35,079 matches
-
este însărcinată în luna a cincea -, cît și presiunilor externe, presa, întîl-niri cu oficialitățile, insinuări și devoalări ale intimității. Ea își cunoaște soțul, sesizează în fotografiile postate pe net mesajul colateral al acestuia, menit să-i dea încredere, să întrețină speranța. Impresionante în film devin toate acele detalii incalculabile și neînregistrate ale vieții de zi cu zi. Eliminate sau fetișizate într-un film de acțiune, ele transpar aici într-o nouă lumină, nu sunt despărțite programatic, didactic de ceea ce este grav
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
relaxarea în mijlocul naturii! încărcați-vă bateriile înainte să vă întoarceți la oraș!" etc. Surprinzător de des, metafora modernă se asociază cu un limbaj sentimental, metaforizant, încărcat de lirism clișeizat: "sublimă muzică... mă liniștește, îmi încarcă bateriile și-mi întețește focul speranței"; "mă retrag, uneori, să visez și să-mi încarc bateriile, pe acest tărâm magic...!". S-a ajuns chiar la clișeizarea unei asocieri de gust dubios - "bateriile sufletului": "merg să îmi încarc bateriile sufletului lângă cei dragi" (italiaromania.com); "am nevoie
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
De însemnătate nu este să trăiești pur și simplu, ci să trăiești demn, iar demnitatea presupune puterea de a privi lumea cu luciditate. Nici o amăgire și nici o urmă de nadejde nu trebuie să tulbure judecata unui stoic. Din acest motiv, speranța e o formă de lașitate. Ea te îndeamnă să te eschivezi din fața realității prin subterfugiul lesnicios al evaziunii sentimentale. Sperînd, îți găsești în imaginație o supapă prin care să fugi de o fatalitate din fața căreia nimeni nu poate scăpa. De
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
prin subterfugiul lesnicios al evaziunii sentimentale. Sperînd, îți găsești în imaginație o supapă prin care să fugi de o fatalitate din fața căreia nimeni nu poate scăpa. De aceea, idealul stoic este ca, cît timp trăiește, omul să-și interzică ispita speranței. Speranța e pentru cei care vor să fugă de suferință și, în ciuda a ceea ce se spune de obicei, speranța nu moare ultima; cel puțin pentru un stoic. Pentru un asemenea chietist destoinic, speranța trebuie să moară prima. De aceea, condiția
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
subterfugiul lesnicios al evaziunii sentimentale. Sperînd, îți găsești în imaginație o supapă prin care să fugi de o fatalitate din fața căreia nimeni nu poate scăpa. De aceea, idealul stoic este ca, cît timp trăiește, omul să-și interzică ispita speranței. Speranța e pentru cei care vor să fugă de suferință și, în ciuda a ceea ce se spune de obicei, speranța nu moare ultima; cel puțin pentru un stoic. Pentru un asemenea chietist destoinic, speranța trebuie să moară prima. De aceea, condiția fericirii
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
fatalitate din fața căreia nimeni nu poate scăpa. De aceea, idealul stoic este ca, cît timp trăiește, omul să-și interzică ispita speranței. Speranța e pentru cei care vor să fugă de suferință și, în ciuda a ceea ce se spune de obicei, speranța nu moare ultima; cel puțin pentru un stoic. Pentru un asemenea chietist destoinic, speranța trebuie să moară prima. De aceea, condiția fericirii este să nu mai speri. Cît timp speri, atîta timp vei suferi. Pentru un om în a cărui
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
timp trăiește, omul să-și interzică ispita speranței. Speranța e pentru cei care vor să fugă de suferință și, în ciuda a ceea ce se spune de obicei, speranța nu moare ultima; cel puțin pentru un stoic. Pentru un asemenea chietist destoinic, speranța trebuie să moară prima. De aceea, condiția fericirii este să nu mai speri. Cît timp speri, atîta timp vei suferi. Pentru un om în a cărui minte portița de scăpare deschisă de speranță nu mai există, sinuciderea devine o reacție
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
un stoic. Pentru un asemenea chietist destoinic, speranța trebuie să moară prima. De aceea, condiția fericirii este să nu mai speri. Cît timp speri, atîta timp vei suferi. Pentru un om în a cărui minte portița de scăpare deschisă de speranță nu mai există, sinuciderea devine o reacție nobilă în situații-limită. Boala incurabilă, moartea de mînă străină sau umilința descalificantă sunt situații în care Seneca recomandă soluția suicidului. De altminteri, fidel convingerii că gîndurile trebuie să-și găsească expresia în fapte
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
în această carte: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supraviețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu și-a pierdut nici credința în resursele supramundane ale limbajului artistic și nici speranța că Arta poartă încă în sine energii purificatoare. Fără să-și propună și, evident, fără să-și pună această problemă, sculptorul trăiește una dintre cele mai autentice experiențe postmoderne, chiar dacă, aparent, opțiunea lui este pentru modernitate: anume unirea contrariilor, sentimentul
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
libertate a filosofării, un luxuriant peisaj simbolic și o anume exultanță în fața miracolului Creației", după cum observă exegetul, ce indică o "deschidere spre lume". După o confesiune a lui I. D. Sîrbu, romanul are ca adresă o vreme "în care exista încă speranță (anul de cotitură 1956)". Apreciindu-și scrierea drept un Bildungsroman, prozatorul va reconstitui traseul personajului principal, cu trăsături de alter-ego, Ion Lupu, traseu de factură inițiatică, de la frică și disperare la speranță și curaj, într-un context marcat de ipocrizie
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
ca adresă o vreme "în care exista încă speranță (anul de cotitură 1956)". Apreciindu-și scrierea drept un Bildungsroman, prozatorul va reconstitui traseul personajului principal, cu trăsături de alter-ego, Ion Lupu, traseu de factură inițiatică, de la frică și disperare la speranță și curaj, într-un context marcat de ipocrizie, dezgust, teroare, pe care-l sfidează. Materia romanescă alternează între registre antitetice, pe de o parte unul al flagelului comunist, adică al răului proliferant, pe de altă parte registrul unui univers visat
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
curs decât o respingere. Era greu de conceput atunci că Bucureștiul nu se va conforma unei linii politice stabilite la Moscova și mai toată lumea avea sentimentul că schimbările (în bine) sunt iminente și de neoprit. Cu astfel de gânduri, și speranțe, se va fi dus Radu Cosașu, în luna martie a acelui an convulsionat, la Consfătuirea pe țară a tinerilor scriitori, pentru a susține acolo că literatura nu se mai poate lipsi de spunerea "adevărului integral". Faptele trebuie lăsate singure să
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
cu seamă însă de acea fire scormonitoare căreia lumea ideilor i-a acutizat paradoxal simțurile, în balansul dintre realitate și ludic. Atunci, a ridica un sumar al temelor cuprinse în Fișier, începând cu moartea și continuând cu viața, dragostea, credința, speranța, istorie, religie - am cădea în convențional. O parte din constatări sunt triste, fără ca autorul să fie dezabuzat: "Azi, la noi, somnul rațiunii nu mai naște monștri terifianți, ci banale compromisuri". Cu toatele sunt explicite: Nu ne putem preface că nu există
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
două ideograme folosite pentru vânt și pentru fulgere; înțeleptul n-ar fi bătrânul pasiv, placid, lipsit de iluzii, ci acela care se avântă precum vântul și, aidoma fulgerului, lovește necruțător acolo unde e necesar." Seninătatea celui care mărturisește: "Trăiesc cu speranța că trecutul meu mă va succeda. Viitorul va rămâne în urmă, inutil." Dându-i crezare, devenim, cumva, coautori!
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
amintiri, dar fac și istorie: dirijorul Ovidiu Bălan, bașii Pompei Hărășteanu și Alexandru Moisiuc, sopranele Bianca Manoleanu și Teodora Ciucur, violoncelista Alexandra Guțu și nu în ultimul rînd directorul Ioan Coriolan Gabrea, cel ce-și ascunde insomniile sub o fortifiantă speranță în viitorul vieții muzicale timișorene. O speranță moștenită, probabil, de la Remus Georgescu, acum cînd, părăsindu-și învelișul său de trei sferturi de veac, s-a trezit nemaipomenit de tînăr. Iar această tinerețe nu este confecționată nici din entuziasm, nici din
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
Bălan, bașii Pompei Hărășteanu și Alexandru Moisiuc, sopranele Bianca Manoleanu și Teodora Ciucur, violoncelista Alexandra Guțu și nu în ultimul rînd directorul Ioan Coriolan Gabrea, cel ce-și ascunde insomniile sub o fortifiantă speranță în viitorul vieții muzicale timișorene. O speranță moștenită, probabil, de la Remus Georgescu, acum cînd, părăsindu-și învelișul său de trei sferturi de veac, s-a trezit nemaipomenit de tînăr. Iar această tinerețe nu este confecționată nici din entuziasm, nici din dorințe deșarte, ci dintr-o extraordinară seninătate
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
Stolojan, spre deosebire de CVTudor, nu îl atacă pe actualul președinte și nici PD-ul, ci se comportă ca un aliat la pachet și cu Băsescu și cu partidul condus de Emil Boc. Dacă PLD-ul va continua acest joc, singura sa speranță de a intra în Parlament prin vot în sistem uninominal va fi să fuzioneze la timp cu PD-ul. PRM-ul lui CVTudor a ajuns într-o situație aprope fără speranță. Nu mai e considerat o alternativă justițiară - această temă
Noua distribuire a rolurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9151_a_10476]
-
Dacă PLD-ul va continua acest joc, singura sa speranță de a intra în Parlament prin vot în sistem uninominal va fi să fuzioneze la timp cu PD-ul. PRM-ul lui CVTudor a ajuns într-o situație aprope fără speranță. Nu mai e considerat o alternativă justițiară - această temă a arondat-o Băsescu. Nu mai e apărătorul pericolelor externe și interne, fiindcă de astea se ocupă PD-ul. Cît despre haiducia politică și manifestarea în fapte a sentimentului religios, la
Noua distribuire a rolurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9151_a_10476]
-
partidului", e limpede că moțiunea a sfârtecat definitiv vălul de compromisuri, ambiții și adversități menținute la un nivel controlabil. De-acum în colo, sediile partidului se vor transforma în terenuri de vânătoare, unde se va trage din toate pozițiile, cu speranța nimicirii definitive a adversarului. Rănit de moarte, Geoană va continua în același stil agresiv pe care a încercat, de altfel, să-l imprime și partidului. Nu cred că, în urma întâlnirii de la Brașov, Iliescu va deveni mai puțin "mincinos". După cum nu
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
Simona Vasilache Trăim într-un amestec - detonant, de multe ori - de conștiință a pericolului, speranță de salvare, și recunoștință temătoare pentru salvatorul care poate deveni victimă. Amestecul pe care-l scormonește, în cel mai recent volum, Mareele timpului, apărut în 2007 (marcat în clar) la Editura Eminescu, Silvia Cinca. Există un exil estetic, făcut să
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
l-a trăit, îl pricepe. Cum ajunge să se priceapă, proaspăt întoarsă în țară, eroina prozelor cu parfum de autobiografie, să păcălească liftul. Până și liftul... Comparația o oferă o călătorie în China unde, la capătul închiderii, există căldură și speranță. Atârnate de un șal de mătase, trecând oceanul într-un pachet. Primul pas în schimbul de cadouri pe care s-au întemeiat, ca pe o regulă a acceptării într-un grup, societățile, chiar și acelea care fac, acum, obiectul studiilor de
Oameni la apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9261_a_10586]
-
de om, atît cît îi trebuie distincției ca să aibă prin ce să se exprime. Singure, înălțimea, fruntea generoasă și ținuta dreaptă îi rămăseseră aceleași, prefigurînd însă "mîna din țărînă", dar eu nu-mi dădeam seama de aceasta, confundînd realitatea cu speranța... Îl vizitase peste vară poetul suprarealist Ștefan Roll, dintr-un impuls pe care încă nu-l pot desluși în determinările lui. L-a rugat să iasă în grădină, să se așeze cu fața la răsărit ca să-l fotografieze pe banca înconjurată de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
de personaje care: ară pământul, primesc premii Nobel, fac dragoste, iau parte la războaie fratricide, pictează îngeri, mor de sete în deșert, zboară în cosmos. Tot ceea ce înseamnă ceva pentru oameni, tot ceea ce este îmbucurător, dureros, alarmant sau dătător de speranță pentru ei trebuie să-și găsească locul pe dreptunghiul de sticlă luminiscentă. Emisiunile culturale ar putea fi unul dintre cele mai redutabile mijloace de seducție. În momentul de față ele mai degrabă intimidează sau plictisesc și este infinit regretabil că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
peste un an pe doamna Vernescu pentru doamna Grubach, care avea și ea, în același labirint de la demisolul blocului, o odăiță de închiriat, dar cu fereastra spre răsărit. În plus, strada pe care puteam privi acum picioarele trecătorilor se numea "Speranței". Acolo am scris piesa Ușa. Piața Rosetti era un loc animat, unde se putea bea o bere sau o cafea, cumpăra un ziar, privi vînzoleala mulțimii. Mai locuiau și cîțiva scriitori prin preajmă, îl întîlneam, de pildă, din cînd în
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
riscul de deces fiind reprezentat de infarctul miocardic fatal sau moartea subită cardiacă. Deoarece ateroscleroza este un proces diseminat la nivelul întregului sistem circulator, în multe cazuri boala coronariană ischemică evoluează concomitent cu boala arterială periferică, ceea ce conduce, pe lângă scăderea speranței de viață, și la afectarea calității vieții. În acest sens, evaluarea procesului de ateroscleroză prin ecografie Doppler carotidiană are rolul de a evalua gradul de ateroscleroză carotidiană și, în funcție de acesta, de a stabili riscul de boală coronariană sau de boală
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]