4,448 matches
-
chiar deloc. O altă voce, feminină de astă dată, spune suficient de puternic pentru a fi auzită de cei din jur: „Să mă văd eu acolo în vale, la doi metri de moaște, și uit tot”. O tânără din apropiere, studentă la medicină, am aflat ulterior că a fost voluntară a Crucii Roșii la mai multe pelerinaje, vrea să ne liniștească spunând: „Aici este o singură raclă, rândul trebuie să meargă repede. Eu am văzut pelerinaje unde erau și șase racle
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2006 : 252). Note de tereN 51 icoanele, moaștele, alte obiecte de cult ! Să le atingă evlavios cu fruntea, da, se poate. Cele mai întâlnite incidente la pelerinaj sunt provocate de bolnavii de inimă, de hipotermie și de oboseala extremă”, o studentă la medicină, voluntară de la Crucea Roșie. Am șansa de a asista la plecarea limuzinei negre. Binefăcătoarea sălașului se urcă în mașină la fel de maiestuos ca și la venire, însoțită de preoți, alți apropiați ai bisericii, pelerini curioși. Mașina demarează silențios pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un bărbat mai în vârstă și nu tocmai un Adonis, între 30 și 55 de ani, uneori chiar mai mult, diferența de vârstă între parteneri fiind marcantă. EA stă la rând, respectă „obiceiurile”, își fabrică rapid, la fel ca tinerele studente, o figură pioasă cu ajutorul unui batic de mătase, scrie acatiste, aprinde un braț de lumânări, ca și cum ar vrea să com penseze distanța și lipsa de practică religioasă din străinătate. În tot acest timp, EL face fotografii, admiră frescele, icoanele, nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dimensiuni apreciabile. Balonul are forma unei văcuțe mov, emblema unei cunoscute mărci de ciocolată, proaspăt achi ziționată de un gigant multinațional care a instalat acolo ceea ce se numește în limbajul marketingului un „dispozitiv de activare a mărcii”. Fete de la „sampling”, studente și ele, la fel ca și cele îmbrăcate în costume naționale din fruntea cortegiului, trag în jos de fustele lor prea scurte, mov, culoarea dominantă a locului, și se uită uimite și tăcute la vârtejul uman ce mătură acum întregul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
își feresc privirile, înspăimântați și increduli. Eu unul l-am crezut. Ajungem la piciorul baldachinului, la întâlnirea atât de dorită cu sacrul. Moaștele „invitate” ale Sfântului Maxim Mărturisitorul se găsesc amplasate oarecum la „picioarele” raclei Sfintei Parascheva. De altfel, o studentă din ASCOR responsabilă cu evacuarea muntelui de flori ce se adună neîntrerupt ne roagă blând, dar cu fermitate, atenție, „să nu neglijăm racla Sfântului Maxim”. Sărut racla, nu mai pot auzi și vedea nimic, în afară de tropăitul uniform al pelerinilor, flori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plăcere mâncare și ceai cald de la fetele cu șepcuțe roșii. Nu departe de zona unde activează Carrefour are loc o altă distribuție de mâncare, mult mai „clasică” de data aceasta. O familie de patru persoane, soț, soție și două fiice studente, coboară dintr-un Opel Vectra uzat, dar foarte bine lustruit pentru ocazie. De altfel, familia cu pricina, originară din Bacău, după numerele de înmatriculare, are obsesia curățeniei, a ordinii. Hrana distribuită public trebuie să fie curată, să nu le trezească
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Revin la sosirea pelerinilor, privesc la cei care intră valuri, valuri pe poarta mănăstirii. Un grup mare de studenți, dintre care se remarcă două tinere în costume populare. Până aici, nimic deosebit, aș putea spune, am întâlnit adesea până acum studente îmbrăcate în costume populare la pelerinaj. Numai că ele aveau costume de o tulburătoare frumusețe, parcă erau desprinse de pe zidurile Muzeului Țăranului Român. Mai târziu, în curtea mănăstirii, am izbutit să stau de vorbă cu cele două fete. Nu mă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tulburătoare frumusețe, parcă erau desprinse de pe zidurile Muzeului Țăranului Român. Mai târziu, în curtea mănăstirii, am izbutit să stau de vorbă cu cele două fete. Nu mă înșelasem : costumele populare erau foarte vechi („mama le avea de la bunica ei”). Erau studente (profil economic) la o universitate din provincie, la Târgoviște, membre ASCOR (au ținut să sublinieze, în mod expres, acest lucru). Vin des la Prislop, inclusiv în cursul anului, nu doar acum, de marile sărbători. Imediat după comemorarea morții Părintelui Arsenie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o formă de terapie, ceea ce au pățit. Una dintre aceste femei rănite a acceptat să vorbească cu mine, de fapt, era fericită pentru că reușise să-și păstreze pruncul datorită unei întâmplări pe care ea o considera de origine divină. Tânără studentă, în anii 1990, a trebuit să se supună recoltării unor probe biologice preventive, în vederea executării delicatei operațiuni de extragere a fătului, agravată de câteva antecedente personale. Asistenta „grasă, urâtă și neprietenoasă”, după spusele ei, a introdus-o într-un cabinet
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Dar, după aproape două decenii de propagandă prosovietică, populația privea cu o anumită "circumspecție" noua orientare a PMR (Stan: 2010, 224-225). Și pe bună dreptate, dacă ținem cont de un amănunt pe care mi l-a relatat Gabriela Colțescu (2009), studentă în acea perioadă: în amfiteatrele Universității din București, Ion Gheorghe Maurer și Silviu Brucan au avut întâlniri cu studenții pentru a justifica proaspăt descoperita tendință a regimului Dej, ultimul pronunțându-se în termeni deosebit de virulenți la adresa Uniunii Sovietice: "Porcii de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
În Șargorod. Doamna aceasta care ne-a cules, ne-a hrănit, care ne-a dat ceai, apă fiartă și așa mai departe a Început să meargă cu mine prin casele oamenilor și prima care ne-a primit a fost o studentă la medicină. Nici ea nu era din partea locului - ea era din Moghilev și s-a strămutat la Șargorod, pentru că i-a părut că este mai sigur locul ăla, mai puțin În drumul evenimentelor. Și această studentă ne-a luat pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
primit a fost o studentă la medicină. Nici ea nu era din partea locului - ea era din Moghilev și s-a strămutat la Șargorod, pentru că i-a părut că este mai sigur locul ăla, mai puțin În drumul evenimentelor. Și această studentă ne-a luat pe noi cei doi copii; unde stătea ea nu era loc și ne-a dus la o prietenă de-a ei, care s-a Întâmplat să fie fiica unui felcer, deci probabil de aici venea prietenia dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
multe, iar jos era o garsonieră mare pe care a Închiriat-o sau a cumpărat-o Alexandru, nu mai știu, unde locuia el. Dar era o garsonieră mare, foarte frumos amenajată. Această garsonieră fusese făcută pentru fata proprietarului, care era studentă când a construit el casa și voia ca fata să aibă un apartament elegant - era o garsonieră de dimensiunea a trei camere... Iar pe partea dreaptă, tot Alexandru avea și locuința aceasta, era un om deosebit - a avut grijă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Balaci, care în prezent se află la Roma. Domnia sa ar putea să se intereseze în capitala Italiei (la Facultatea de Litere din Roma, sau la Academie), dacă nu există o teză de doctorat, cu subiect „Nicu Gane”, susținută de o studentă italiancă, Romilda Persiani? Dețin informația dintr-o notă publicată cândva de profesorul A. G. Stino din Fălticeni, într-o revistă din trecut (din păcate nu-i rețin titlul, nici data). Consider însă suficient că am indicat numele italiencei, a cărei teză
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
m-a asigurat gazda. Pentru cele o sută de posturi de stagiar oferite În vara respectivă, Infosys primise aproximativ 9.000 de candidaturi, cele mai multe din America de Nord, China, Franța și Germania. Am Întrebat-o pe una dintre stagiare, Vicki Chen, o studentă de origine chinezo-americană care venea de la facultatea de Științe Economice Claremont Colleges din California, de ce dorise un stagiu În Bangalore. „Toate afacerile vin spre India și nu văd de ce nu aș veni după ele“, mi-a răspuns. „Dacă aici se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
platformei lumii plate, astfel Încât să poată Învăța singuri Într-un mod cu totul nou și plin de posibilități. Să trecem În revistă Împreună o poveste publicată În suplimentul educativ al ziarului The New York Times (24 aprilie 2005). Personajul principal este Britney Schmidt, studentă la Universitatea din Arizona, care era teribil de plictisită de cursurile de la facultate, În special din cauză că profesorii păreau că vor să spună ceea ce au de spus cât mai repede și să poată pleca. „Aveam 10 la toate materiile, dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
studia interacțiunea dintre om și robot. Aveți tot atâtea posibilități de a combina Între ele aceste cursuri (pe) câte feluri de cafea vă oferă Starbucks. „Să ne imaginăm“, invită DeMillo Într-un eseu care descrie programul elaborat de el, „o studentă În anul II la Georgia Tech, Facultatea de Informatică, interesată de securitatea sistemelor informatice. Poate combina modulul Informatică și Informație - Învățând lucruri despre stocarea, extragerea, codarea și transmiterea datelor - cu modulul Informatică și Oameni - Învățând despre modul În care oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
aplicații În războiul Împotriva terorismului. Stern și cu mine am Început aproape imediat să discutăm despre starea Învățământului științific din America zilelor noastre. Pentru Început, Eric mi-a spus: „Priviți În jur la masa noastră“ - arătând În direcția celor cinci studente la Yale. „Stau la masă și mănânc pizza cu asemenea fete inteligente și nici uneia nu i-a trecut vreodată prin cap să se apuce de științe“. Toate erau studente la discipline umaniste. De ce? l-am Întrebat pe Stern. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Priviți În jur la masa noastră“ - arătând În direcția celor cinci studente la Yale. „Stau la masă și mănânc pizza cu asemenea fete inteligente și nici uneia nu i-a trecut vreodată prin cap să se apuce de științe“. Toate erau studente la discipline umaniste. De ce? l-am Întrebat pe Stern. Mi-a răspuns că există o varietate de motive ce se aplică atât tinerelor, cât și tinerilor din America zilelor noastre. Pentru Început, „tinerii vor să Învețe chestii distractive. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
globală, inclusiv despre competiția pentru petrol și alte resurse energetice, care va avea cu siguranță loc atâta timp cât China, India și fosta Uniune Sovietică au Început să consume mai mult petrol. Nici n-am apucat bine să termin, cînd o tânără studentă chinezoaică a ridicat mâna și m-a Întrebat sec: „Dar de ce ar trebui China să-și restrângă consumul de energie și să-și facă griji În privința mediului, când America și Europa au putut consuma câtă energie au poftit pe durata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
dar ieșiți din casă. Apropo de asta, să vă Împărtășesc istoria care m-a mișcat cel mai profund, din seria „Portrete ale durerii“ din cotidianul The New York Times, scurte biografii ale celor uciși la 11 septembrie. Este povestea lui Candace Lee Williams, studentă la economie la Universitatea de Nord-Est, În vârstă de 20 de ani, care lucra ca stagiar la biroul Merrill Lynch la etajul XIII din World Trade Center. Atât mama lui Candace, cât și colegii ei au descris-o pentru The New York Times
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
suferința temniței, deși nu purta semnele sufletești sau trupești ale celui trecut prin supliciile anchetei. A două zi nici nu l-am mai văzut. În schimb a venit o domnișoară-psiholog să ne întocmească fișă psihologică pentru dosar. Cred că era studentă la filosofie și, după câte am înțeles după discuția cu ea, fiica sau nepoata vreunui comisar, angajată la Serviciul de Siguranță pentru a câștiga niște bani. După o discuție banală de două ore despre școală, cărți citite, păreri despre viață
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îi aparțin și nu din cauza vinei lor. Antisemitismul demoralizează națiunea pe care o persecută. Dacă (cum este cazul României!) o generație tînără este educată de profesorii ei și de poliție că a-l bate pe un bătrîn sau pe o studentă reprezintă un act de cavalerism și de eroism, acest lucru va avea urmări grave asupra eticii națiunii. Apoi, folosirea evreilor ca țapi ispășitori pentru orice rău pe lumea asta (un proces dirijat cu grijă "de sus") le-ar putea acorda
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de trei ori mai mulți bani decît românii. Și care a fost recunoștința?" Soția lui adăugă: "La universitate, băiatul nostru a fost aruncat pe geam și și-a fracturat coloana. Acum e într-un sanatoriu în Elveția. Fata noastră era studentă la medicină. Băieții i-au scos hainele în laborator și au bătut-o. A plecat în America. I-e rușine să se întoarcă. Așa că ne-am pierdut amîndoi copiii". Harriet se uită neajutorată la Guy, care, șocat de atrocitățile rasiste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
-i poată integra. Ceea ce, cu timpul, a afectat și atitudinea lui Iorga. Să ne amintim de teama lui Codreanu față de numărul mare de studenți evrei neasimilați din universități 128. Pe de altă parte, evreii vedeau studenți pentru care maltratarea unei studente evreice trecea drept o faptă de eroism și-și puteau pe drept cuvînt pune întrebarea: să acceptăm o birocrație care să ne domine pe o asemenea bază? Să ne asimilăm, devenind ca și ei? Toată această harababură îl punea pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]