3,467 matches
-
Mihail Sebastian și "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale. Ulterior trupa Naționalului bucureștean s-a aflat într-un turneu oficial în URSS, cu următorul repertoriu: "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, "Bădăranii" de Carlo Goldoni, "Anii negri" de Aurel Baranga, "Revizorul" de Nikolai Gogol și "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Ion Finteșteanu a debutat ca actor de film
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
un an la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. A revenit în 1881 ca director și profesor la Piatra Neamț și a devenit un apropiat "amic" al lui I.L. Caragiale, aflat în perioada octombrie 1881 - martie 1882 în județul Neamț, ca revizor școlar. Un alt conflict cu autoritățile locale, în 1886, implicând și conotații de viață personală, l-au îndemnat să se transfere, ca profesor și director, la gimnaziul din Alexandria, refuzând oferta de a se stabili la București. La 31 ianuarie
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
Fundației S.E.C.S. și cea a A.R.D.O.R. În anul 1986 s-a angajat ca muncitor, urmând și cursurile Facultății de Construcții, la seral. În perioada 1993 - 2000 a avansat de la inginer stagiar la șef district linii și apoi revizor regional de Siguranța Circulației în cadrul Regionalei Căi Ferate Craiova. A devenit membru PDSR în data de 30 aprilie 1996 (din iunie 2001 P.S.D.). În perioada 1999 - 2001 a fost președinte al Organizației de Tineret P.D.S.R. Dolj, vicepreședinte la nivel național
Valeriu Ștefan Zgonea () [Corola-website/Science/305380_a_306709]
-
care se juca piesa. A fost strălucit în piesele de teatru "D-ale carnavalului", "Conu Leonida față cu reacțiunea" și "O scrisoare pierdută" de Caragiale, "Avarul" și "Burghezul gentilom" de Molière, "Bădăranii" de Carlo Goldoni, "Egor Bulicov" de Maxim Gorki, "Revizorul" de Nikolai Gogol, "Oameni care tac" de Alexandru Voitin, "Nunta lui Krecinski" de Suhovo-Kobalin, " Mielul turbat" de Aurel Baranga. Jocul său era caracterizat de un puternic timbru personal și de o intonație inimitabilă. A jucat în peste 25 de filme
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
să se întâmple așa, din moment ce istoricii au de partea lor avantajul trecerii timpului. Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la "Curierul
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la "Curierul de Iași", publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de Junimea|junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul "Timpul", organul oficial
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
n-au putut face cultura bizantină sau cucerirea otomană”. Pe de altă parte, și românii erau vinovați pentru situația în care ajunseseră pentru că s-au lăsat subjugați fără să reacționeze. Altă preocupare importantă pentru Eminescu era școala românească. Ca fost revizor școlar, el cunoștea în amănunt situația învățământului. Părerea lui era că școala trebuie în primul rând să formeze caracterul, rămânând pentru treptele superioare să transmită cunoștințe pozitive de specialitate. În epocă problema țărănească era intens discutată și se căutau soluții
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
revenit la Târgu Jiu, iar din anul 1879 a activat în cadrul Școlii Primare de băieți a orașului, în 1891 a devenit directorul aceleiași instituții, funcție ce o va deține până la moartea să în 1910, exceptând anii 1900-1904 când a fost revizor școlar. A cercetat trecutul Gorjului, a învățat nenumărate limbi străine și a scris numeroase articole, a publicat documente și traduceri și a dat județului în care s-a născut monografii istorice de referință: "Gorjul istoric și pitoresc", "Mănăstirea Tismana", "Polovragi
Alexandru Ștefulescu () [Corola-website/Science/314341_a_315670]
-
se încheie procesul său de divorț, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. A căutat o casă în care să se mute, alegând o locuință în mahalaua Țicău ("bojdeuca"). În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. Între 1883 și 1889 a fost bolnav de epilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
Iulia. În trecut zona municipiului Sebeș era dominată de evanghelici-luterani, de limbă germană, iar zona municipiului Aiud de reformați-calvini, de limbă maghiară. Lista școlilor românești din județul Alba apare în cartea "„Învățământul primar în județul Alba”", scrisă în 1932, de revizorul Marian Sasu. Administrația românească a funcționat în județ de la data de 1 ianuarie 1919, școlile primare fiind preluate trei luni mai târziu. Înainte de acest moment, administrația austro-ungară a încercat să reducă pe cât posibil educația în limba română. Primul liceu românesc
Județul Alba () [Corola-website/Science/296588_a_297917]
-
didactice alcătuită de Ion Creangă și alții. În 3 iunie, schimbându-se guvernul, Eminescu a fost pus în disponibilitate prin decretul domnesc nr. 1013. În 15 iunie a primit scrisoarea lui Maiorescu prin care i s-a propus funcția de revizor școlar pentru districtele Iași și Vaslui. În 22 iunie, prin raportul său către Ministerul Învățământului, D. Petrino a cerut ca Eminescu, fost bibliotecar, să fie urmărit pentru obiecte și cărți "„sustrase”". Ministerul a înaintat raportul Parchetului din Iași. În 1
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
către Ministerul Învățământului, D. Petrino a cerut ca Eminescu, fost bibliotecar, să fie urmărit pentru obiecte și cărți "„sustrase”". Ministerul a înaintat raportul Parchetului din Iași. În 1 iulie a fost invitat să-și ia în primire noul post de revizor, iar în ziua următoare a predat biblioteca lui D. Petrino, autorul broșurii criticate de Eminescu prin articolul său "O scriere critică". Tot în această vreme a fost înlocuit și la școală, din cauza grevei declarate de elevii unor clase. În 10
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
o poezie. Negruzzi îi scrie imputându-i că nu-i mai trimite nici o colaborare. A renunțat la căsătoria proiectată cu Veronica Micle. S-a reîntors în țară, trăind la Iași între 1874-1877. A fost director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, redactor la ziarul "Curierul de Iași". A continuat să publice în "Convorbiri literare". A devenit bun prieten cu Ion Creangă, pe care l-a determinat să scrie și l-a introdus la Junimea. Situația
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
cei doi au făcut parte în epoca studiilor lor la Universitatea din Viena. Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la "Curierul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
de căderea guvernului conservator. Până atunci el fusese revizor școlar în județele Iași și Vaslui, funcție obținută cu sprijinul ministrului conservator al învățământului, Titu Maiorescu. Imediat după preluarea conducerii ministerului de către liberalul Chițu, Eminescu a fost demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la "Curierul de Iași", publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul "Timpul", organul oficial al
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
țara, ce-a devenit? Pușcărie?”". "„...cu un cal cu aproape patru picioare, cari deși avea în aparență patru picioare întregi bietul cal, în realitate cu unul se servea de mare nevoie”" . a străbătut, în cabrioleta proprie, dramaturgul Ion Luca Caragiale, revizor școlar pe la 1882. Alexandru Vlahuță, la începutul de secolului al XX-lea, trecând prin județul Vâlcea, spunea: "„Vâlcea e o livadă încântătoare, cu văi străbătute de ape limpezi, cu pajiști înflorite pe sub poalele codrilor, cu sate vesele, pe marginea râurilor
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
În 1879 a publicat în Convorbiri literare piesa "O noapte furtunoasă". De Paște, în 1879, se afla la Viena, împreună cu Titu Maiorescu. După 3 ani de colaborare, în 1881, s-a retras de la "Timpul". A fost numit, prin decret regal, revizor școlar pentru județele Suceava și Neamț. În 1882, a fost mutat, la cerere, în circumscripția Argeș - Vâlcea. La 1 martie 1884, a avut loc prima reprezentație a operei bufe "", scrisă în colaborare cu Iacob Negruzzi, iar la 17 martie a
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Azilul de Noapte (Maxim Gorki), "Leonce și Lena" (Georg Büchner), "Elisabeta I" (Paul Foster). A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, între anii 1963 și 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera "Revizorul", montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp
Liviu Ciulei () [Corola-website/Science/297517_a_298846]
-
Botoșani) a fost un profesor și publicist român. A făcut studiile în Fălticeni și Iași. În 1856 a fost numit profesor la școala primară publică din Dorohoi, apoi, în 1858, profesor de istorie la gimnaziul din Galați. În 1864 devine revizor al Școlilor din Dorohoi, Suceava, Iași și Botoșani, iar în 1868 director al liceului din Botoșani. În mai multe rânduri Adrian a fost și ziarist, colaborând la gazeta umoristică "Bondarul" din Iași, "Independentul" din Botoșani și "Steluța". La sfârșitul vieții
Ion V. Adrian () [Corola-website/Science/319683_a_321012]
-
a născut la Moscova și a studiat la Universitatea din Moscova între 1810 și 1812. Principala sa operă este comedia în versuri "Prea multă minte strică", unde principalele personaje sunt Aleksei Stepanovici Molcianin, Andrei Andreievici Ciațki și colonelul Skalozub. Alături de Revizorul lui Gogol, piesa este considerată o capodoperă a realismului rus. Sunt analizate contradicțiile sociale din țară din perioada premergătoare revoltei decembriștilor. Se remarcă arta compoziției, echilibrul mijloacelor tragice și comice, reprezentarea caracterelor individualizate social și uman, utilizarea limbajului viu, de
Aleksandr Griboiedov () [Corola-website/Science/319140_a_320469]
-
Institutori din București, absolvind-o în anul 1890 cu cea mai mare distincție, fiind numit institutor clasa a III-a la Școală Normală de Institutori, Alex. Odobescu. Este apoi subrevizor școlar al județului Ilfov, iar în anul 1898, este numit revizor școlar pentru județul Falciu, apoi pentru județul Tulcea. În 1911 pleacă la Geneva pentru a-și desavirsi pregătirea profesională la Institutul - Jean Jacques Rousseau - Animat de un înalt patriotism, în timpul Primului Război Mondial, diplomatul de Geneva, Ion I. Onu, se întoarce în
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
niciun stâlp: telecabina Tâmpa, Brașov. Normele metodologice de inspecție tehnică și de revizie depind de la țară la țară, însă în mare sunt asemănătoare și includ următoarele operațiuni: șeful de instalație verifică parametrii și valorile tehnice afișate în pupitrul de comandă, revizorul de linie urcă pe scara exterioară a telecabinei, stând în acel loc special care e amplasat în spatele rolelor bateriei telecabinei, pentru a verifica cablurile la stâlp și buna așezare a acestora (eventual de a curăța de chiciură cablul purtător) - asta
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
Caransebeș, școală în care activează până în 1923. Între 1923-1926 este subrevizor școlar de control în cadrul Preturii Plasei Caransebeș, post din care demisionează în 1926 ca urmare a alegerii ca deputat de Severin în parlament (1926-1927). Între anii 1933-1937 activează ca revizor școlar iar din 1938 până la pensionare, în 1943, este inspector școlar general pentru învățământul primar din cadrul Inspectoratului Regiunii I Școlare Timișoara. Pavel Jumanca s-a stins în 1975 și a fost îngropat la Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Caransebeș alături de
Pavel Jumanca () [Corola-website/Science/329782_a_331111]
-
Moldova, dar este refuzat de domnitorul Ioan Sturdza. Nereușind să se impună în țarile românești, ia calea Constantinopolului, unde îi solicită sultanului să intre în armată, dar este refuzat. În anul 1833 se întoarce în Țara Românească și este numit revizor al școlilor, sub numele de Nicorescu. În 1835 își pierde postul. În anul 1838, la Iași, la data de 2 decembrie finalizează traducerea memorandului politic al românilor din Transilvania, de la 1791, "Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae". În anul 1839 călătorește la
Moise Nicoară () [Corola-website/Science/327141_a_328470]
-
-o cunoscută sunt Oana din "Apus de soare" de Barbu Delavrancea, Lucietta din "Bădăranii" de Carlo Goldoni, Zița din "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, Agnes în "Școala femeilor" de Molière, Lucille din "Burghezul gentilom" de Molière, fiica primarului din "Revizorul" de Nikolai Gogol, Domnica din "Moartea unui artist" de Horia Lovinescu, bunica din "Să nu-ți faci prăvălie cu scară" de Eugen Barbu. În perioada 1962-1976 a fost profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București
Eugenia Popovici () [Corola-website/Science/328832_a_330161]