5,379 matches
-
se ia la bătaie cu tatăl Anei, sperând Într-o Împăcare cu acesta. După ce s-au despărțit, Vasile Baciu și-a luat fata și a plecat acasa, iar Ion și cu ceilalți s-au dus la cârciuma satului, unde veneau sătenii să bea ca să mai uite de necazuri. Aici, Ion Îl bate pe George, ca să-și stingă focul de la cearta de mai devreme, de la hora satului. Acestea sunt momentele când Ana este foarte fericită, deoarece credea ca această bataie a avut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și asociații care aveau ca scop promovarea culturii. Dintre acestea amintim Societatea instrucțiunii populare, care a avut ca scop înființarea de biblioteci populare, Corporațiunea studenților, care prin intermediul balurilor și conferințelor de caritate au întemeiat școli și biblioteci, și Asociația tinerilor săteni. Este de remarcat caracterul apolitic al acestor organizații ale tinerilor. Nu a trecut mult timp și au luat naștere universități. Se ajunge în acest fel în 1910 la o rată de 1% a analfabetismului, care la noi în țară atinsese
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ruga e o sărbătoare comunitară. Durează două zile (odinioară vor fi fost, cred, treiă, iar pe parcursul acelor două zile, de seara devreme până dimineața, în centrul localității se adună tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii și, uneori, rudele lor apropiate din satele din jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că atunci se adună tot satul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Milcovelul și câinele Vrancea. Mera. La doi pași e muntele Răiuț, de unde cică ar fi pornit în lume balada Miorița. Cel puțin acela ar fi „piciorul de plai“ și „gura de rai“. Mera e tăiată în două de Milcov, astfel încât sătenii obișnuiesc să treacă podul și să spună: „Mă duc să beau o bere-n Moldova“. Sau invers. Spre deosebire de Milcov (pe care oricum l-am putea sorbi dintr-o sorbire), Milcovelul aproape că, în mod normal, nici nu există. Dar să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
exact în ce constă spectacolul, dar ne-am dus. Mai mulți consăteni au alergat să-și adune animalele priponite la albie. Ne-am așezat pe un pod dintre Moldova și Muntenia și-am așteptat să vedem dacă se adeveresc spusele sătenilor despre năpasta care se apropie. Zvonul părea cumva neîntemeiat. Râul într-adevăr crescuse, dar nu arăta deloc periculos. Pe mijlocul albiei exista o ridicătură sub formă de insuliță, pe care rămăsese o vacă. Stăpânul, însoțit de un câine, s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Și zicem așa: intrăm în Europa cu stil. Înțelegeți? Adică rămânem țărani cu sufletu’, cu ia, da’ pășim ca niște domni! Eeh? Am eu pe cineva lângă Suceava cu fabrică de pantofi, ni-i dă ieftin. Apoi le zicem la săteni. Vă facem ulițe europene. Ați văzut nisipul ăla pe care l-ați turnat astă toamnă pe ulița 4. Materie proastă, dom’ primar. Cum a trecut iarna peste el, cum l-a luat dezghețul și dus a fost. A rămas numa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
nu? Punem taxă pe cai. În funcție de greutate. Zicem că dacă e mai gras calu’ se cacă mai mult și poluează ulițele europene, mă scuzați de expresie. Căruțele le lăsăm la liber. Da’ facem taxă de mediu pe tracțiune. Așa obligăm sătenii să-și ia numa’ gloabe, și din astea aduc eu pe filieră că știu niște țigani lângă Vaslui care au mulți, mi-i dau ieftin. Apoi mai zicem de școală, de discotecă, de istorie și de Doamne ajută. A, ba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
ori al asocierii prin abuz cu umbra legendarului voivod moldovean. Nu mai departe, în satul meu natal, o învățătoare pensionară autointitulată „învățătorctitor” (pentru că în tinerețe a fost prezentă la construcția școlii din sat - anii 1950, cu contribuția bănească și munca sătenilor) convoacă din legendă numele marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ori al asocierii prin abuz cu umbra legendarului voivod moldovean. Nu mai departe, în satul meu natal, o învățătoare pensionară autointitulată „învățătorctitor” (pentru că în tinerețe a fost prezentă la construcția școlii din sat - anii 1950, cu contribuția bănească și munca sătenilor) convoacă din legendă numele marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Să ne întoarcem la părinții noștri, învățătorii. Au muncit din greu și conștiincios pentru copiii și părinții comunității. Au făcut școală și cu două-trei clase odată, au avut grijă de copii în pauze și până părăseau curtea școlii. Erau unii săteni așa de săraci încât nu aveau cu ce să-și îmbrace copiii; așa că părinții mei, împreună cu ceilalți colegi, luau de acasă tot ce nu mai era strict necesar și duceau săracilor ca să-și poată trimite copiii la școală și nu
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
locul, toți se respectau și se acceptau. Îmi aduc aminte cu deosebită plăcere de o noapte de înviere la biserica din Frasin: era prezent tot corpul didactic, generația părinților, dar și noi, elevi și studenți, viitorii intelectuali, pe lângă foarte mulți săteni. După ce am înconjurat biserica de trei ori, așa cum e datina la noi, am intrat în biserică și acolo parcă ne-ar fi aranjat un dirijor nevăzut, am format trei grupe de cor: corul bisericii - la locul lui, în strana dreaptă
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
mei. Când era timpul vreunei activități obștești, tata anunța părinții prin elevi și îl ruga pe părintele Solcan să-i anunțe pe oameni și la biserică; așa începea munca voluntară. Îmi amintesc că astfel a pornit tata să muncească alături de săteni, pentru a planta stâlpii pentru lumina electrică, pe care, la început, ne-o furnizau fabricile din Frasin. Mai vezi și azi pe marginea străzii stâlpii de lemn pe care obștea frăsineană i-a prelucrat și ridicat pentru ca noi, urmașii lor
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
că pentru mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g) " Am văzut și eu cum se citește, zisei, fudulindu-mă ca un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
împiedicat complet formarea unei gândiri economice în activitatea sa de gospodar. Lipsa de instruire l-a limitat la o muncă necesară subzistenței și trebuie să recunoaștem că această stare a durat multă vreme, până în zilele noastre. Sunt foarte puțini gospodari săteni care să-și așeze activitatea lor pe principii economice de rentabilitate. Vorbim despre cei care ar fi avut posibilitatea să o facă măcar în parte. Din acest punct de vedere starea noastră este cu totul nefavorabilă față de proprietarii de pământ
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ar fi putut amesteca în drepturile ce marii proprietari le aveau asupra pământului lor... Tot așa acum și cu micii proprietari, statul poate impune multe obligații. Și pe drept cuvânt. Producția și venitul principal al României azi e în mâna sătenilor. Orice mică scădere a producției aduce și țării pagube mari». Pentru practicarea unei agriculturi eficiente propune măsuri concrete: cooperative de producție și de valorificare, diferite societăți, măsuri de sprijin din partea statului prin asigurarea semințelor de soi și vitelor de prăsilă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fum înecăcios. Dar la Cojocaru, după un contact îndelungat, germanii și-au schimbat părerea despre populația de acolo. Oamenii se bucurau de sănătate fizică si morală. Fără cultură, dar cu inteligență spontană, sobri, prietenoși, onești. Între Cojocaru și Tăcău locuia săteanul Anghel Buzdrugă, un minunat crescător de vite. În 1917, în plin război, el poseda 20 de iepe și un minunat armăsar, bine dresat, care în schimbul unei mici cantități de ovăz, îi aducea în fiecare seară herghelia la curte. A. Buzdrugă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ca Vârfu Câmpului sunt asfaltate și într-o stare mult mai bună decât unele străduțe și alei din municipii reședință de județe. O liniște activă într-o Românie în care se simte mâna măiastră a omului, a primarului gospodar, a sătenilor ce își cresc păsările de curte și animalele așa cum o făceau strămoșii lor, pătrunde imediat în sufletul vizitatorului. Am văzut la Hudești, printre altele, cocoșul și găina din Punguța cu doi bani și am întâlnit dascăli ce mi-au amintit
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
parte dărăpănate, găzduiesc acum botezuri, parastase și discoteci. După ce programul ministrului Iorgulescu va fi implementat, fusul va începe din nou să se învârtă în mâinile bătrânelor dibace, hora se va încinge în fiecare duminică și flăcăii vor pleca în petit, sătenii vor avea Internet la priză de curent electric. Mai mult, șefii peste instituțiile locale de cultură vor fi adevărați manageri, cu proiecte depuse și valabile câțiva ani. » Horia-Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Român, a renunțat să mai modifice Legea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
la destinație - de când cu războiul, poșta funcționează greu, și va trece mult timp până când lucrurile se vor îmbunătăți. Suntem într-un sat din estul Europei, într-o țară imaginară, în care s-a petrecut o crimă colectivă. Autorul este necunoscut, sătenii îi dau felurite nume, iar Brodeck vorbește despre un „Altul“. Brodeck trebuie să scrie un raport care să nu dea în vileag mai mult decât este nevoie, însă el face exact contrariul. De fapt, ceea ce înfățișează Philippe Claudel este „viața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
mai veche școală a satului, îndatorată legatului testamentar (26-I-1857) a hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu. Un istoric al școlilor din satele comunei Hudești constată ridicarea unora dintre acestea, în ultima jumătate de veac prin eforturile obștei țărănești din localitate; nu odată sătenii, nemulțumiți de tergiversările oficiale din an în an, puneau mână de la mână șiși construiau modestele lor localuri de școală la fel cum ei înșiși își ridicau bisericile. Adunau cu greu materialele contribuind financiar, dar mai ales prin muncă neplătită; își
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai ușor, pe de altă parte și prin credința tot așa de veche că din moment ce i-ai adoptat numele, vânatul nu te va ataca, nu-ți va face rău nici ție, nici vitelor tale, ba chiar te va ajuta. Unii săteni, mai în vârstă, din satul Vatra mi-au povestit că unul dintre boieri a încercat să obțină venituri din creșterea și înmulțirea iepurilor sălbatici. O asemenea încercare s-ar fi făcut pe tarlaua care se numește în Rădii. Locul este
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
6 cântăreți, 4 palamari, o școală cu 2 învățători și 80 de elevi. Alba avea 1.215 locuitori, Bașeul-495 locuitori, Concești-1.086 locuitori, Lupeni - 1.026 locuitori și Vatra cu 946 locuitori. Comuna avea 2.200 ha de pământ ale sătenilor și 7.160 ha câmp și 2.217 ha. pădure ale proprietarilor de moșii. Bugetul era la acea dată de 17.025 la venituri și 9.635 lei la cheltuieli. La recensământul din 18991, în cele cinci sate ale comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se păstra curată și unde se desfășurau anumite evenimente din viața familiei, mai ales vara. în acesta odaie se ținea de obicei lada cu zestre pentru fetele de măritat. Mai târziu au apărut sobele cu plită. Posibilitățile reduse ale sătenilor nu permiteau construirea unor locuințe confortabile care să creeze condiții bune de viață familiilor ce locuiau în ele. Un mare scriitor, referindu-se la viața grea și condițiile de locuit ale țăranului spunea: casa țăranului compusă din cel mult două
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
format din locuitori care își trag originea din boieri rămași fără slujbă și care din diferite motive au fost maziliți în acest loc. Ulterior au devenit proprietari liberi denumindu-se răzăși și care aveau ogoarele dispuse longitudinal față de ale celorlalți săteni care erau dispuse transversal. Se adresau unul, altuia cu zicându-și cocoane. Mălăiște (La Mălăiște)teren înclinat spre sud, slab productiv, situat aproape de locul numit La Coșere. în trecut era cultivat mai mult cu mei și mai apoi cu porumb
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ales la cele de pe lângă curte. Mlenăuți-sat situat în partea de sud-vest a comunei Hudești. Este unul dintre cele mai vechi sate din comună. în documentele istorice este atestat și sub alte denumiri: Mlinăuți, Milianăuți, Mlenăuți. într-o perioadă de timp, sătenii au denumit satul Manolea, după numele slugerului Toader Manole care a fost proprietarul moșiei și a zidit biserica din sat. Se pare că satul a fost mai în câmp și a fost mutat mai către pădure după cum putem vedea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]