3,827 matches
-
str. Nisail Gheorghe 85 129. Petra Elisabeta, str. Mănăstirea Neamț 4 130. Gulea Grigore, Prel. Crângași 78 131. Fraitici Gheorghe, str. Predeal 1 132. Niculescu Virginia, str. România Muncitoare 50 133. Rachița Constantin, str. Suraia 19 134. Velicu Florea, str. Salciei 6 135. Constantinescu Alex., str. Ștefan cel Mare 13 136. Negoiță Nicolae, str. Ștefan cel Mare 25 137. Hodoran Ion, str. Ștefan cel Mare 34 138. Petrescu Constantă, str. Topraizari 18 139. Aglaita Aurica, str. Vasile Roaita 18 140. Puica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
condiționată de un reflex paradoxal: e un refuz direct al morții, dar și o acceptare a inevitabilului său. Înviat în efigie, cel plecat dintre cei vii rămâne, într-un fel în mijlocul lor. Norii negri din fundal, costumul de doliu, o salcie îndepărtată, un ceas de buzunar arătând ora nașterii sau a morții sale, niște flori tăiate, ținute în mână, sunt singurele indicii ale trecerii la cele veșnice. Așezat la loc de cinste pe un perete din inima casei, un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
James Joyce, Portretele lui Eminescu). Cronica literară este susținută de Mihail Chirnoagă, căruia îi va lua locul începând cu numărul 1-3/1940 Vintilă Horia, de Ion Șiugariu, preocupat cu predilecție de poezia tânără - Emil Giurgiuca, Virgil Carianopol, Vintilă Horia, Constantin Salcia, Grigore Popa, N. Crevedia, George Drumur, Vlaicu Bârna, Constantin Virgil Gheorghiu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu - și de Miron Suru. Cronica ideilor îi are drept semnatari pe Pericle Martinescu și pe Constantin Micu. De artele plastice se ocupă Ioan I. Mirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288097_a_289426]
-
bea două căni pe zi, de preferat în amestec cu lapte, o linguriță de plantă la cană. Marrubium vulgare (unguraș). Se bea trei căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la cană. Cortex salicis (coajă de salcie). Se utilizează ca decoct din două linguri la o cană. Se iau administrează 3 linguri pe zi pentru combaterea mialgiilor. Scorțișoara și cuișoarele cu acțiune antivirotică(!), atunci se bea două căni pe zi dintr-o infuzie, câte o linguriță de
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
temperatura camerei). Se lasă opt ore la macerat și se bea în două reprize din care jumătate seara la culcare într-o cură, ce durează 20-30 zile. Se utilizează vâscul de măr, păr, prun, brad și stejar. Atenție! Cel de salcie este contraindicat fiind toxic. Allium sativum (usturoi). Datorită substanțelor antibiotice (!) are acțiune antimicrobiană. Se folosește astfel: 80 g bulbi (căței) pisați se pun în 250 ml apa în clocot dintr-un vas curat acoperit. După un minut se ia de pe
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
2. ENDOCARDITA REUMATISMALĂ Boală inflamatorie, exudativ-proliferativă, în care se constată leziuni cu un caracter progresiv la nivelul valvelor cardiace, în special la nivelul orificiului mitral și aortic. Leziunile se caracterizează prin prezența nodulilor reumatismali tipici. Ceaiuri: Cortex salicis (coajă de salcie). Decoct din două linguri la o cană, din care se iau 3-4 linguri pe zi. 3.3. INSUFICIENȚA CARDIACĂ Definește o stare patologică, în care cordul nu mai poate asigura debitul sangvin adecvat necesităților circulatorii din mica și/sau marea
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se bea fracționat. Capsella bursa pastoris (traista ciobanului). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu o linguriță de plantă la 200 ml apă în clocot. Viscum album (vâsc de măr, păr, mesteacăn, stejar, brad. Atenție! Vâscul de salcie este contraindicat fiind toxic). Două lingurițe de plantă la 250 ml de apă la temperatura camerei, când se lasă 8 ore la macerat. Se administrează în două reprize, din care una seara la culcare. Armoracia rusticana (hrean). Se iau 50
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
vie la palpare, edeme. Când boala a avansat, apare edemul voluminos, ce se extinde până la rădăcina coapsei. Evoluție este cronică și durează luni sau ani. Ceaiuri: Rp.1 / Cortex hippocastani (scoarță de castan sălbatic)15 g Cortex salicis (coajă de salcie) 15 g Herba millefolii (coada șoricelului) 15 g Herba polygoni avicularis (troscot) 15 g Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.2 / Flores hippocastani (flori de castan
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
o infuzie sau decoct cu două lingurițe de muguri la o cană. Folium Fraxini (frunze de frasin). Infuzie cu 10 g de plantă la o cană de 250 ml, ce se bea în cursul unei zile. Cortex Salicis (coajă de salcie). Decoct cu 10 g la 200 ml apă, ce se bea în timpul unei zile. Pulbere din coajă de salcie cu o jumătate de linguriță de trei ori pe zi. Fructus Juniperi (fructe de ienupăr). Infuzie cu cinci grame la 250
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
10 g de plantă la o cană de 250 ml, ce se bea în cursul unei zile. Cortex Salicis (coajă de salcie). Decoct cu 10 g la 200 ml apă, ce se bea în timpul unei zile. Pulbere din coajă de salcie cu o jumătate de linguriță de trei ori pe zi. Fructus Juniperi (fructe de ienupăr). Infuzie cu cinci grame la 250 ml apă, care se bea fracționat în timpul unei zile. Radix Symphiti (rădăcină de tătăneasă). Decoct cu o rădăcină tocată
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
în trei reprize în cursul unei zile. Se poate prepara și tinctură din 20 g plantă macerată opt zile în 100 ml alcool etilic 70%. Se iau câte 30 40 picături de 3-4 ori pe zi. Certex Salicis (coajă de salcie). Este sedativă și analgetică. Se bea trei linguri pe zi dintr-un decoct cu două linguri la cană. Rhizoma Graminis (rizom de pir). Are efect antitermic și acțiune antimicrobiană. Se bea 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie sau decoct
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
1 Ceai diuretic, ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă sau iarbă mare, traista ciobanului, troscoțel, urzică moartă, vâsc de măr, cozi și frunze de vișin, volbură. Se pune câte o lingură din fiecare plantă la doi litri de apă clocotită. Se
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
în care se petrec. Un flăcău se îndrăgostește de fata cuiva la care argățise, acela îl pândește, noaptea, în barcă, vrând să-l împuște. Flăcăul Dincă e împușcat realmente de propriul tată și, doar rănit, el se spânzură de o salcie, pe care tatăl său o arde. Niște copii cad într-o fântână secată, unde sunt devorați de câini, cadavrele sunt scoase, dar coborâte din nou în adânc, pentru anchetă. Prin impulsivitate, prin aplecarea spre acte necugetate, prin nereținere, la mânie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
mort trebuie să reținem doar faptele bune și că ar fi o dovadă de impietate ca acela ce se bucură de viață să-l vorbească de rău pe acela care nu mai beneficiază de acest inegalabil privilegiu.) Când o face salcia mere și răchita pătlăgele. (Adică niciodată: „Când o prinde mâța pește și coada de urs o crește”; „La paștele calului”; „La sfântul așteaptă” etc.) Nu pierde vremea, ca să nu te piarză și ea pe tine. (Când desconsideri valoarea timpului, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
realizează certitudinea depășirii de sine. În unele poeme, elementele universului terestru sunt pretexte de meditație, construcția este clasică: se enunță decorul, pentru ca apoi să se refacă relația cu ideea sau cu sentimentul la care se raportează. De exemplu, papura și salcia surprinse în amiază, într-un timp când, cum spune Ion Barbu, ceasurile sunt încolăcite, îi creează o stare de oboseală: "Tânjind în orizontul nostru mic,/ suntem sătui de dragoste și moarte/ și n-așteptăm nimic". Doinaș creează eroi fantastici, pantagruelici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în scările de-acum/ treptele care lipsiseră-n legendă?" "Balada țăranului tânăr" începe voit naiv, într-o atmosferă de basm în care împăratul cel tânăr primise în dar pe tânăra împărăteasă, căprioară de argint, care și-acum "se despletea ca salcia de plâns". Natura participă la durerea mamei "frunza se lovește înduioșată, pietrele se macină sonor, ramurile se descărnează de fructe". Un sentiment blagian de liniște absolută încheie poemul: "Și de-atâta încordare și tăcere/ Iarba se aude înțepând bocancii/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tăcut, reflexiv și comprehensiv al naturii și al oamenilor. La fiecare vîrstă, desigur, cu alte sentimente și atitudini. Unii l-au evocat ca făcînd parte din peisaj, prezență statornică, indicînd drept loc favorit al său o bancă așezată sub o salcie. într-un fel, cred, au exagerat. Evocările lor seamănă a litografii romantice. Trebuie deci corectate prin cîteva precizări. Una ar fi că Bacovia folosea grădina publică (aflată nu departe de casa sa) altminteri decît majoritatea băcăuanilor. Aceștia căutau aglomerația, forfota
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era el însuși liniștit. într-un interviu a afirmat că „multe din poeziile din volumul Scîntei galbene [i-] au fost inspirate de priveliștile din grădina publică”12), dar asta nu înseamnă că-și fixase acolo „masa de lucru”. Scria sub salcie? Să scrii într-o grădină publică (într-un parc) e suspect, devii - vrînd-nevrînd - obiect de curiozitate. Cert, lua „note”, ceea ce e altceva: reținea un „vers dat”, o imagine, în momentele scurte și rare de inspirație. în rest, în grădina publică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
constituiau o atracție, îndeosebi pentru provincialii și străinii descinși în București. Personajul principal al unui roman postbelic își duce iubita, o prințesă rusă emigrantă, de la cea dintîi plimbare, în Cișmigiu ca să-i arate „cuștile cu lebede, și toți plopii, teii, sălciile și platanii”9). Pentru contemplativul Bacovia, decorul din „Amurg antic” e reconfortant: în lumina asfințitului, elementele lui componente emană o grandoare a decadenței, subliniată prin culorile „De sineală, de aur, de sînge”. în timp ce alți poeți, privind un havuz, văd doar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed. Pim, 2009, p. 150. 4. Vezi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gînduri despre sport” ale părintelui său, ce sună fals de la un capăt la altul. Nimic semnificativ, memorabil. De altminteri, - am adăugat -, nu avem amintiri prea fidele despre Bacovia. Există cîteva stereotipii ale acestora: omul din parc (așezat pe banca de sub salcie), taciturnul, modestul etc. Aspectele se pot număra pe degete. Majoritatea celor care-l evocă îl aduc la o imagine dedusă din poezia sa. Formulate tîrziu, multe dintre aceste „amintiri” n-au prospețime, nu raportează decît rar vorbe de-ale poetului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eu o visam pe ea./ Ea nu mă visa pe mine. Am elaborat tezele asupra reciprocității și le-am dat foc în aceeași secundă./ Eu o evocam pe ea, o invocam, eu aș fi bătut-o/ cu o nuia de salcie, aș fi biciuit-o, aș fi mângâiat-o,/ eu am plâns, eu i-aș fi dăruit în fiecare zi o/ orhidee adusă din Mexic, din Africa, eu aș fi plecat/ în Pacific să pescuiesc perlele reginei pentru ea " etc. etc.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cel bun, cârtița devenită solul preferat al actantului, melcul Adeodatul, miliardele de pureci care "puiesc" în praful de stele, pelicanii apți a vedea înăuntrul lazaretului, cei Trei frați pătați, plecați ca să moară "Pe luna cea nouă/ (...)/ Vremea cositului, roua bocitului", sălciile de care este legat trupul unui mort, arțarii putrezi ș.a.). Li se adaugă personaje stranii, dotate cu simțuri noi ori cu simțurile cunoscute amplificate peste măsură: Magul, Moșneagul Silențio, Aspazio, bătrânul porcar Garibaldi, dar mai ales alchimistul Abstractor. Ritualurile complicate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de început). Colaborează cu versuri Radu Stanca, Ion Pillat, Radu Gyr, Al. T. Stamatiad, George Popa, Ion Th. Ilea, Virgil Carianopol, Lucian Costin, Ion Sân-Giorgiu, Traian Chelariu, Ștefan Baciu, Aron Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]