130,724 matches
-
erau spre drum și jaluzelele ridicate, se vedea tot în casă. Îl văd pe pârât, adică soțul, intrând val-vârtej în cameră, apoi îmi zice :”stinge fă lumina și nu mai sta în neglijeul ăsta, că se holbează toți bărbații din sat la tine” . Atunci am aflat că mă neglijează, așa că vă rog să mă desfaceți de Însuratul Ion și să îmi reiau numele de fată. -Cum te numeai înainte de căsătorie? întreabă judecătoarea -Divorțata Ioana, doamna judecătoare. Referință Bibliografică: Divorțul / Ionel Cârstea
DIVORȚUL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377096_a_378425]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vasile Voiculescu- poetul ortodoxismului românesc Medic de plasă prin satele românești, Vasile Voiculescu și-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegație samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vasile Voiculescu- poetul ortodoxismului românesc Medic de plasă prin satele românești, Vasile Voiculescu și-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegație samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
a început la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1902 - 1903) și le-a continuat laFacultatea de Medicină, în 1903. Doctoratul în medicină l-a obținut în 1910. S-a căsătorit cu Maria Mittescu, studentă la medicină, cunoscută din satul său natal, Pârscov. I-a dedicat poezii și scrisori de dragoste. Voiculescu a debutat în Convorbiri literare (1912). A practicat medicina la țară. În timpulPrimului Război Mondial a fost medic militar la Bârlad, unde a participat la serile culturale ale
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > POVESTIREA CÂȚU-MÂȚU (PARTEA-NTÂI) Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului CÂȚU-MÂȚU (partea-ntâi) În Săptămâna Mare a Paștelui, copiii colindau prin sat cu Câțu-Mâțu. Despre ce era vorba? Câțu-Mâțu era un obicei fermecat așteptat cu nerăbdare. În Joia Mare din Sfânta Săptămână, singuri sau câte doi, cu clopoței în mână și cu un coș din papură sau din răchită, copiii mergeau din
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
de neliniștite, de ce băteau cu copite în pământ? Se apropie să vadă ce se întâmplă și îl găsi pe Teodosie aproape sfârșit. De bună seamă, îl recunoscu. Încercă să-l ridice, însă nu izbuti. Atunci etiopianul coborî în fugă în sat, și reveni cu încă trei bărbați vânjoși, să-l ducă la vale pe bietul Teodosie. Acesta știa că nu era cazul să se împotrivească, de vreme ce nu se mai putea îngriji de el însuși. Îl coborâră în sat și-l așezară
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
în fugă în sat, și reveni cu încă trei bărbați vânjoși, să-l ducă la vale pe bietul Teodosie. Acesta știa că nu era cazul să se împotrivească, de vreme ce nu se mai putea îngriji de el însuși. Îl coborâră în sat și-l așezară într-un pat cald, aproape de foc. Își mai reveni, dar nu pentru multe zile. Peste încă trei zile de suferință, diaconul cel străin se stinse din viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
toți cei credincioși va urma o înviere. Dar nu puteau să se obișnuiască să ducă mai departe evanghelizarea fără scumpul lor frate în credință, Teodosie! Cu timpul, numărul credincioșilor din cetate crescuse mult, căci mai veneau și alții de prin satele învecinate. Așa că, în locul acela unde era zidit mormântul lui Teodosie, se construi un templu, prima biserică creștină zidită în acel ținut îndepărtat al Etiopiei! Poate cititorul ar vrea să știe ce s-a întâmplat cu manuscrisul apostolului... De bună seamă
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
apostolului... De bună seamă, nu a fost ținut ascuns „sub obroc” în vreo ladă a unui templu, sau în chilia unui pustnic. Mai întâi, ucenicul cel tânăr, Hokim, fiul stăpânului cetății, îl lua cu el oriunde pleca în evanghelizare prin satele apropiate. Apoi, acel manuscris, dar și copiile sale, au circulat prin alte sate și alte ținuturi, până când Cuvântul Domnului a dat roade bogate în țara aceasta binecuvântată de Domnul Isus Hristos, în care oamenii erau atât de doritori să cunoască Adevărul
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
ladă a unui templu, sau în chilia unui pustnic. Mai întâi, ucenicul cel tânăr, Hokim, fiul stăpânului cetății, îl lua cu el oriunde pleca în evanghelizare prin satele apropiate. Apoi, acel manuscris, dar și copiile sale, au circulat prin alte sate și alte ținuturi, până când Cuvântul Domnului a dat roade bogate în țara aceasta binecuvântată de Domnul Isus Hristos, în care oamenii erau atât de doritori să cunoască Adevărul! FINAL Referință Bibliografică: Manuscrisul Apostolului (4) / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
Darie Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Frați de suferință (2) - Final Se-nțelege, cel rău, adică Satana, nu putea sta cu mâinile în sân, cum s-ar zice, să privească cum evanghelizarea cuprindea sate la rând, iar el să nu caute să zădărnicească această lucrare. Începu deja să caute planuri și mijloace să le stăvilească avântul. Metodele sale erau multe: dezinformarea, falsul mesaj de pocăință, împotrivirea autorităților și a bisericii catolice. Sau, o metodă
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
de granit alb, apoi cerurile, alte ceruri albastre acoperind întinsa Mediterana. Ca o încununare a acestui Sabat minunat, cei din templu avuseseră parte de vizita celor doi misionari, Lucas și Nicolas, reveniți în localitate după o îndelungă misiune în alte sate. Dar cel rău, parcă pentru a nesocoti această zi minunată de Sabat, își năpusti toate forțele sale furibunde, spumegând de răutate, să prindă pe toți credincioșii adunați la templu, în frunte cu conducătorii lor, adică Lucas și Nicolas. Unii dintre
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
la martirajul fratelui său de credință. Ce a urmat, am povestit deja. Această jertfă voluntară, vădind cea mai mare dragoste pentru Isus și pentru lucrarea Sa, impresionase multă lume dintre cei care asistaseră la martiraj, dar și pe cei din satele din preajma Genovei. Se poate spune că, prin moartea sa, Nicolas câștigase chiar mai multe suflete la credință, decât ar fi câștigat prin predici îndelungi, zilnice. Multă lume cunoscuse măreția noii credințe, căutând să urmeze întru-totul Cuvântul Evangheliei și a minunatelor
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
de regulă, pe lângă o ținută frumoasă, avea un salariu de invidiat, precum și alte avantaje legate de viața socială. Se întreba Mache..... Dacă pune unul ochii pe Maria și vine să o pețească, ce șanse are el, fiul țăranului dintr-un sat rătăcit în mijlocul Bărăganului.Încerca să se liniștească singur: „De bine de rău, acum cred că am o situație stabilă. Nu poți să le ai chiar pe toate! Mă voi mulțumi cu femeia pe care Dumnezeu a hărăzit-o pentru mine
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
mai este Fiul ei, demult plecat? Și de ce nu-i dă vreo veste, Cum de mamă a uitat? Jalea i-a-mbrăcat divanul, Țolu-l strânge sub picioare, Doar copilul, năzdrăvanul, I-ar fi semn de vindecare ... Însă el, plecat în lume, Uită sat și uită mamă, Prins de-a vremilor cutume, De trecut nu ține seamă, Își va aminti, odată, Când va fi și el albit, Că-ntr-un sat uitat de lume Mama lui s-a prăpădit, Când, cuprins de remușcare, Înapoi
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
năzdrăvanul, I-ar fi semn de vindecare ... Însă el, plecat în lume, Uită sat și uită mamă, Prins de-a vremilor cutume, De trecut nu ține seamă, Își va aminti, odată, Când va fi și el albit, Că-ntr-un sat uitat de lume Mama lui s-a prăpădit, Când, cuprins de remușcare, Înapoi se va întoarce Va găsi-n odaia mare Focul stins. Iar ceasul tace ... Câmp țesut de lăcrămioare Și tăcere de mormânt, Doar lumina-n lumânare Este ultimul
MAMA, DE VIOLETA CÂMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377259_a_378588]
-
a venit în minte să iau casa lui Traian Pisică, casă mare cu șase camere, apoi pădurea cocoanei Câmpineanca și cu pământul...o sută, două sute de hectare, nu mai conta câte...De acum voi fi și eu cineva acolo în sat, nu voi mai fi Ionel al lui Duran, voi fi domnu’Ionel, voi sta și eu la rând cu Câmpineanca, cu Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu Ghică Popescu, cu Nae Sterescu... Apoi ce-mi vine mie : să-l dau dracu
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
voi mai fi Ionel al lui Duran, voi fi domnu’Ionel, voi sta și eu la rând cu Câmpineanca, cu Dinu, cu Ilie învățătoru’,cu Ghică Popescu, cu Nae Sterescu... Apoi ce-mi vine mie : să-l dau dracu de sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți, mă găsii eu mai cu moț
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
acest geamantan de bani nu s-ar face om? Și se văzu cu nevasta și cu cei trei copii pe un transoceanic, alunecând pe ape, spre țara fericirii. Toți erau îmbrăcați în alb, nevasta lui, țăranca lui de acolo din sat, într-o rochie de crep-saten, foșnind ușor în bătaia vântului, cu decolteurile largi ca demoazelele din lumea mare, și copiii-ăștia cu băști bleomaren și uniforme albe de marinari, și el la fel, într-un costum alb de camgăr englezesc
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
în răcoarea ei, pentru ea dăduse mahmudelele rămase de la bătrână-său, Duran, și loturile de pământ din Tudoria...Scoase batista și-și șterse fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl apucă de mâneca vestonului și-l trezi din visurile lui : ,,dom’sergent !, dom’ sergent !” Se uită în dreapta lui și văzu un om aproape nebun cu fața desfigurată, părul vâlvoi și ochii
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Acasa > Impact > Relatare > TROIȚA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Era acolo lângă fântână de când lumea. Nici bătrânii satului nu știau când și cine o ridicase. Unii ziceau că fântâna fusese sleită mult după ce troița însemnase creștinește răspântia. Încadrată de un gărduț din șipci de brad, troița uimea trecătorul cu picturile ei păstrate de-a lungul timpului intacte, vii
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
proaspete, ca și când ieri ar fi fost migălite de mâna meșteră a neștiutului iconar! Doamne, ce frumoasă era! Cum se ridica zveltă spre tării, deschizând cale rugilor către Domnul! < > devenise un reper pentru localnici: acolo drumul se despica în trei: spre satul vecin, spre vii, spre islazuri. Acolo era loc de taină în zilele de sărbătoare, căci veneau să se vadă și să-și povestească câte cele femeile măritate și bătrânele de pe linie, punând țara la cale, clătindu-și ochii pe rarii
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
cele femeile măritate și bătrânele de pe linie, punând țara la cale, clătindu-și ochii pe rarii trecători. Acolo se ruga de sănătatea alor săi oricine venea la fântână. Toți spuneau că apa de la troiță era a mai bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului să plece cu uratul de sărbători sau
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]