3,504 matches
-
valorii oricărui lucru, pe care o unește cu raportul său natural cu Dumnezeu. Acest lucru se vede mai clar în critica pe care o face împotriva umanitarismului, care a voit să fie „iubire față de umanitate”, dar în realitate s-a revelat ca un „pathos senzual rebel”. El construiește edificiul propriu al comunității creștine pe fundamentul omului, în baza a trei principii. Primul principiu, conform căruia ceea ce face posibilă inserarea concretă a persoanei în comunitate și așezarea în cadrul ei este dimensiunea interioară
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este procesul genetic al expresiei, ci analiza formulei conciliare și a semnificației pe care ea o posedă în ansamblul ei și în interiorul contextului în care se află. Opinia împărtășită este că, prin expresia „în lumina Evangheliei”, se înțelege „izvorul” divin revelat în cunoașterea morală, iar prin „experiență”, izvorul uman rațional. Vrem să precizăm că scopul documentelor conciliare nu poate fi redus doar la clarificarea unor probleme, ci oferă indiciul unei perspective de fond, în interiorul căreia e posibil ca problema să fie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
auto-revelație. Isus Cristos este expresia perfectă a vieții divine iar moartea sa pe cruce - momentul rezumativ al unei vieți care este în întregime ascultare perfectă, dăruire de sine, răspuns de caritate la iubirea lui Dumnezeu Tatăl (In 10, 17-18). Isus revelează chipul profund al lui Dumnezeu: Dumnezeu este caritate (1 In 4, 8). Raportul lui Dumnezeu cu omul devine sensul existenței umane (In 17, 20-26). Unicul izvor al datoriei morale în N.T. constă în faptul că Dumnezeu ne-a iubit (1
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
experiența exterioară). Experiența este unită cu înțelegerea, care are la bază intuiția intelectuală a faptului că „omul acționează”. În felul acesta, actul său este perceput ca un act al persoanei care îi indică o capacitate esențială, aceea de a se revela sau de a se manifesta. Așadar, actul este cel care revelează persoana. Actul este momentul particular în care persoana se revelează, iar acțiunea care presupune ca agent persoana are o semnificație morală. Etica nu poate să facă abstracție de faptul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
intuiția intelectuală a faptului că „omul acționează”. În felul acesta, actul său este perceput ca un act al persoanei care îi indică o capacitate esențială, aceea de a se revela sau de a se manifesta. Așadar, actul este cel care revelează persoana. Actul este momentul particular în care persoana se revelează, iar acțiunea care presupune ca agent persoana are o semnificație morală. Etica nu poate să facă abstracție de faptul că binele și răul se manifestă doar prin acte și, prin intermediul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
actul său este perceput ca un act al persoanei care îi indică o capacitate esențială, aceea de a se revela sau de a se manifesta. Așadar, actul este cel care revelează persoana. Actul este momentul particular în care persoana se revelează, iar acțiunea care presupune ca agent persoana are o semnificație morală. Etica nu poate să facă abstracție de faptul că binele și răul se manifestă doar prin acte și, prin intermediul lor, omul este participant la bine și la rău. Experiența
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum nr. 8 îl menționează ca a treia formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează legătura dintre experiență și sensus fidelium, fie din cauza mentalității pe care deja am descris-o, fie din cauza conceptului de experiență care are nevoie de o inserare corectă în contextul teologiei. Tocmai categoria experienței ne permite să descriem sensus fidei. Constituția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
apocaliptică la Apocalipsul lui Ioan Apocaliptica (apocalipsis, din gr. apokalyptein - a lua vălul) înseamnă a descoperi lucruri care aparțin misterului creației, voit de Dumnezeu, și istoriei, călăuzită de Dumnezeu. Aici voim să prezentăm câteva elemente esențiale ale apocalipticii: adevărurile sunt revelate prin intermediul ființelor care aparțin lumii divine; maeștrii apocalipticii, adesea, așază scrierile sub profilul unui personaj eminent al istoriei mântuirii, fapt care conferă autoritate textului; se face uz frecvent de un mod de a proceda numit antedatare (a prevedea cu o dată
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tronului - simbolul celor șapte spirite ale lui Dumnezeu - 4,5) și prin Isus Cristos „Mielul”, care prin victoria sa asupra celui rău este unicul în măsură să citească această carte și să realizeze proiectul lui Dumnezeu. Viziunea este fundamentală deoarece revelează (ținând cont de momentul în care se află Ioan, adică este vorba despre separarea dintre iudei și creștini; creștinii percep Vechiul Testament realizat în Cristos - Mesia, în timp ce iudeilor le scapă această viziune) că Isus, Mielul jertfit care poartă semnele răstignirii, este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
1, 29). În calitate de „Miel”, Isus este în măsură să deschidă Scripturile și să devină interpretul acestora. Așadar putem să înțelegem lucrarea lui Dumnezeu, pornind nu de la creație, ci de la cruce, așa cum Israel înțelegea creația pornind de la exodul din Egipt. Cristos revelează istoria mântuirii - istoria răvășirilor (cele șapte sigilii). Este important să ținem cont de faptul că sulul de pe care sunt deschise cele șapte sigilii este Vechiul Testament. Deci autorul Apocalipsului face o relectură a istoriei mântuirii. Calul roșu al celui de-al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
revelații a lui Isus Cristos este acela de a consola și de a întări comunitățile oprimate de o „suferință dură”. Cartea profetică vrea să fie, înainte de toate, o carte de îmbărbătare pentru Biserica oprimată și persecutată pe pământ. Nimic nu revelează mai clar această finalitate. Concluzie Ceea ce l-a convins pe Nietzsche să considere Cartea Apocalipsului ca pe o „explozie a spiritului de răzbunare” este pasajul în care se vorbește de un timp al mâniei judecății lui Dumnezeu (Ap 11,17-18
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trăiește dimensiunile care depășesc complexul organic-funcțional și se configurează ca o parte vie și esențială a aceleiași realități globale și unitare care este persoana însăși. Al doilea pasaj, de la corporeitate la persoană. Corpul uman este astfel pentru că este „semnul” care revelează persoana, este „locul” în care și prin care trăiește și se realizează persoana. Altfel spus, corporeitatea este o dimensiune umană în mod inseparabil unită cu cealaltă dimensiune care este spiritul. Pentru aceasta, o intervenție asupra corpului uman nu atinge doar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o înțelegere mai profundă și mai autoritară a povestirilor neo-testamentare care ni-l prezintă pe Isus în mijlocul bolnavilor. Astfel, în cultura creștină se cristalizează o nouă concepție etico-profesională, puternic marcată de motivul teologic Christus Medicus (Cristos medic). În realitate, Isus revelează că Dumnezeu se îngrijește de om în toate situațiile în care se află și mai ales în cazuri de boală. Omul, ca imagine a lui Dumnezeu, este asemenea Domnului când, la rândul său, are grijă de aproapele de lângă el. Bolnavul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că, în reprezentarea lui, atît ceracterele bune cît și cele rele să se desfășoare cu firești și după destinele lor, fie nefericite ori fericite, să-și vadă de calea lor mare și tăcută. Nu a putut fi împiedicat să ne reveleze într-una modul cum ceea ce este mic se înlănțuie cu ce e mare, grotescul cu tragicul, ridicolul cu sublimul. De asemeni, a scos la lumină faptul că tragicul poate să se nască nu numai din ciocnirile caracterelor cu lumea, ci
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ochi clar și malițios, acesta este o încântare pentru sine și pentru ceilalți. Spune-mi ce fel de vin bei, cât, cum și când îl bei și îți voi spune ce fel de om ești. Vinul este o putere care revelează personalitățile, și nu este o întâmplare că prima minune a lui Iisus Hristos lucru care niciodată nu este amintit îndeajuns a fost aceea de a transforma apa într-un vin de foarte bună calitate! Asistăm astăzi cu bucurie cel puțin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de Societatea Scriitorilor Români, al cărei membru devenise în 1935. Numele îi mai apare sporadic în „Da și nu”, „Arta și tehnica grafică”, „Buna Vestire”, dar semnificative sunt reacțiile privitoare la funcția socio-ritualică a teatrului din „Universul literar”. B. se revela acum și ca dramaturg, prin tipărirea, în 1939, a pieselor Comedia fantasmelor și Alkestis și a traducerii tragediei Troienele de Euripide. Cea dintâi este pusă în scenă în 1939, la Teatrul Național din Cluj. La revista „Dacia” (1941-1942), scoasă împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
nici aici nu e urmărită reconstituirea unei epoci, în fapt, ci manifestarea tragicului în istorie. Caesar Borgia, întruchipând individualismul renascentist, ajunge să sfideze „incoruptibila ordine a cercurilor”, visând să făurească unitatea Italiei, dar se prăbușește, abandonat de pronie. Căderea îi revelează rostul tainic al fiecărui gest în armonia universală, fără de care lumea ar fi o „comedie a fantasmelor”, produsul propriei halucinații. Caesar pricepe acum ceea ce rămâne insesizabil pentru pragmaticul Machiavelli: singura unitate posibilă este aceea spirituală, sub sceptrul lui Iisus, „unicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
maculării, spre a reînvia într-o realitate incoruptibilă, a propriei esențe. Metamorfozată în Lună, Ileana Cosânzeana va fi urmărită în veșnicie de dorul înflăcărat al Soarelui, restituit menirii sale prin blestemul despărțirii. Ideea concepției vinovate, constitutivă momentului cosmogonic originar, este revelată și retrăită prin ritualul dramatic din Soarele și Luna. Dramaturgul dezvoltă o profuziune de sensuri, topind într-o construcție demnă de un mare poet elemente și sugestii din orfism și gnoză, teologie hermetică și creștină, regăsite ca latențe în eposul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
B. a abordat domeniul cu febrilitatea imaginativă a poetului. Fastul lexical și solemnitatea stilului, procesiunea sărbătorească a ideilor, cadența muzicală a frazelor, poza oraculară exercită o subtilă persuasiune asupra cititorului. Pentru Dan Botta, lumea devenea reală când începea să-și reveleze structurile ei profunde; adică, atunci când ochiul minții începea să desprindă, înapoia aparențelor, imaginile eterne, figurile mitice. MIRCEA ELIADE SCRIERI: Eulalii, precedate de Veghea lui Roderick Usher, parafrază de Ion Barbu, cu un portret de Mac Constantinescu și gravuri de Pierre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
iconiri senine. Dar sufletul de multă suferință trece, Necazul cu tovarăși de-l petrece. Ce-ușoare-mi par durerile acum, Cînd ce mă-ndoaie-apleacă-un rege bun. Are copii cum am eu tata. Du-te, Tom, prin vînt. Fii-atent la zgomotele nalte,-ți revelînd Cînd falsul zvon, ce cu gînd prost te-atacă, Fie ce-o fi noaptea-asta, regele să scape! În drepte-a' tale fapte tace și te-mpacă. Ascunde-te, ascunde-te! (Iese) SCENĂ 7 (O încăpere la castelul lui Gloucester. Intra
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dilată și-n gânduri;// și neiertarea întrebării spală/ ca un căutător de aur/ făgăduieli de minereuri,/ mi-e dusă jumătate ziua/ și mă tot umblă, umblă spaima.” În același timp, poemul pare a se construi din ce în ce mai greu, iar „așteptarea” sa - revelând nimicul, golul existențial - se constituie într-una dintre cele mai semnificative teme de meditație. Ciclul „Spital”, închegat în jurul unei imagini-cheie - culoarea alb -, dovedește asimilarea experienței literare și spirituale bacoviene: „Prin ferestre albe, văd alb -/ ochii în ațintire albă/ pașii despărțitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
firea ei și pentru că le făcea mici (pentru ei, mari) servicii, le trimitea scrisori familiilor lor, le mai aducea, rar, de sărbători, colaci și covrigi, pentru ei era Măicuța lor scumpă. Brusc, având sufletul împietrit, lui Rodia i s-a revelat iubirea pentru Sonia. Cei doi erau cu ochii în lacrimi. Ea îl simțea cum renaște, cum se curăță de păcat. Lui i s-au activat discuțiile religioase cu Sonia și convingerile ei creștine, și-a reamintit episodul în care i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Teo, 1997 apud Hoon și Lim, 2001). În una din încercările de a înțelege aspectele legate de bani, s-a dezvoltat o scala de măsurare a eticii banilor (MES de Tang, 1992; 1993 apud Hoon și Lim, 2001), ceea ce a revelat existența mai multor aspecte referitoare la bani. Una din aceste dimensiuni este că banii reprezintă realizările individului în societate și sunt un simbol pentru succes. Banii mai câștigă respectul persoanei în comunitate și conferă ideea de libertate și putere. Astfel
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
distinctive, nu este un procedeu specific dramatic. Însuși Aristotel subliniază acest lucru, citând exemplul lui Ulise în Odiseea, când este recunoscut de doica sa grație unei cicatrici de pe gleznă. Al doilea este cel "aranjat de poet", în care personajul își revelă singur identitatea. Acesta este cazul în Ifigenia lui Euripide, unde Oreste este recunoscut când evocă locurile copilăriei. Aristotel respinge, ca fiind improprii de a face să se nască emoția tragică, aceste două tipuri de recunoaștere în care deznodământul nu este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
când eroul ignoră pentru un timp identitatea celui împotriva căruia acționează. Oedip Rege, pe care Aristotel o citează de zece ori în Poetica, realizează acest model ideal. O puternică emoție se naște aici din lovitura de teatru care, dezvăluind identitățile, revelă existența unei relații de alianță între personaje care, ignorând-o, au transgresat interdicțiile. Din cauza acestei preferințe net afirmate de Aristotel pentru Oedip Rege, Teatrul Olimpic din Vicente, primul teatru după moda antică, construit de Umaniști, în Italia, între 1580 și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]