4,056 matches
-
privind departe, Din foile sortite pentr-o carte, În așteptarea orei ce-o să vie, Pornesc în larg corăbii de hârtie. Capitolul XXV INTIMIȘTII G. ROTICĂ Intimismul lui G. Rotică constă într-o erotică sfioasă de om sănătos, care profesează un romantism de interior, evocând, de pildă, rochiile femeii: La tine-n seara asta cum mă gândesc o ploaie De foșnete coboară și trista mea odaie Mi-o umple cu parfumuri, cu grații și mătasă: Sunt rochiile tale ce le aud prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor însemnați scriitori munteni și mai ales a lui Bolintineanu, ale cărui romane ar umplea altfel un gol în proza muntenească din epoca respectivă, dar care, nu numai din cauza lipsei de forță creatoare a acestui scriitor, ci și din cauza influenței romantismului francez de mâna a cincea asupra lui, sunt sărace ca document, ne dau atât de puțin - mai nimic - din viața epocii de atunci și tot atât de puțin din sentimentul ori atitudinea specific românească față de acea viață. Pentru probă, vom observa că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Creangă", trebuia să existe "Junimea" și Convorbirile - produse și ele de influențe literare străine... Literatura franceză din veacul al XVIII-lea (și cea grecească nouă) au inspirat, au făcut scriitori pe Conachi și pe Văcărești. Acest început de literatură și romantismul francez au determinat literatura epocii următoare, opera lui Cîrlova, Alexandrescu, Alecsandri etc. Imitația aceasta a literaturii străine este, pe partea literară, ceea ce este introducerea formelor noi pe partea politică. Dar, cum am spus de atâtea ori, literatura nu se importă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu puteau apărea veleități de singularizare, pentru că, neexistând încă o literatură, nu aveai în contra cui să te singularizezi. Influența au avut-o atunci mai ales Hugo și Lamartine, poeții ideilor și sentimentelor mai simple, mai generale. Dar această influență a romantismului s-a exercitat divers în Moldova și Muntenia. Literatura moldovenească a fost influențată mai ales de Hugo; cea muntenească, mai ales de Lamartine. Sufletul muntenesc a fost atunci mai liric, pentru că în Muntenia, țara revoluționară (fiindcă avea burghezie, ca să amintim
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
o influență străină n-a fost mai potrivită, mai adecvată - s-ar putea zice. Pesimistul, reacționarul, romanticul (din cauza naturii înnăscute, a vieții sale, a momentului istoric) Eminescu a fost influențat de literatura prin excelență romantică, reacționară și pesimistă a Germaniei. Romantismul german, exprimat de naturi "pesimiste", a fost, ca și romantismul eminescian, expresia reacționarismului medievalist și, deci, a aversiunii pentru ideologia Revoluției Franceze (ori, dacă voiți, expresia acestei aversiuni și deci a reacționarismului medievalist - e indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
s-ar putea zice. Pesimistul, reacționarul, romanticul (din cauza naturii înnăscute, a vieții sale, a momentului istoric) Eminescu a fost influențat de literatura prin excelență romantică, reacționară și pesimistă a Germaniei. Romantismul german, exprimat de naturi "pesimiste", a fost, ca și romantismul eminescian, expresia reacționarismului medievalist și, deci, a aversiunii pentru ideologia Revoluției Franceze (ori, dacă voiți, expresia acestei aversiuni și deci a reacționarismului medievalist - e indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană asupra lui Eminescu este una dintre cele mai puternice pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lumea lui subiectivă (vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest pesimist și idealist trebuia să trăiască pe socoteala sa pesimismul și idealismul budist. (Dealtfel, romantism, pesimism, idealism filozofic sunt, în cazul acesta, tot atâtea fețe ale uneia și aceleiași stări sufletești.) Iar starea sufletească a lui Eminescu nu era numai a unui om, a sa, ci a unei întregi pături românești, a intelectualilor de la sfârșitul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
publicat Eminescu. S-au găsit în hârtiile lui. El nu a spus că sunt originale.) În Eminescu e influența unui curent literar, cum am văzut, și nu imitarea unor modele străine. Nici Floare albastră, în care e "floarea albastră", simbolul romantismului, și care reclamă un nume, pe al lui Novalis, nu este o poezie imitată. Așadar, în locul modelelor din epoca anterioară, acum, cu Eminescu, avem numai influența generală a unei literaturi. Emanciparea literaturii române a făcut, așadar, un pas însemnat. Deși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alcătuit mai mult din termeni proprii, căci acum Eminescu devine mai analist, mai "realist" și mai subiectiv - mai el. (Se înțelege că aici nu e vorba de acele părți din poezia sa care, prin genul lor, reclamă numaidecât stilul figurat.) Romantismului de imaginație și fantezie, mai împrumutabil, i-a luat locul subiectivismul romantic, mai personal. * S-a înțeles că, în dezvoltările de mai sus, vorbim de scriitori, nu de operele lor singuratice. Căci dacă Alecsandri a imitat în Teatru și în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
datorește genului său literar. Și să ne aducem aminte și de faptul că pentru Eminescu e existat în Europa o literatură așa de perfect adecvată naturii sale și concepției sale filozofice și sociale, încît trebuia să-l influențeze numaidecît! Dealtfel, romantismul medieval și pesimist este mult mai unitar decât realismul, pentru că este în mai mare grad o atitudine decât realismul, care, prin definiție, trebuie să fie o supunere la obiect. Și, de fapt, influențele internaționale între romantici sunt din cele mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Și nici idealizarea țăranului în opera de artă nu este țărănism literar. Opera mai sus amintită a lui Turgheniev, în care el idealizează pe țăranul rus, nu e literatură țărănistă. Idealizarea poate fi cel mult țărănism politic, când nu-i romantism, ori ca la Alecsandri bergerism pseu-do-clasic. Țărănismul literar - autorul acestor rânduri l-a combătut de la început, acum douăzeci de ani. Dl Sanielevici mi-a reproșat că am făcut excepție pentru dl Sadoveanu. Da, am făcut excepție, căci dl Sadoveanu nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lectura unui poet român trebuie să facă parte orice poet mare. Mai mult, Baudelaire poate da unui poet român folositoare îndrumări tehnice. Dar Baudelaire nu poate fi pentru poezia română ceea ce a fost Lamartine și Hugo pentru poeții vechi, ori romantismul german pentru Eminescu. S-a spus cândva în această revistă că Baudelaire e poetul orașului. Astăzi putem aduce în sprijinul acestei idei opinia lui Thibaudet, cel mai de seamă critic din Franța, care a înțeles pe Proust, pe Valéry etc.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
București? (Taine și Thibaudet spun că nu există nicăieri!) Ni se potrivește nouă această poezie, mă-car pe departe, cum se potriveau la 1840 Lamartine și Hugo, poeții "aryeni", poeții poeziei eterne și generale? Ori cum se potrivea lui Eminescu romantismul german, determinat de cauzele identice cu cauzele lui "Eminescu"? Este Bucureștiul Orașul (...așadar al treilea Oraș, după Roma veche și Paris), când el nu-i măcar încă nici "Oraș" în toată puterea cuvîntului? S-a creat acolo de-a lungul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatura e obiectivă, clasică, optimistă, cu caracter țărănesc, pe când în Regat (Eminescu, Vlahuță, Caragiale, Delavrancea: "proletari intelectuali"), e intelectualistă, criticistă, antiburgheză și în genere pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi, care distruseseră ori amenințau clasele vechi, pozitive, boieri, meseriași, țărani, răzeși, din care se recrutează, dezrădăci-nîndu-se, scriitorii. Scriitorii vremii reprezintă durerile mari și ridicolele produse
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
5 <titlu> O sinteză a teoriei literare moderne Veacul nostru a cunoscut, mai mult decât oricare altele, o continuă interogație cu privire la structura și validitatea valorilor, a valorilor politice și morale, dar și literare. Romantismul, simbolismul ori prerafaelitismul, au însemnat, pentru secolul trecut, momente de negație, mai mult sau mai puțin violentă, ale literaturii precedente sau în curs. Dar aceste negații înlocuiesc, de fapt, o convenție literară cu alta, un sistem de valori, cu altul
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
literatură generală" al lui Van Tieghem, opus tocmai compartimentării studiului pe relații binare, Wellek și Warren preconizează conceperea literaturii mondiale ca un tot unic și omogen, numit, simplu, literatură, pentru a permite studierea marilor curente și momente culturale, Renașterea, barocul, romantismul, simbolismul, pe toate ariile posibile cu remarcarea însă, subliniere importantă, a specificităților naționale (p. 80 și urm.). Concepția aceasta este mai largă decât a lui Van Tieghem, pentru că, spun cei doi autori, este dificil de trasat granița între "literatura comparată
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
dor” a fost receptat ca prohodul poetului în viață, s-a cântat efectiv prin piețe ori pe la răspântii pentru chete publice în anii 1886-1887, la fel și „Despărțire” își pune sensurile într-un context real. Epoca este saturată de un romantism în care este atras și poetul - și opera sa. Să-l ascultăm, totuși, pe acest C.A.N. - și, fiind vorba de o informație nouă (furnizată de dl. Lucian Radu Stanciu, căruia trebuie să-i mulțuimesc), cred că se poate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. A obținut un doctorat summa cum laude în filologie (2003) și o abilitare în același domeniu (2013). La editura Institutul European a publicat Friedrich Hölderlin, Hyperion Un fragment (1998); Romantismul german și englez (2004); William Blake, Vala (2006); William Blake, Milton (2006); John Clare, Poeme (2007); Dicționar englezromân al Bibliei autorizate: Geneza (2008); Pendulul istoriei, vol. I (2011). A coordonat Universul lui Edgar Allan Poe (2011). A publicat Simplexity, the
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a ajunge cu orice preț la mult rîvnita nemurire literară?... Poetul-băiat din Bristol Recunoscut în secolul al XX-lea ca autor esențial al așa numitei renașteri "gotice" și medievale din literatura britanică a secolului al XVIII-lea și pionier al romantismului, Thomas Chatterton (20 nov. 1752; Bristol, Gloucestershire - 24 aug. 1770; Londra) rămîne în mare parte o enigmă în spațiul literelor englezești, cel mai tînăr poet britanic care a lăsat o moștenire artistică fără îndoială comparabilă cu cele lăsate de cei
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
e posibil să nu poată fi niciodată pe deplin lămurită - fapt ce întărește enigma din jurul vieții și operei lui Chatterton. În plus, trebuie să remarcăm că Istoria poeziei engleze (1774-1781) de Warton rămîne un document important ce reflectă trecerea spre romantism prin faptul că în acest volum se observă o intensă concentrare asupra interesului contemporan privind primitivismul (Drabble 1995: 1056), exact ceea ce l-a obsedat pînă la magie și misticism pe Chatterton. Am putea în acest sens să îi înțelegem pe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pentru a ajunge la mîntuire. În această ordine de idei, imaginea "poetului într-o mansardă minusculă, întins fără vlagă în pat stînd pe spate: tînăr și frumos, un cadavru desăvîrșit" a fost apreciată ca fiind "cea mai durabilă imagine a romantismului", aceea a "poetului angelic" suferind pentru geniul său, înfometat, lovit de sărăcie, nebun, cu gînduri de sinucidere, iar în cele din urmă mort. De aici pesemne și un romantic "întunecat" precum E. A. Poe și-a găsit inspirația pentru ideea sa
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
rezistă și triumfă în cele din urmă în fața tiraniei. Brian Goldberg a conchis că Chatterton a devenit "emblema suferințelor literaturii" (apud Friend 2003: 125) - fapt extrem de relevant pentru o reconsiderare și o retrospectivă mai amplă vizînd semnificația lui Chatterton în cadrul romantismului englez ca vast fenomen integrat. Cum just observă Maunder (2010: 64), deși în secolul al XX-lea au existat voci critice care l-au comparat pe Chatterton mai degrabă cu Jonathan Swift, Alexander Pope și Charles Churchill, așadar el fiind
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Anotimpurile schimbătoare durerea mea n-o schimbă"; "stînca stearpă"; "bărăganul brun-întunecat lovit"; "noapte sumbră". [*life's poor lamp more faint and fainter - metaforă de la care este posibil ca M. H. Abrams să fi derivat ideea sa privind modul lămpii al romantismului (în contrast cu modul oglinzii, al neoclasicismului).] [**our little particle of time: ideea "particulei de timp" (și de spațiu) a fost reluată de Blake în Vala: Eno, o fiică a lui Beulah, ia o "Clipă" (a Moment of Time) și "o dilată
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
croak: imagini avînd afinități cu opera lui Poe; vezi poemul său obsesiv, The Raven / Corbul (1845).] [**haunted groves: locurile bîntuite (de ființe supranaturale sau de spiritele celor morți) au devenit un element definitoriu în romanul gotic englez, dar și în romantismul "întunecat" (dark romanticism) al lui Poe.] Iată cîteva exemple suplimentare din ediția în engleză modernizată publicată de Walter Skeat în 1883 (în volumul al doilea din Opere, care conține exclusiv Poemele lui Rowley): Bristowe tragedie; or, The death of Syr
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a history of the Broadway musical theater. New York: W.W. Norton. Stewart S (2008) Romantic meter and form. The Cambridge companion to British romantic poetry, pp 53-75. Chandler J, McLane MN, ed. Cambridge, New York: Cambridge University Press. Stroe MA (2004) Romantismul german și englez: Știința arhetipurilor, ipoteza interfinitudinii și numărul de aur. Iași: Institutul European. Stroe MA (2007) John Clare și canonul romantic: metafizica naturii și poetica logosului mitic. John Clare, Poeme, pp 5-104. Note, pp 300-332. Iași: Institutul European. Stroe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]