitați d- lor, că dacă e cineva evreu nu Încetează de a fi om și ca atare are drept cel puțin la respectul, la mila și la Îndurarea noastră!”. Pentru
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să ne alegem locul alăturea cu Puterile [Centrale], care reprezentau menținerea păcii față cu tendințele permanente și sforțările periodice de a răsturna acea stare de lucruri În interesul slavismului”, pledând pentru o acțiune alături de Germania, care ne-ar aduce Basarabia, răpită În 1812, mărirea și Întărirea țării, căci „pozițiunea cea mai puțin profitabilă și din care nu ar putea rezulta decât micșorarea țării, ar fi inacțiunea, nehotărârea și neutralitatea expectativă”. În aceste condiții a fost convocat Consiliul de Coroană de la Sinaia
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În afară de impiegat și de mine, nu mai aștepta nimeni. Peronul era gol, pustiu, foarte potrivit pentru o întâmplare misterioasă, cu un atentat, așa cum fusesem prevenit. Oricând se putea petrece un eveniment, să se declanșeze o rafală de mitralieră, să fiu răpit, dus cine știe unde, ucis în taină sau ținut doar ostatec. Din tren nu au coborât însă decât două femei grase, cu niște saci de usturoi. Nu aveau nimic deosebit, nu m-au privit deloc, nu erau deloc satanice. Fără nici un eveniment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lucrurile adunate de noi toți din lefurile noastre de cele mai multe ori modeste, erau camuflate în obiecte de jaf, a fost cea mai mârșavă dintre faptele acelor oameni fără onoare și fără nimic cinstit în ființa lor. Căci Carol și Călinescu răpiseră viața celor mai buni dintre noi, dar antoneștii și oamenii lor încercau să ne acopere de noroiul josniciei lor sufletești, pentru a ne compromite din punct de vedere moral. Îmi aduc și acum aminte de o fotografie apărută în „Universul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
aprobă avizul Comisiei. Se menține la catedră”. Nu știu dacă cel interesat (nici nu-l cunosc personal, de altfel) a aflat vreodată despre aceste lucruri. Nădăjduiesc însă că cel puțin el nu mă va fi acuzat că voiam să-i răpesc catedra... În sfârșit, înainte de a închide această lungă paranteză, mai amintesc o împrejurare în [246] legătură cu „imixtiunile” mele în Educație. Preotul profesor Buzescu, vechi luptător legionar, primise delegație să întocmească listele de propuneri pentru viitorii directori și directoare la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu poate crede că nu s-ar fi găsit în Polonia câțiva oameni politici dornici să colaboreze cu Germania, în cadrul unui stat polon independent, mai ales după 1941, când se putea trezi interesul și simpatia Polonilor pentru redobândirea teritoriilor răsăritene, răpite de Rusia în 1939. Rușii - sau Sovieticii, dacă se pare mai potrivit - au înțeles însă repede că trebuie să accepte, cel puțin formal, existența unui stat polonez, chiar dacă acesta va fi în fapt un stat vasal, condus de marionete în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Consiliului Eparhial și trimite telegrame de înștiințare Regelui, Patriarhului Miron Cristea, tuturor mitropoliților și episcopilor, miniștrilor, publicate de asemenea și acestea în paginile revistei. Din necrologul rostit în ziua înmormântării, reținem: „Moartea, ce nu cruță pe nimeni ni l-a răpit din mijlocul nostru, din mijlocul familiei și al păstoriților săi [...]. Tot așa și morții i- a trebuit ani întregi, ca încetul cu încetul să dărâme acest edificiu clădit de creator, acest erou al neamului și al bisericii. În el găzduia
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Spuneți-mi numele dumneavoastră“. „Ah, asta nu contează, părinte. Numele meu îl știe Dumnezeu și asta e suficient. Rugați-vă pentru mine“. Nu pare ceva cunoscut? Nu e Evanghelia pură? Spune Sf. Augustin: „Se vor ridica sufletele simple și vor răpi Împărăția cerurilor“». Opt la mie (8‰) nu este o invenție modernă «Ne aflăm la Este (Padova). Un muncitor propune colegilor săi să verse un mic procentaj săptămânal, la libera alegere, pentru Casa Copiilor Buni. Toți acceptă propunerea. Se procură o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mediile politice românești, otrăvind atmosfera și riscînd să ne compromită acțiunea. Prințul Fürstenberg, ministru imperial și regal la București, se făcea instrumentul acesteia, fără exces de tact. Regele Carol, înaintat în vîrstă, foarte atins de boala care urma să-l răpească în 1914, nu mai avea aceeași clarviziune și nici statura de altădată. Faptul că fusese miop în privința apropierii de Austria și deconcertat de falsitatea profețiilor lui Berchtold, cît și de pendulările diplomației de la Ballplatz, se cantona într-o atitudine britanică
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]