4,151 matches
-
robii vreunui solipsism, vom spune fără ezitare că în intelectuali ne este salvarea. Desigur că vorbim exclusiv de intelectualii autentici (rămîne, evident, să găsim criteriile trierii, ale selecției). Ei sînt cei dintîi care pot echilibra relațiile dintre adevăr, putere și sinele unei etnii, această sfîntă treime a identității unui neam. Dacă ne abatem puțin în istorie, dincolo de maniheismul centripetal Est-Vest, vom constata că soarta intelectualilor nu a fost nicicînd ușor de suportat și nici simplu de descris. Regimurile totalitare le-au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă în sferele singurătății și intimității. E aici un decupaj al istoriei în care un gînditor ca Michel Foucault a reperat/investigat o arhivă atît de semnificativă pentru biografia politică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
colateral care poate apărea mai cu seamă în vremea așa-numitelor reevaluări. Judecînd retrospectiv, constatăm că evoluția noastră postdecembristă n-a fost atît de aleatorie pe cît se presupune. Au existat prealabile care ne-au condiționat pașii istorici în căutarea sinelui în mare parte rătăcit. Cu victorii mărunte și cu proliferarea îndoielii, cu eșecuri inevitabile în care ne-am inițiat, am parcurs un drum al căinței ce duce de la apatie în ale cărei ape gelatinoase ne-am anchilozat uneori la agonie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al căinței ce duce de la apatie în ale cărei ape gelatinoase ne-am anchilozat uneori la agonie, înțeleasă ca o formă a mîntuirii de sine. De la dictatura ce ne-a împrejmuit ființa, am trecut la un fel de monopol al sinelui, la restaurarea individualității atîta vreme ignorată și strivită. Românul postdecembrist, urmaș al omului- masă, a început să treacă de la starea cînd se predase, macerat, vieții, cînd uitase ce-nseamnă a fi, la starea în care, diabolic, a sfidat, poate mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
modalitatea subtilă prin care, departe de a constitui o "problemă" (de rezolvat), această "mereu la îndemână deschidere spre improvizație și creație"46 a tinerilor mestizos le permite acestora - și a fost și cazul, exemplar, al Selenei - o continuă reinventare a sinelui cultural, cu impact major asupra granițelor simbolice de-a lungul cărora au loc aceste manifestări inovatoare. Nimic nu ilustrează mai elocvent această "identitate liminală [...] plină de creații lingvistice"47 decât pronunțarea numelui artistei tejana în trei feluri diferite, precizează González
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în procesul de obținere a consensului, din partea unei comunități la care visăm, în privința sensurilor (culturale) pe care le-am ales să (inter)medieze sau chiar inoveze actul de comunicare în care ne-am angajat. Astfel, la intersecția, la interfața dintre sinele nostru (cultural) și celălalt se află doar acest teren discursiv al negocierii sensurilor (culturale), în timp ce dincolo (sau dincoace?) domnește misterul. Acestui "mister" Campbell eșuează să îi păstreze, cum spunea poetul nostru național, "corola", iar întreprinderea sa critică, așa cum observă Hill
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o creștere semnificativă a egalității între sexe în atribuirea muncilor în gospodărie, familie și la locul de muncă, precum și creșterea numărului de femei (măritate) în forța de muncă plătită; în fine, transformarea valorilor și importanța crescândă a calității vieții, expresiei sinelui, individualismului și post-materialismului. Egalizarea condițiilor bărbaților și femeilor este opera societății industriale. Societățile tradiționale rămân caracterizate de diferențierea strictă a rolurilor celor două sexe: muncă plătită pentru bărbați, nașterea și creșterea copiilor, precum și pregătirea mâncării și întreținerea gospodăriei pentru femei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de tip free-riding). Autorii se așteaptă ca membrii asociațiilor să dezvolte o etică ce condamnă practica "blatului" în utilizarea bunurilor publice sau a politicilor guvernamentale. În conformitate cu teoria capitalului social, asociațiile îi ajută pe participanți să-și lărgească orizontul și definiția sinelui, transformându-l pe "eu" în "noi", chiar și atunci când asociațiile urmăresc un interes privat mai restrâns. Cooperarea ce rezultă astfel este o dovadă, crede van Schaik, că oamenii pun interesul comun înaintea interesului egoist. Knack și Keefer (1997: 1258) consideră
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
e posibil ca fără trebuințele de bază gratificate, în cumplită insecuritate, cu stima de sine ferfenițită, cu flămânde trebuințe de afiliere, cu sete devastatoare de estetic și cognitiv, omul să ajungă la autorealizare, adică la creativitate ca expresie a actualizării sinelui? Cu toate acestea, e interesant să faci un mic și poate insuficient excurs prin teoria gratificării a lui Maslow tocmai pentru a observa cum premisele teoretice acceptate schimbă perspectiva interpretativă asupra lumii în care trăim. Lumea actuală postmodernă s-a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
piramidei trebuințelor, Maslow plasează autorealizarea ca fiind ultima dintre cele superioare, e firesc să te întrebi ce înțelege el prin autorealizare. Ori constatăm că autorealizarea în accepțiunea lui Maslow este creativitatea generalizată despre care afirmă: „Creativitatea ca expresie a actualizării sinelui este emisă la fel ca radioactivitatea, și atinge viața în toate aspectele sale, indiferent de problemele existente, așa cum un om vesel emană veselie fără să-și propună, să aibă un plan și chiar să fie conștient. Este emisă precum razele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
limbajul interior fiind singura modalitate de a elabora scenarii, planuri, proiecte. Cu ceilalți vorbirea e de cele mai multe ori nesinceră, e preocupat să-și salveze imaginea de sine rău zdrențuită, de aceea cea mai sigură instanță căreia-i face confidențe este sinele : „Știe Dumnezeu, îmi zic, dacă mi-ar fi de folos să-mi caut o slujbă! Aceste numeroase refuzuri, aceste jumătăți de promisiuni, acești nu spuși pe șleau, toate speranțele nutrite și risipite, toate încercările care de fiecare dată se sfârșeau
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
scriitorul a cărui muncă e de alt tip decât cea obișnuită, cere inspirație, limpezime, perspective largi ale existenței. El se simte sechestrat într-o îngustime de care-l face vinovat pe Dumnezeu. Discursurile sale cele mai elaborate sunt ori în fața sinelui, ori în fața lui Dumnezeu. Nu-și alege alt public, nici un interlocutor pământean nu e de încredere să merite substanța sa creatoare. Poate câte vreun polițist care-l trimite acasă când îl găsește noaptea în oraș, poate acesta să se mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de autoportret simbolic (...) ar aproxima alegoric o cotitură interioară, urmare a unei conversiuni mistice sau a unei puternice epifanii în vara anului 1933. În astfel de condiții, eroul s-ar fi retras în el însuși, în munții din suflet, în sinele sau inconștientul său jungian, reprezentându-și drama chemării. Această interpretare ar fi întărită de anumite trăsături narcisiste ale personalității lui Eliade și ar fi compatibilă cu sentimentul său că a fost mereu greșit înțeles sau obiectul unor speculații senzaționalist-jurnalistice care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit., pp. 70-71. 212 Ibidem, pp. 72-73, nota 30. 213 Ibidem, pp. 72-74. 214 Christian Ionescu, op. cit., p. 128. 215 Sintagma este folosită de Mihai Ignat în op. cit., p. 328: "Numele cu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în care Meyerson nu s-a aventurat. Uneori, spune el, determinată de întâlnirea cu iraționalul, cunoașterea avansează într-o direcție inversă decât în mod obișnuit, sporind iraționalitatea unui fenomen prin formularea sa antinomică. În acel moment, rațiunea își iese din sinele său construit pe logica identității și noncontradicției, cuprinzând în concepte însuși iraționalul. O altă comparație interesantă pe tema iraționalului poate fi făcută între Lucian Blaga și Rudolf Otto, autorul celebrei lucrări Das Heilige (Sacrul, în traducere românească), apărută în 1917
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
plantele; • artefactele, inclusiv opere de artă; • entități imateriale (care fac obiectul dreptului de proprietate intelectuală); • obiecte structurate, dar fără sensibilitate, precum cristale, râuri, stânci etc.; • roboții; • diverse grupuri, inclusiv familia și speciile; • ecosisteme, peisaje, sate, ferme, orașe, etc.; • țări; • biosfera; • sinele; • Dumnezeu. Nu mă voi ocupa aici, într-o lucrare de etica mediului, de toate aceste cazuri și de posibilitatea includerii lor în domeniul moralității, ci mă voi limita doar la acele cazuri relevante pentru domeniul cercetat. Etica mediului presupune extinderea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lua în considerare pe noi înșine și nu am mai avea nici o bază pentru a ne raporta la ceilalți. Impresia de inadecvare din argumentul lui Grey vine din confuzia dintre preocuparea etică pentru sine și eliminarea tuturor amprentelor epistemice ale sinelui, adică din confuzia dintre egoism și situarea epistemică. Situarea epistemică în propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este greșit să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
resuscitare a interesului pentru spiritualitatea orientală. Ecologia profundă este o teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în termenii totalității se face în maniera specifică fanatismului religios. 4.3. Etica grijii Cheia înțelegerii moderate a ecologiei profunde constă, în opinia mea, în reconsiderarea relației dintre ființa umană și natură într-un sens special, cel al unității dintre sinele uman și cosmosul ca atare. Așadar, înțelegerea holistă a fenomenelor și noțiunea de valoare intrinsecă sunt necesare, dar nu suficiente. Ecologia profundă presupune o schimbare la nivelul sensibilității umane, al definirii sensului vieții și al relației dintre om și lume
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la nivelul sensibilității umane, al definirii sensului vieții și al relației dintre om și lume. Arne Naess 277 invocă diverse concepte ale religiilor și culturii orientale, așa cum ar fi Bhagavadgita. Realizarea de sine este înțeleasă de Naess în relație cu Sinele cosmic pornind de la așa-numita teză a identificării. Realizarea de sine presupune identificarea eului personal cu întregi din ce în ce mai cuprinzători, până la nivelul cosmosului ca întreg. Această identificare este mai mult decât o stare psihologică, ci ea presupune conștiința faptului că fiecare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
către sine. Pe de altă parte, orice preocupare pentru sine se transformă într-o preocupare față de întregul cu care s-a produs identificarea, astfel încât realizarea de sine este împlinire la nivelul întregului. Prin această trecere de la iubirea și grija față de sinele personal la iubire și grijă față de Sinele unitar omul iese din starea de înstrăinare, încetează să se mai situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
preocupare pentru sine se transformă într-o preocupare față de întregul cu care s-a produs identificarea, astfel încât realizarea de sine este împlinire la nivelul întregului. Prin această trecere de la iubirea și grija față de sinele personal la iubire și grijă față de Sinele unitar omul iese din starea de înstrăinare, încetează să se mai situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
însemne atunci, revenind la preocupările noastre ecologiste, că vom admite distrugerea unor entități știind că întregul nu este afectat de aceste dispariții? Să nu ne îngrijorăm într-un asemenea caz? Răspunsul la o asemenea obiecție ia în considerare faptul că Sinele cosmic este raportat la o ordine cosmică realizată procesual, iar ceea ce asigură realizarea de sine este menținerea acestui echilibru, iar nu a unei anumite stări de fapt. Omul însuși participă la această continuă devenire, iar prin conștiința ecologistă își înțelege
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
credințele religioase orientale 337. Conceptul cheie este cel de autorealizare (sau realizarea-de-sine) pus în discuție deja de Arne Naess în legătură cu conceptul de sine, ideea de identitate și filosofiile orientale 338. După Naess, în Bhagavadgita este expusă această concepție după care Sinele există în toate lucrurile și toate lucrurile există în Sine, ceea ce dă un înțeles specific identității și identificării. În filosofia europeană, Spinoza este aproape de o asemenea idee. Din perspectiva "ecologiei profunde", abordarea holistă și conștiința ecologistă duc spre o asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și experimentării acesteia. Prin autorealizare are loc punerea în condiție de identitate a sinelui personal cu alți întregi, până la nivelul cosmosului. Prin realizarea identității între persoană și întreg devine posibilă autorealizarea înțeleasă ca trecere de la iubirea de sine la iubirea Sinelui, așadar, de la interesele egoiste ale persoanei la identificarea cu natura, la o nouă atitudine față de natură ca valoare intrinsecă și la grija față de natură. Locul nostru în natură este regândit, iar experiența vieții este percepută altfel. Dar procesul nu este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]