5,519 matches
-
Avrea dreptate, cartea prezentată drept român nu era, atunci, decît un autoportret, ce-i drept foarte izbutit. Astăzi o astfel de scriitura romanesca ar fi perfect acceptată. Nu și în 1932, cînd tipologia românului era perfect țărmurita, abaterile nefiind îngăduite. Receptarea a fost, în general, negativă. O demonstrau cronicile lui M. Sebastian, Șerban Cioculescu, Perpessicius, de abia Pompiliu Constantinescu încercînd o strategie țintind spre favorabil, prin aceea că nu consideră cartea un roman ci al treilea volum din Memorii. Criticul devenit
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
nu consideră cartea un roman ci al treilea volum din Memorii. Criticul devenit romancier a notat în jurnal opiniile din toate aceste cronici (la aceea a lui Cioculescu a conchis lapidar "catastrofală"). Lovinescu a fost atît de descumpănit de calitatea receptării negative a cărții sale încît a comis imprudenta de a răspunde în numărul de Crăciun al "Vremei" (O scrisoare a lui Bizu, iscălita Anton Klentze), sub forma unei epistole a lui Bizu. Să citez un fragment: "Biată mea viață, în
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
Cu modestia care o caracterizează, Simona Popescu a preferat să vorbească mai ales despre dificultatea de a scrie un studiu introductiv la proza lui Gellu Naum. Eu, însă, simt nevoia să insist asupra meritelor ediției și asupra modificării grilei de receptare a scriitorului, pe care aceasta o operează în chip evident. Cu atât mai mult cu cât, datorită ei, se schimbă chiar modul în care receptăm avangarda, la scară istorică. Astfel, o primă certitudine este aceea că proza lui Gellu Naum
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
gest ultim, să locuiască sub cerul liber, departe de lumea dezlănțuită. Cu puțin noroc, el poate fi văzut, mai ales duminica, în sălile Bibliotecii Naționale din Copenhaga, studiind literatura patristică.” Personaj atipic, Monciu-Sudinski e și un scriitor plin de spectaculozitate. Receptarea critică a operei sale a fost, cum spuneam, modestă - ba chiar am putea spune că ea abia începe. Studiile de care am cunoștință au speculat îndeosebi partea de insolit, de absurd, de grotesc a situațiilor descrise în prozele lui. A
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
cunoscute și îl determină pe cel captivat să piardă controlul asupra unor asemenea lucruri. Aduc în cercul de ascultători o mulțime de întîmplări incredibile și cu cît acestea sînt mai de necrezut cu atît mai mult este excitată capacitatea de receptare a lor. Miza este de a aduce dovezi despre un trecut ireproșabil, mai îndepărtat sau mai apropiat, dar și de a înzestra cuvintele cu o putere magică, putere care, dincolo de încărcătura semantică, să atragă și să "afecteze" inima ascultătorului/ privitorului
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
a fost încă descoperită, după ce Apple a eșuat recent în câteva experimente. Totuși, Amazon.com își propune să aibă succes, bazându-se pe o formulă de vânzări în funcție de recomandă rile comunității de pe Goodreads. Rămâne de văzut cum o să schimbe teoria receptării (sic!) comerțul viitorului.
Librăria și rețelele sociale () [Corola-journal/Journalistic/3774_a_5099]
-
voi nu ar fi penetrat". Petra Vlah: Interpretarea unei poezii deschide un drum spre înțelegerea ei, cu atât mai mult cu cât actorul de talent pune anume accente care implicit lămuresc acele nuanțe, uneori prea subtile sau prea absconse pentru receptarea lor de către publicul larg. O.I. Moldovan: Noi am considerat că cel mai important lucru este cuvântul poetului. Nu am încercat să facem din poezie un spectacol. Rolul actorului este să interpreteze cu discreție și decență un dialog real între poet
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
antemergători sau pe comilitoni și abia după aceea să cartografiezi la milimetru parcela unde pretinzi a întreprinde ceva nou. În această privință, Adriana Babeți se alătură lui Nicolae Manolescu care, în istoria sa literară, se lansează în critică sistematică a receptării autorului tratat. Urmînd o strategie diferită, ea distribuie însă altfel accentele, interesîndu-se în mod special de schimbarea la fața a lui Cantemir, în raport direct de vîrstele (preistorica și istorică) și de pragurile intelectuale (Istoria literaturii române de la origini pînă
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
denumește generic contractul parodic. Cîștigurile unei astfel de mutări nu sînt de trecut cu vederea. Se renunța la inventarul meticulos al unor categorii rigide de texte și se procedează, pragmatic, la identificarea unor norme funcționale flexibile, pe care se bazează receptarea în registrul parodic a unui amplu eșantion de texte eteroclite. În cazul compunerii atît de discutate a lui Cantemir, chestiunea spinoasă a unor opțiuni generice tranșante - între transpoziție și parodie să zicem - ar fi fost, din principiu, depășită că irelevantă
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
o opțiune obosită prin suprasolicitare și intrată de cîteva bune decade în birocrația epistemologica: interdisciplinaritatea. Tacticile și tehnicile de lectură practicate și legitimate de autoarea cărții au o valoare demonstrativa aparte pentru viitoarele istorii ale literaturii române sau pentru esteticile receptării. Că totdeauna, importul unor instrumente din afara domeniului rămîne semnificativ prin criteriile de selecție în sine dar și prin eficientă cu care utilizezi ce ai ales. Așa cum mărturisește într-un loc ea însăși, Adriana Babeți a demarat de jos în sus
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
dar se asigură asupra a tot ce s-a scris despre personalitatea mitropolitului cărturar pe fondul etic al intelectualului sud-est european în partea a doua a secolului al XVII-lea; cântărește evaluările estetice, după o atentă trecere în revistă a receptării lui Dosoftei pe temei strict cultural; îl numește pe G. Călinescu, din Istoria literaturii, ca fiind primul care aplică citirii literaturii române vechi criteriul estetic și, deschizând prin el șirul renunțărilor la criteriul cultural, îi numește pe Ion Pillat, Paul
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
menționat - poate pentru că de prea multe ori se întâmplă pe dos - că toate aceste referințe nu încarcă nicidecum textul, precum o povară pe care vreun snob oarecare ar arunca-o ușurat în spinarea cititorilor săi, ci dimpotrivă, ajută la o receptare profundă și în același timp aplicată. Ajungem astfel la o altă mare calitate a lui von Schönborn - anume la implicarea sa responsabilă, ca față bisericească, în problemele actuale ale societății. Cele zece texte care alcătuiesc volumul sunt de altfel, ni
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
Nicolae Manolescu Obligații didactice m-au pus recent în fața unor semnificative schimbări de receptare a unor romane de dinainte de 1989. Am analizat cu studenții mei cîteva romane apărute în ultimii ani de ceaușism. Deși a trecut doar ceva mai mult de un deceniu de cînd Aug. Buzura publica Drumul cenușii, iar C. Țoiu Căderea
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
întors privirea, pentru a citi și comenta o nouă carte; și la care istoricul încă n-a ajuns. Identificându-l, a încercat să obțină o specie amfibie, "critica de a doua zi", mai aplicată și totodată integratoare, cu dosare ale receptării de primă instanță. În mod curent, Cornel Regman s-a raportat la scrisul celorlalți critici sub un unghi polemic și într-o expresie caustică. Malițiile lui se distribuie generos scriitorilor lăudați excesiv și celor care o fac, cronicarii cuprinși de
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
propozițiile teoretice de la care se revendică Ion Bogdan Lefter. Risipite în destule din paginile de "aplicație" (ni se vorbește, într-un rînd, despre o paradoxală "cronică a operei concrete ca exercițiu abstract"), ele îngăduie un "du-te vino" necurmat între receptarea curentă a literaturii și doctrina literară. Cea dintîi o confirmă pe cea de-a doua și invers. Căci o teorie dezlipită de viul estetic riscă a deveni nu doar fastidioasă, stîngace în raport cu acest nucleu vital, indiferent de aparatul de ingeniozități
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
de complex pentru a fi consemnat fără scăpări. Mai ales că elaborarea Întâlnirii, până în stadiul actual, a cunoscut și ea îndeajuns de numeroase etape. Totuși, persistă câteva întrebări în măsură să nedumerească. Legate, una câte una, de rigorile dosarelor de receptare, în genere foarte precise, aici. De ce, de exemplu, în ceea ce privește tocmai abia amintita nuvelă, selecția gloselor analitice începe cu trioul Marian Papahagi, Cornel Moraru și Monica Lovinescu, lăsând în urmă tocmai comentariul, inevitabil, al lui Nicolae Manolescu? Și n-o spun
Probleme de dosar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7928_a_9253]
-
Poeții însă nu trebuie întotdeauna crezuți pe cuvânt. Marius Ghica demonstrează pas cu pas semnificația și însemnătatea revoluției întreprinse de Paul Valéry în teoretizarea genezei poetice: este vorba de o radicală mutare de accent, de la abordarea biografică a operei, la receptarea ei ca proces nicicând încheiat, ca mecanism angajând un tip special de spunere, perpetuu atent să se mențină în zona poeticului, să nu cadă în proză. Și ce este, până la urmă, poeticul, în concepția valéryană? O rostire a cărei extremă
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
de ani de când același scriitor a întemeiat prima Societate a Scriitorilor Români din Basarabia. Deci, nu se poate spune că Mihail Sadoveanu e uitat. Ne trezește interesul unei explorări noi. M-am întrebat dacă e momentul unei noi etape în receptarea operei sadoveniene. Nu sunt semnele unei înnoiri considerabile a exegezei. Am rămas la nivelul (foarte bun) al deceniului opt, reprezentat de interpretările lui Nicolae Manolescu și Alexandru Paleologu. Pe tărâmul istoriei literare ar fi însă multe lucruri noi de spus
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
această pictură încearcă să rememoreze trecutul sau intră mai degrabă în zona anticipației, dacă este un sondaj al originilor ori o provocare a viitorului? Pentru că oricîtă detașare estetică ne-ar însoți privirea și oricît scepticism ne-ar clătina permanent conștiința receptării, un lucru este sigur: un asemenea discurs obligă la reconsiderarea mesajului, la efortul de a pătrunde sensul, la transgresarea limbajului ca realitate în sine și la readucerea lui la condiția de vehicul, de purtător al unei informații de dincolo de propria
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
Marius Miheț Mare parte din capitalul de antipatie acumulat de Mircea Cărtărescu se datorează capacității lui de fetișizare. Repede îmbălsămat, scriitorul s-a văzut exilat de receptarea critică, mai abitir în ultimii ani. Astfel că literatura lui a rămas încarcerată într-o permanentă tentație a criticii de a-l situa în mijlocul unuia și aceluiași proiect, reluat în fiece carte nou apărută. Pentru mulți, carevasăzică, scriitorul e epuizat
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
câte. De fapt, la mijloc e vorba de o sumă de neînțelegeri. În cel mai recent volum, Ochiul căprui al dragostei noastre, Cărtărescu face o selecție a tuturor genurilor exersate, preferând numai, în locul poeziei, șantierul scrierii Levantului. Conștient de impasul receptării, el revine de pe alte poziții pentru a sublinia ceea ce era știut de ceva vreme. Mai întâi, că opera lui este un tot și nu media unor proiecte ritualice. În al doilea rând, chiar dacă exersat în strategii postmoderniste, scrisul său se
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
două tabere; pe de-o parte, cei care văd geniul în orice text semnat de Cărtărescu, de cealaltă, vocile ce denunță repetitivul sec. Unde unii observă valorizări, ceilalți văd agresiuni uscate ale unei reluări obositoare - iată un loc comun al receptării, greșit, pentru că exclude orice supliment de semnificație. La fel ca volumele anterioare, cele 21 de texte din Ochiul căprui al dragostei noastre au intrat în malaxorul tendențios al actualității, cu șanse mici să impună ceva în plus, oricât de mărunt
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
lucru? Timpul, piața de carte, critica literară, istoria literară. Deocamdată este validat de cititori din vreo douăzeci de țări, acolo unde i s-au tradus cărțile. Din păcate prejudecățile care însoțesc destinul actual al României se reflectă și în slaba receptare culturală, economică, socială. Promovarea culturii, cu program, ar fi semnul că România e capabilă și de civilizație, nu numai de incoerențe de adaptare la societatea europeană a secolului XXI. Nu sînt din cercul de amici ai lui Mircea Cărtărescu, nici
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
unei analize semantice asupra desemnărilor copilului poate produce anumite surprize, mai ales pentru cine are prejudecata că aici s-ar manifesta mai ales sentimente frumoase, sensibilitate și afectivitate pozitivă. Tema nu poate să nu evoce cazul Caragiale: în a cărui receptare și contestare au intrat și acuzații de insensibilitate față de copii și animale (bazate mai ales pe tonul narațiunii din Vizită, D-l Goe, Grand Hôtel "Victoria Română", Bùbico). Notele ediției Al Rosetti, Ș. Cioculescu, Liviu Călin (Opere, vol. II, 1960
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
de fapt a de format mare, care costă de două ori mai mult. Astfel încît cititorii ultimei cărți a lui Günter Grass au fost din start "segregați" în două categorii care nu au nimic de-a face cu capacitatea de receptare a literaturii sau a actului estetic, ci pur și simplu cu darea de mîna a fiecăruia. Procedeul este ciudat, fiindcă atît editorul Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]