5,656 matches
-
ideile noastre în lume”. „Pentru ca figura retorică să fie recunoscută ca atare și să aibă efect asupra receptorului, ea trebuie să fie percepută ca abatere de la sensurile primare” (Sălăvăstru, 1995:211) sau de la „gradul zero”, literalitatea limbajului. Pentru Jean Paulhan receptarea mesajului presupune „decriptarea” limbajului metaforic prin trei faze. „Recunoașterea” combinației de semne lingvistice. „Cercetarea unui paradox” creat de discrepanța resimțită între gradele zero sau literalitatea celor două expresii corelate și folosirea lor în contexte discursive noi, inadecvate literalității lor. „Analiza
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Volumul asociază abordărilor formale din semiotica de pionierat a lui Ferdinand de Saussure, Louis Hjelmslev, Claude - Levi Strauss și Julien Greimas, o serie de contribuții ale gândirii interogative de tip fenomenologic. Accentul cade, în Ateliers de sémiotique visuelle, pe emiterea - receptarea mesajului și pe intenționalitatea care propune indicatoare de lizibilitate mai puternice decât cele din semiotica tradițională. Este promovată ideea că expresivitatea picturii moderne, în manifestările ei glisante, indecidabile, de graniță, ar putea fi analizate cu mult mai multă suplețe. Se
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
nuanțare. Suspendarea reperajelor iconice, sugerată prin unele figuri carențate, devine mai evidentă prin asocierea cu figurile seriale și de ornament. Autoarea observă că tablourile lui Matisse creează privitorului impresia accentuată a pierderii reperelor topologice și axiologice. În acest vertige al receptării, actorii antropomorfi din La famille du peintre sunt favorizați de manifestarea constant monocromatică, actanților li se distribuie același grad de prezență, cantitățile și calitățile cromatice sunt aproximativ aceleași și faptele tensive au aproape aceeași intensitate. Beyaert lansează în aceste condiții
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narativă, alta de corp carnal / corps-chair susceptibil de a avea experiența senzației. Resimțirea, în sensul trăirii senzoriale, este înțeleasă ca percepție polisenzorială a enunțurilor cromatice și aspectuale, constituite în fapte tensive ce scapă descrierii narative. Autoarea propune o experiență de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare a celor sensibile. Efectul este, în accepția ei, de devalorizare a dimensiunii iconice a enunțului vizual și de accentuare a dimensiunii plastice, care devine astfel, puternic semnificantă. Problema
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
ca: „produs și proces, obiect și act, structură și structurare...povestire a unuia sau mai multor evenimente reale sau fictive, comunicate de unul sau mai mulți naratori, unuia sau mai multor naratari” Referirile la așteptările narative ale audienței și la receptarea narativă a vizualității nu sunt puține. În Reading Visual Art, Making and ForgettingFabulas, Emma Kafalenos dezvoltă o serie de aspecte referitoare la relația de tip particular care se stabilește între imagine și textul narativ. Ea consideră că reprezentarea vizuală a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
imaginii și lectura textului, constituie surse de nedeterminare interpretativă pentru ambele medii de comunicare și permit o flexibilizare a discuțiilor despre narațiune în imagine. Implicat în percepția vizuală a unei imagini statice, ca și atunci când, în calitate de lector, este prins în receptarea unui text narativ, privitorul se angajează într-un proces mental complex. El construiește și uită fabulape care Kafalenos o definește ca pe o secvență ordonată cronologic:„pe care audiența o construiește ca răspuns la o reprezentare ( o poveste, un film
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
informații, idei și sentimente”, „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor)” , sau potrivit lui De Vito, „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feedback”. În opinia lui JeanClaude Abric, „ comunicarea reprezintă ansamblul proceselor prin care se efectuează schimburi de informații și de
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
întotdeauna dreptate (magister dixit). Elevul este privit ca obiect inert, ca ființă imperfectă care are nevoie, la tot pasul, de prezența și tutela celui matur. Întreg travaliul didactic este denaturat: educația devine un proces de memorare mecanică, de ascultare și receptare pasivă, o strategie). Bazându-și toată activitatea pe impunerea unei autorități forțate, uneori construite, aceasta degenerează într-o formă de autoritarism, malefică oricărui parcurs de formare.” Aceste comportamente și atitudini pot reprezenta într-o anumită măsură și cauze ale disfuncțiilor
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ascunde manifestări care ar putea bruia o comunicare directă, iar emițătorul propunându-și o anumită grijă pentru redactare, își impune prin estetică, norme de prestigiu cultural și intelectual. Obiectivele comunicării scrise se realizează progresiv astfel: a) pentru dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris: să asocieze forma grafică a cuvântului cu sensul acestuia; să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere; să desprindă informații esențiale dintr-un text citit; să desprindă informații de detaliu dintr-un text citit
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
ei, "epoca muzicii"muzica fiind știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei, din această configurație nu va lipsi sigur "epoca limbii române", căreia, însăși programa școlară, îi atribuie un model comunicativ funcțional de dezvoltare integrată a capacităților de receptarea mesajului oral și de exprimare orală, de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. Continuând povestea, elevul va urma un program special de lucru, câte 1-2 ore pe zi pe parcursul unei perioade de timp de 1-2-3 săptămâni, care va
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
sub raportul melodiei, ritmului și armoniei, din această configurație nu va lipsi sigur "epoca limbii române", căreia, însăși programa școlară, îi atribuie un model comunicativ funcțional de dezvoltare integrată a capacităților de receptarea mesajului oral și de exprimare orală, de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. Continuând povestea, elevul va urma un program special de lucru, câte 1-2 ore pe zi pe parcursul unei perioade de timp de 1-2-3 săptămâni, care va fi dominat de însemnele "epocii școlare" alese, studiind
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
de opinii, prejudecățile, conflictele interpresonale să influențeze înțelegerea mesajului; se identifică ideile principale și se înțelege sensul mesajului. Auditorul are o contribuție importantă în desfășurarea unui interviu iar pentru a asigura un mediu adecvat va trebui să țină seama, pe parcursul receptării expunerii, și de următoarele aspecte: este reținut în evaluări și argumentări critice în exprimarea dezacordului argumentării; încearcă să înțeleagă punctul de vedere al vorbitorului, chiar dacă opinia proprie este una divergentă; nu încearcă să vorbească în același timp cu vorbitorul; este
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cu ținuta corporală a interlocutorului. Copierea ținutei asigură un grad de confort psihic cu consecințe beneficie asupra modului de transmitere a datelor și informațiilor. Semnalele transmise de poziția corpului trebuie recepționate ținând seama și de mediul în care se produce receptarea. Gesturile Gesturile umane sunt realizate într-o formă care presupune combinații de mișcări ale corpului și mimicii feței într-un tot integrator care exprimă o stare sau o situație. Abilitățile de comunicare nonverbale trebuie să cuprindă și interpretarea unor gesturi
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Are rolul de menținere a contactului dintre emițător și receptor, prin cultivarea interesului pentru conversație până la încheierea mesajului, *Scop : verificarea funcționării optime a circuitului, verifică modul în care mesajul e perceput. Apare în saluturi și formule de conveniență, texte de receptare a mesajului telefonic * Ex: Nu mă întrerupe! Ai răbdare! ....Mai ești pe fir? Ai înțeles care e treaba? Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face. EXERCIȚII FUNCȚIILE LIMBII 1. Ținând cont că structura verbală a mesajului depinde
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
despre ceilalți, și apoi așezați-le, mai aproape sau mai departe de INDIVID, în funcție de gradul în care îl definește acel aspect (ex: cărțile citite, limbaj, prieteni, mobilă etc.). Extrageți concluziile: EXERCIȚII ROLUL ELEMENTELOR VERBALE, NONVERBALE ȘI PARAVERBALE ÎN PRODUCEREA ȘI RECEPTAREA MESAJELOR: Citiți de două ori fiecare din următoarele enunțuri accentuând de fiecare dată un alt cuvânt din text, astfel încât semnificația mesajului să difere. Elevii vor nota în caiete sensul enunțului oral. Apoi, folosindu-vă de intonație, încercați să surprindeți stări
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
prezența elementelor paraverbale și nonverbale până în acest moment? * În foarte mare măsură * În mare măsură * În mică măsură * În foarte mică măsură 3. Cât de pregătiți vă simțiți să „citiți”, din gesturile celorlalți, anumite aspecte care să vă ajute în receptarea mesajului cât mai corect? * În foarte mare măsură * În mare măsură * În mică măsură * Deloc 4. Vi s-a întâmplat vreodată ca, în urma unei discuții cu o persoană, elementele nonverbale și paraverbale să contrazică mesajul verbal al locutorului? * Adeseori * Uneori
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
să contrazică mesajul verbal al locutorului? * Adeseori * Uneori * Rareori * Niciodată 5. În urma informațiilor ce v-au fost furnizate la această lecției, veți fi mai atenți în a „citi”, în gesturie și mimica celorlalți, anumite detalii ce vă vor ajuta în receptarea mesajului, cât mai corect? * Da * Nu * Nu știu 6. Vi se pare potrivit procentajul repartizat de specialiști fiecărui tip de comunicare, în funcție de importanța acestora, mai exact: 55% -limbajului nonverbal, 38% limbajului paraverbal, 7% limbajul nonverbal? * Da * Nu * Nu știu 7
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
labiala. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: - receptarea ideo-vizuală - se realizează înainte de demutizare, cănd componentă vizuală activează înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: - receptarea ideo-vizuală - se realizează înainte de demutizare, cănd componentă vizuală activează înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: - receptarea ideo-vizuală - se realizează înainte de demutizare, cănd componentă vizuală activează înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gandire. Interacțiunea dintre copilul cu deficiențe de auz și copiii vorbitori, pe
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
câteva moduri de receptare a vorbirii de pe buze: - receptarea ideo-vizuală - se realizează înainte de demutizare, cănd componentă vizuală activează înțelegerea mesajului la un nivel scăzut, - receptarea vizual-fonetică - se realizează în timpul demutizării, moment când copilul devine conștient de alcătuirea fonematica a cuvântului, - receptarea ideo-vizual-fonetică - este specifică surdului vorbitor, cănd sensul cuvântului este dat direct de gandire. Interacțiunea dintre copilul cu deficiențe de auz și copiii vorbitori, pe planuri multiple, este foarte importantă pentru prevenirea nedezvoltării și izolării acestuia.Chiar dacă poartă o proteză, copilul
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
concrete, evaluarea urmărește cunoașterea randamentului școlar, respectiv a raportului dintre performanțele realizate și demonstrate de elevi și performanțele anticipate și proiectate de cadrul didactic. Profesorul are responsabilitatea de a realiza o corespondență între actul transmiterii/ comunicării de informații și actul receptării și însușirii informațiilor. Procesul de evaluare antrenat de către trei factori principali- profesorul, elevul deficient de auz și părintele-, este realizat prin evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și evaluarea sumativă (finală). Evaluarea scrisă (în cazul terapiilor prin stimulare cognitivă, formarea autonomiei
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
rezultatul unei acțiuni, aceea a răsucirii permanente a gîndirii către sine, condiție sine qua non, a conservării certitudinilor existenței. Așadar, Cogito-ul este înțeles de autoare ca rezultat al acțiunii și premisa permanentizării “gîndirii ca acțiune”. În lumina acestui mod de receptare și interpretare, autoarea susține că filosofia cartesiană reprezintă mai mult decât un model, “ un mod de viață și de gîndire care s-a universalizat, oferindu-se generos tuturor celor care vor să facă din spirit acțiune și din acțiune spirit
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
noțiunilor și la capacitățile de învățare ale deficienților de auz se referă la ceea ce trebuie să știe profesorul înainte de a le preda o noțiune. Învățarea școlară este o învățare procesuală compusă dintr-o succesiune de faze. 16 1. Faza de receptare (nivelul concret) vizează receptarea noțiunii noi într-o anumită situație, adică presupune contactul cu noua noțiune (cuvânt nou, expresie, noțiune gramaticală etc.) și discriminarea ei de altă noțiune. Elevul deficient de auz o poate realiza numai cu suport concret. 2
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
de învățare ale deficienților de auz se referă la ceea ce trebuie să știe profesorul înainte de a le preda o noțiune. Învățarea școlară este o învățare procesuală compusă dintr-o succesiune de faze. 16 1. Faza de receptare (nivelul concret) vizează receptarea noțiunii noi într-o anumită situație, adică presupune contactul cu noua noțiune (cuvânt nou, expresie, noțiune gramaticală etc.) și discriminarea ei de altă noțiune. Elevul deficient de auz o poate realiza numai cu suport concret. 2. Faza de însușire (nivelul
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]