11,435 matches
-
importanți în procesul de construire a comunității. "Rolul acestor persoane este de a concentra resursele astfel încât să construiască noi norme și modalități de relaționare. Construcția socială este, în acest caz, o strategie politică" (Frazer, 1999: 140). Criteriile, elementele care ne relevă comunitatea fac vizibile elementele comune pe care le regăsim în spatele diversității formelor comunitare. A construi comunități implică un efort de învățare, de pregătire a acestei acțiuni. Ignorarea aspectelor cruciale, cum ar fi ce aspecte sunt esențiale pentru comunitate, ce o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de exemplu), de idei, de memorie, de criză, comunitatea de sânge, de rudenie, ocupațională etc., de cuprinderi și aspirații din cele mai diverse. Există de asemenea forme care doar aproximează comunitatea, altele care o falsifică ș.a.m.d. Fără a releva întregul inventar care nu ne interesează în contextul textului de față, și nici nu credem că ar putea fi realizat ne vom apleca asupra celor mai relevante forme, fie că le-am abordat anterior fie că nu. Așa cum se va
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unei dinamici a formelor comunitare o regăsim la Taylor. Într-o asumată încercare de echilibrare a raporturilor dintre indivizi și stat, dezvoltarea formelor comunitare "anarhice" ar reprezenta soluția cea mai potrivită. Aici termenul anarhie nu înseamnă neapărat opusul statului, ci relevă independența față de acesta pe coordonate relevante. Deși este conștient de riscul unor critici, evidențiază experiența comunităților "primitive" lipsite de stat și a comunităților "intenționale" cvasi-anarhice și a comunităților țărănești aparținând tipului închis, corporativ, deoarece acestea reprezintă cele mai importante, dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
baza gemeinschaft și exprimă mai degrabă o stare de a fi, decât un scop definit. Este o motivație sau un comportament care se naște din creștere și adaptare, mai exact din acumularea experiențelor și angajamentelor, precum și din formarea caracterelor. Wesenwille relevă eu-l autentic al persoanei, care trebuie să fie un produs al istoriei sociale și al participării sociale, o comunitate bazată pe voința naturală având ca element central persoana. Emoțiile, preferințele și raționalitatea sunt guvernate de criterii socialmente acceptate ale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în mod deosebit aici este exercitarea unui control social eficace, care să acopere o zonă ce scapă altor forme și instanțe de control social. Din această perspectivă, este util să ne referim succint la problema evoluției, respectiv a schimbării sociale, relevând apoi câteva dintre ideile referitoare la aceste aspecte în spațiul românesc în perioade mai vechi sau mai apropiate. O abordare cu răspândire largă în câmpul gândirii sociale face distincția între evoluție și schimbare socială, criteriul fiind reprezentat de aria temporală
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vorbind: de tipurile vocaționale din mijlocul populației sale" (Rădulescu-Motru, 1998: 612). Săteanul se identifică cu sufletul colectiv al lumii satului. Spune totdeauna "noi" și nu "eu". Convingerea țăranului este convingerea pe care o are toată lumea. Dificultatea depășirii acestor convingeri este relevată și de practica întovărășirilor dintre săteni. Astfel, când este vorba de activități care nu au nevoie de organizare formală, de un program strict, de exemplu la joc, la petrecere, întovărășirile sunt abundente. Dar cele care cer un plan și răspundere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
D-l Caragiale e indiferent (n materie de politică socială; el n-are acest (nalt ideal trebuincios, ceea ce scade (n parte (nsemnătatea satirei sale" (Dobrogeanu Gherea, 1978: 238, vol. 6). Interesul deosebit manifestat pentru condițiile concrete ale existenței sociale este relevat ș( de pasajul următor, care (l evocă pe Marx, "care a făcut mai mult dec(t oricine pentru analiza relațiilor omenești (n societatea capitalistă" (Revista socială, anul I, nr.4, 1884, p. 126, apud. Hurezeanu, 1973: 91). Una dintre problemele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
B., 45 de ani, Tălmăcel) Șezătorile. În lunile de iarnă, începând cu postul Crăciunului se organizau șezători, prilej de petrecere a timpului împreună, de a reasculta repertoriul specific satului. Astăzi obiceiul s-a pierdut în mare parte. Cercetarea noastră a relevat faptul că, dintre cei chestionați, doar 9,4% consideră că în satul lor se mai organizează șezători. Motivele pentru care acestea nu se mai organizează sunt diverse răspunsurile de mai jos sunt date la o întrebare deschisă): * Nu mai este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiectelor textile folosește însă o gamă coloristică mai bogată roșu, albastru, verde. Aici, ca de altfel în tot ruralul românesc, în trecut, toate obiectele textile necesare uzului domestic, erau realizate de către fiecare femeie în gospodăria proprie. Cercetarea noastră însă a relevat aici o realitate tristă: doar 45,7% din localnici mai au costum popular specific satului lor, și dintre aceștia, doar 16,5% obișnuiesc să-l mai îmbrace. 11,2% îl îmbracă doar la sărbătorile mari, 9,6% îl îmbracă o dată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiuri, 23,9% că doar unii din tineri sunt interesați de acestea și 23,9% că tinerii nu sunt deloc interesați de aceste obiceiuri (vezi și anexele, ce surprind răspunsurile la aceste întrebări în mod comparativ pe cele două sate, relevând diferențe mari între acestea). 52,1% din ludoșeni spun că au existat în satul lor tradiții care azi nu mai există (30,9% nu știu), amintind printre acestea: șezătorile (10,6%), hora de duminică (5,8%) și cetele (care nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
personalitate, pare a fi, așadar, în conexiune cu un set întreg de alte trăsături ce caracterizează modernitatea individuală și nu apare în mod izolat. În același timp, orientarea spre schimbare se asociază cu statusul socioeconomic ridicat. Datele obținute prin interviu relevă alte fațete ale schimbării. Unul din domeniile în care oamenii, mai ales cei mai în vârstă, resimt schimbarea în mod acut este cel cultural, mai precis al obiceiurilor și tradițiilor care existau în trecut și astăzi s-au pierdut. Oamenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
arbitru), prelucrarea întrebării din EVS pe această temă (întrebare ce presupune autoplasarea pe o scală de zece trepte, în care 1 reprezintă "Nu am control deloc asupra propriei mele vieți", iar 10 reprezintă "Am libertate deplină"), prelucrarea acesteia deci, a relevat o medie de 6,58, altfel spus o înclinație spre polul liberului arbitru, diferența între urban și rural fiind foarte mică (media în urban este de 6, 83). De asemenea diferențele între diferitele regiuni ale României sunt nesemnificative. Femeile tind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
factori în funcție de diferite variabile, prin Anova. Diferențieri interesante apar în funcție de aproape toate variabilele sociodemografice luate în calcul, astfel (datele sunt valabile doar pentru mediul rural): Pentru toleranța etnică și rasială (mai jos sunt trecute doar aspectele între care Anova a relevat diferențe semnificative): * Toleranța crește odată cu venitul și nivelul de educație * Cei din mediul urban sunt mai toleranți decât cei din rural * Românii sunt mai intoleranți decât maghiarii * Cele mai tolerante regiuni sunt Dobrogea, Crișana-Maramureș, Transilvania (probabil nu întâmplător, aici amestecul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
indicatori, astfel încât introducând indicatori relevanți pentru cele trei dimensiuni, analiza identifică la nivel practic dimensiunile ce stau la baza acelui set de indicatori. Rezultatele analizei sunt prezentate în cele două tabele de mai jos. Se poate observa că analiza a relevat pentru ambele sate doar două dimensiuni, a tradiționalismului și a modernității, dimensiunea postmodernității nefiind detectată, deși au existat în chestionar indicatori legați de aceasta. Însă răspunsurile subiecților au arătat că ea nu e semnificativă. În schimb au apărut câte o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
subiecții celor două sate citesc mai des ziare și reviste decât subiecții din țară, din mediul rural și se uită mai mult la televizor; în ce privește ascultarea radioului și lectura cărților, cifrele arată situații oarecum similare. Datele calitative rezultate din interviuri relevă o altă fațetă a problemei tradiționalismului și modernității. Dacă la nivel cantitativ lucrurile par simple legat de definirea și identificarea atitudinilor și comportamentelor moderne, la nivel calitativ apar o serie de probleme. Dacă tradiționalul este raportat invariabil la obiceiuri, cutume
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
schimbă percepțiile și definițiile asupra realității. Comunitatea este o structură de relații sociale prin care oamenii fac schimb de bunuri materiale și simbolice. Sursa: Stoneall, 1983. Depășind paradigmele teoretice de analiză a comunității, studiile practice legate pe această temă au relevat câteva dimensiuni esențiale ale conceptului (Brint, 2001), cu precizarea că nu toate comunitățile sunt caracterizate de toate aceste dimensiuni: * relații sociale dense idee care apare încă de la Durkheim, în analiza pe care o face sinuciderii egoiste (Durkheim, 2005); * atașamentul pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anume la semnificațiile sociale ale ideii de comunitate la nivelul mentalului oamenilor din cele două comunități, vom începe cu o analiză a imaginii de ansamblu pe care o au oamenii despre ce anume înseamnă satul pentru ei. Prelucrarea datelor a relevat o primă observație, și anume dificultatea întâmpinată de oameni în a releva semnificația globală a satului. La întrebarea " Ce semnifică satul pentru dumneavoastră?", adesea răspunsurile nu mergeau mai departe de "locul în care m-am născut", sintagmă care surprinde probabil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din cele două comunități, vom începe cu o analiză a imaginii de ansamblu pe care o au oamenii despre ce anume înseamnă satul pentru ei. Prelucrarea datelor a relevat o primă observație, și anume dificultatea întâmpinată de oameni în a releva semnificația globală a satului. La întrebarea " Ce semnifică satul pentru dumneavoastră?", adesea răspunsurile nu mergeau mai departe de "locul în care m-am născut", sintagmă care surprinde probabil esența tuturor semnificațiilor termenului de comunitate (așa se explică frecvența foarte ridicată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Total 86.2 Total 87.3 Sursa: cercetare proprie Notă: În categoria Alte Răspunsuri am grupat răspunsuri ale subiecților care apar cu o frecvență mică (sub 0.5%) satul este: fericirea mea, veșnicia, natura, o comoară, bucurie, ș.a. Alte prelucrări relevă de asemenea informații interesante: cei ce tind să asocieze satul cu pământul sunt mai degrabă cei fără studii sau cu un nivel de educație scăzut, tot aceștia considerând și că satul înseamnă muncă, înainte de orice (probabil datorită faptului că munca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca fiind diferit de alte sate, sau ca fiind renumit prin ceva, semnificațiile subiective ale satului și imaginea viitorului acestuia; * Relația simbolică cu satul: sentimente față de sat (comună), apropierea sufletească de sat, dorința de a părăsi satul. Prelucrarea datelor a relevat însă o structură a dimensiunilor relevante pentru comunitate diferită de ceea ce ne așteptam. Astfel pentru a determina care sunt dimensiunile cele mai importante în analiza comunității, am realizat o analiză factorială, separat pe cele două sate studiate, care a relevat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relevat însă o structură a dimensiunilor relevante pentru comunitate diferită de ceea ce ne așteptam. Astfel pentru a determina care sunt dimensiunile cele mai importante în analiza comunității, am realizat o analiză factorială, separat pe cele două sate studiate, care a relevat pentru fiecare din acestea trei factori (vezi tabelele 4.3 și 4.4). Se observă cu ușurință diferența între cele două comunități vizate: dacă dimensiunile referitoare la relația afectivă a subiecților cu satul din care fac parte și cea referitoare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Omul trebuie să pună interesele sale înaintea intereselor satului", cu precizarea că în Ludoș cei cu studii superioare și cei mai în vârstă sunt semnificativ mai în dezacord cu această afirmație decât alte categorii de populație. Un aspect interesant este relevat de răspunsurile la afirmația "E bine ca oamenii să facă lucrurile așa cum le fac și ceilalți oameni din sat", care întrunește semnificativ mai multe acorduri din partea subiecților din Tălmăcel față de cei din Ludoș. E util să reamintim în acest punct
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
extrem de semnificativă. Putem înțelege mai ușor efectele globalizării asupra celor două amintite mai sus dacă ne referim la principalele schimbări produse de fenomenul globalizării. O serie de dimensiuni care sunt în același timp și schimbări produse de globalizare au fost relevate de analizele sociologice, geopolitice sau de altă natură și mă voi referi la acestea în continuare. Se poate face o distincție în ce privește aceste dimensiuni, în două categorii: schimbări structurale produse de globalizare și care se referă la aspecte materiale și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satului și nu în afara lui, și cu o dorință mai scăzută sau inexistentă de a părăsi satul. În capitolul anterior legat de semnificațiile sociale ale comunității am analizat primii doi indicatori din lista de mai sus, prelucrările (cantitative și calitative) relevând faptul că Tălmăcelul are o poziție privilegiată față de Ludoș în ce privește identificarea locuitorilor săi cu comunitatea satului, credința că satul lor este diferit de alte sate, și credința în bunul renume al satului lor. Astfel, în Tălmăcel ideea de comunitate are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la sătenii din Tălmăcel, decât la cei din Ludoș; aceștia din urmă sunt semnificativ mai înclinați decât tălmăcenii să spună că nu se simt deloc apropiați de religia lor, lucru foarte interesant pentru o colectivitate rurală. De altfel și interviurile relevă într-un mod mult mai nuanțat legătura strânsă dintre oamenii din Tălmăcel și religia lor: "Credința e primu' lucru pentru mine. Din credință orice se dobândește. Cel mai corect lucru și cel mai bun lucru e credința. Cu gândul la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]