4,646 matches
-
consecințe ale exigențelor sale fundamentale, care sunt contradictorii. Conflictul dintre valori și obligații pare aici insurmontabil. Nu se poate, În același timp și la același moment, să urmăm și calea universalismului, și pe cea a diferențialismului. Totuși, este posibil să schițăm o soluție de tip universalist care ține seama și de normele diferențialismului, cu condiția ca acestea să fie „corectate” prin impunerea unor limite. Recunoașterea alterității celorlalți drept ceva demn de respect, altfel spus drept Întruchipare a unei valori În sine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de știință. Există Însă numeroase studii asupra acestui subiect, care ne permit astăzi să Înțelegem mai bine ce Înseamnă să fim bilingvi, cum putem deveni astfel și ce implică acest lucru. Articolul de față Își propune să prezinte această chestiune schițând o definiție a noțiunii și elucidând factorii majori care influențează dobândirea capacității de a vorbi două limbi. Vom aborda problema sub aspect lingvistic, psiholingvistic și neurologic, fără a lăsa la o parte dimensiunea socioculturală În care se Înscrie, inevitabil, acest
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propriu Indiei” (Bouglé, 1969, p. 25). Totuși, ne-am Înșela dacă am crede că studierea lui prezintă doar un interes istoric, căci „casta hindusă nu este decât sinteza unor elemente prezente pretutindeni, prelungirea și, Într-un fel, desăvârșirea unor direcții schițate peste tot, Înflorirea unică a unor tendințe universale” (ibidem). După modelul lui Tocqueville, care trage Învățăminte fundamentale, prin inducție, din studierea democrației americane, Bouglé consideră că analiza asupra Indiei constituie o experiență crucială pentru teoria sociologică și mai cu seamă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod ciudat, disciplinele ținând de științele umane care s-ar fi putut apleca asupra acestui obiect de studiu (ca etnologia, antropologia sau sociologia) par să neglijeze chestiunea. Marile tratate ale acestor discipline cel mult citează cuvântul, fără ca măcar să-i schițeze teoria și practica. Istoria contemporană, politologia și psihologia socială par totuși să facă excepția de la regulă. ν Dificultățile conceptuale se alătură celor politice și juridice când Încercăm să utilizăm termenul. Riscând să cădem În formalism și În derizoriu, este fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confruntarea dintre aceste diferențe. Rezolvarea oricărei probleme de comunicare imputabile acestor distanțe presupune așadar o analiză și o repunere În discuție a reprezentărilor inițiale care ridică literalmente obstacole În calea Înțelegerii reciproce (Louis, 2001). Aportul lingvistic În 1984, Robert Galisson schița o idee pe care avea s-o dezvolte În publicațiile sale ulterioare. Galisson Își bazează abordarea pe ceea ce Louis a numit „ipoteza lexicologică”. Am urmat și noi această pistă lingvistică, extinzând-o la analizarea implicitului În discursuri și În comunicare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este decât un mit desuet, naționalismul negru separatist rămâne singura cale posibilă (Fredrickson, 1993, p. 53). Orice orientare „interrasistă” (Fredrickson, 2000, p. 152 și urm.), presupunând valori și norme universaliste, este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă. Ea cuprinde, Într-adevăr, toate excluderile, segregările sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dibuit, dezvăluit, dovedit... Rasismul poate să-și exercite efectele și În mod difuz, prin normele culturale și sociale În curs, chiar și În funcționarea instituțiilor. Ipoteza, deja clasică (și mult discutată) pentru științele sociale, a „rasismului instituțional”, care a fost schițată În anii 1967-1968 În Statele Unite, se referea exact la această dimensiune ascunsă În societatea americană. Aceste dificultăți și Întrebări conduc la chestiunea, foarte spinoasă, a criteriilor de identificare sau de recunoaștere a formelor rasismului atunci când acesta nu este flagrant (injurii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de apartenență, de identitate, de ierarhie etc. Nu putem scăpa ușor de natura umană, prezență postulată mereu, fără a fi În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este suficientă. Nu ne putem mulțumi cu un sentiment acolo unde este nevoie de „un principiu științific și rațional capabil să stea la baza intervenției forței publice” (Boutroux, citat de Bouglé, 1906, p. 264), principiu științific căruia revoluția i-a schițat contururile. Solidarismul sau dreptatea consacrată Într-adevăr, Léon Bourgeois va revendica În mod explicit moștenirea revoluționară: „Cei trei termeni ai devizei republicane «Libertate, Egalitate, Fraternitate» sunt respectați, nu distruși de doctrina noastră. Pentru egalitate, este de spus un singur lucru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Deși arbitrajele reținute permit unificarea stilurilor de viață, creșterea integrării și a solidarității, asigurând În același timp o mai mare coerență a modelelor sau a regulilor de conduită, consensul nu este niciodată perfect: pot apărea tensiuni sau conflicte, se pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach, Shalom Schwartz sau Ronald Inglehart, disting modalități axiologice și instrumentale, centrale și adiacente, materialiste și postmoderne, principiile de legitimitate care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
momente esențiale, fie o privire de ansamblu asupra povestirii ca întreg. Un exemplu de comentariu succint asupra contextului și care servește ca introducere la o poveste a vieții este cel ce precedă povestea relatată în anexa C. Prin acesta se schițează parțial contextul, se oferă o perspectivă personală succintă asupra experienței derulării interviului, și se spune câte ceva despre calitățile personale ale povestitorului. Alte comentarii ar putea oferi o trecere în revistă in extenso a evenimentelor istorice și a factorilor culturali care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
românească. Elemente de pragmatică a textului literar, Editura Academiei, București, 1991; Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, ALL, București, 1995; ed. a II-a (revăzută), 1999; (coord.) Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, Editura Universității București, 2002; Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, All, București, 2003. Gheorghe IVĂNESCU (1912-1987), profesor la Universitatea "Al. I Cuza"din Iași, la Universitatea din Timișoara și la Universitatea din Craiova, lingvist și filolog, specialist
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
face loc profetismului mesianic 28. Scopul istoriei devine apocaliptic, ei așteptând un Mesia care să-i izbăvească de robie printr-un eveniment catastrofic (Daniel, 12, 1). "Profeții nu dispar, dar mesajul lor dezvoltă ceea ce s-ar putea numi teologia salvării schițată de Ieremia. Putem judeca de pe acum rolul profetismului în istoria religioasă a Israelului"29. Realizarea prezicerilor rostite de profeți confirma mesajul lor, și anume că evenimentele istorice erau opera lui Yahwe. Ele își dezvăluie coeziunea lor intimă, dovedindu-se expresia
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Biserica creștină, văzută ca o comunitate de biserici: "Marca distinctivă a bisericilor era că toate aveau ca membru pe Unul și Adevăratul Dumnezeu". De aceea, "nu se poate realiza unitatea omenirii fără participarea lui Dumnezeu"143. Putem spune că el schițează o teologie a istoriei, pe care o mărturisește fără a o defini ca atare: "Văzută din punctul de vedere al fiecărui individ, istoria este o poveste spusă de un idiot, care nu semnifică nimic. Dar acest aparent și fără rost
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
intubarea și sutura în două planuri a bontului pancreasului. Evoluție favorabilă. Vindecare după 15 zile de la reintervenție. Amintim că bolnavul era tînăr, de 34 ani, și nu prezenta tare organice preexistente. Cura acestei fistule complexe s-a efectuat prin operația schițată la Fig.108. Operația - reintervenția: Tehnică: Timpul I - Rezecția gurii de anastomoză pancreato-jejunală de la nivelul ansei eferente ale ansei în „Omega”. Timpul II - Sutura vechii guri de anastomoză jejunală, într-un plan total cu fire separate de ață. Timpul III
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
cele trei categorii de fistule colecisto-digestive, iar în continuare, tot schematic, și tehnica ce închide aceste fistule. 1. Fistula colecisto-jejunală, produsă după anastomoza veziculei biliare, lateralo-lateral, cu o ansă în „Omega” ( Fig.123). Tratamentul chirurgical al acestor fistule poate fi schițat după cum urmează (Fig. 124): Operația - reintervenție: Tehnică: Timpul I - Rezecția fistulei care ridică vezicula biliară, în întregime și lateral, segmentul jejunal al gurii de anastomoză. Timpul II - Refacerea derivației bilio-digestive, prin anastomoza coledocojejunală, termino-laterală, dacă calea biliară principală are diametrul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
rezecția gurilor de anastomoză să cuprindă, economic, și rezecția organelor de derivație, redate prin liniile roșii verticale. Schița alăturată redă corect și acest timp operator, care este esențial în prevenirea, de data aceasta, a unei dehiscențe anastomotice. În Figura 138 schițăm conduita chirurgicală a acestor fistule, operația constînd din: Tehnică: Timpul I - Rezecția, în întregime a ansei în „Omega”, aceasta incluzînd și fistula Braun de la piciorul ei. Timpul II - Confecționarea unei noi anse în „Omega”. Timpul III - Refacerea celor trei
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
Frank”. Însă (funcția 4?) „ea trebuie să-și întîlnească iubitul în secret”, așa că acum (funcția 5?) trebuie să plece cu el în Buenos Aires, să-i devină soție. În acest moment din text pare a se scurtcircuita decalajul dintre istoria schițată în cele două paragrafe de mai sus și reflecțiile prezente ale personajului, căci următoarea serie de gînduri reproduse, întîmplări din viața de familie (centrate pe mama Evelinei), atît vesele cît și triste, reprezintă efectul direct al „bruștei stări de frică
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cititorii reali își închipuie că aparține textului sau pe care textul îl are în vedere ca public. Inferențele și stereotipurile sînt angajate în poziționarea oricărui cititor implicat vizat de text. De obicei, ne simțim pe un teren mai sigur dacă schițăm trăsăturile unui astfel de cititor implicat în texte narative ce sînt prin esența lor mai degrabă generale și care, cu toate că sînt plăcute, nu se bucură de tot respectul nostru. Este astfel mai ușor să schițezi identitatea și valorile cititorului implicat
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
un teren mai sigur dacă schițăm trăsăturile unui astfel de cititor implicat în texte narative ce sînt prin esența lor mai degrabă generale și care, cu toate că sînt plăcute, nu se bucură de tot respectul nostru. Este astfel mai ușor să schițezi identitatea și valorile cititorului implicat vizat de romanele unor autori precum Barbara Bradford Taylor, Dick Francis, Sue Grafton etc.; este mai greu de distins care este sau nu este cititorul implicat în cazul unor romane precum Middlemarch, White Noise sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
asumăm acest gen de deducție, pe seama unor date textuale destul de firave, și atunci cînd vizăm înțelegerea personajelor. 4.4. Caracterologie pe baza unor trăsături distincte Armonizarea interactivă a faptelor și ideologiei textuale cu faptele și ideologia extratextuală pe care am schițat-o mai sus este, ca și metoda identificării evenimentelor, descrisă la finalul Capitolului 2, un tip de procesare "cu susul în jos”: este, aș spune, o trăsătură importantă a lecturii experiențiale în timp real, un lucru pe care îl facem
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aspect victorian degajat de căminul autentic, dar rareori folosit, fotoliile confortabile din Heal, fără televizor, dar cu o combină de înaltă fidelitate - cu un DVD player alimentat din plin de înregistrările unui gramofon nemțesc etc.). Toate aceste detalii ale spațiului schițează inteligența, bunul gust, prosperitatea, valorile rafinate ale proprietarului, și subliniază depărtarea de cei pe care i-am putea numi emigranți sau activiști ecologiști. Prezentarea stereotipă de mai sus nu reflectă neapărat caracteristicile caselor sau interesele adevăraților funcționari în vîrstă, dintre
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
controlul vs. libertatea întreprinderilor industriale Proprietar Muncitor Revoluția Rusă: Aderarea la politica națională vs. 1917 și după devotamentul pentru mișcarea revoluționară internațională Sursă: S. M. Lipset și St. Rokkan, Party Systems and Voters Alignments, op. cit., p.47. Perspectiva pe care am schițat-o aici pe scurt solicită din partea noastră două comentarii, care, la rândul lor, au câteva corolare. Primul comentariu se referă la statutul teoretic al modelului, iar cel de-al doilea la natura clivajului. Este esențial să precizăm că "paradigma celor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
potrivit gradului lor de expertiză empirică și poziției sociale ocupate în cadrul procesului de creștere economică și de dezvoltare socială 44. Profilul comunismului românesc din perioada Ceaușescu seamănă cu portretul robot al unui regim totalitar fondat pe includere, așa cum a fost schițat de Kenneth Jowitt 45: Ca instituție, partidul se distinge de organele sale de represiune; manageriatul politic înlocuiește birocrația politică; cercul puterii se lărgește prin instituționalizarea consultării grupurilor sociale; cooptarea ca instrument de influență socioprofesională nu mai face apel doar la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]