7,291 matches
-
biografic. Astfel pusă problema, replica lui Wellek și Warren că elementul biografic devine în operă (dacă devine) un element artistic și evaluarea operei nu poate să nu țină seama de acest lucru, este cu totul îndreptățită. Nu putem să nu subscriem la concluzia că o cercetare biografică poate lămuri unele aspecte ale operei, dar ea nu poate deveni un criteriu de evaluare a operei. Însă așa ceva n-ar putea pretinde decât un- biograf, "fanatic", un caz extrem al situației. Sainte-Beuve era
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
bază și suprastructură, în sensul influențelor reciproce, independența relativă a faptului artistic, judecarea operei literare în contextul ei social-istoric, dar și ca valoare estetică etc., toate acestea derivă din principiile generale ale dialecticii marxiste dar sunt totodată, teze la care subscrie în mare măsură și estetica lui Wellek și Warren. Structuralismul lui Wellek și Warren nu contrazice în mod fundamental critica literară marxistă, ci, dimpotrivă, se întâlnește cu ea în unele probleme estetice importante, oferind în același timp o metodă concretă
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
maselor de oameni rămâne în continuare definită de forme de viață religioasă de care aceștia se țin în mod obișnuit la o distanță apreciabilă”. Ele sunt clar definite de religia creștină în Europa. Interesantă este remarca lui Taylor (la care subscriu fără rezerve) că învățăm să prețuim mai mult propriile credințe și simbolurile religioase atunci când Îi vedem pe alții cum și le asumă și le prețuiesc pe ale lor. anthony Giddens, în lucrarea Sociologie, susține și el că „ar putea părea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
În acest scop subscrișii am împărțit 500 de liste pentru subscripțiuni, care aducând câte 20 lei una, în total ar face suma de 10.000 lei. Ca să poată însă contribui țara întreagă, fiecare persoană este rugată să binevoiască a nu subscrie mai mult de 10 bani.” Inițiativa este semnată de: Elena Varlam, Louise Veitzecker, Maria Mihăilescu, Cornelia S. Emilian (fiica Corneliei Emilian), Grigore Scorpan (desigur, viitorul bibliotecar ieșean, editor al lui Eminescu), Ioan Ciucă, Ștefan Toma. Vedem că prin „țară” ei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem capitulării greului lor. Să amuțească în noi râvnirile slujirii cărnii, să nu ne cotropească țărâna, să nu ocolim martirajul. El ne apropie de Dumnezeu, lumină veșnică. „Toți tinerii din țara aceasta să știe că urmând calea credinței martirilor, vor birui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mă întreb dacă din statisticile noastre s-a stabilit că România are 87% ortodocși. Ce fel de creștini sunt acei ortodocși și ce fel de păstori îi conduc, care au lăsat să se smulgă din sufletele lor credința și au subscris „fatalității” destinul lor. Ei au uitat de înfricoșătoarele mineriade când acei inconștienți barbari, valuri, valuri, s-au năpustit asupra bucureștenilor; băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din Olimp sunt interminabile? Totodată pentru că disputele erau în el și pentru că disputele sunt obiectul privilegiat al studiului sociologic. Raționalistul recunoaște lupta credinței și a necredinței, el admite că nici una, nici alta nu sunt demonstrabile din punct de vedere științific. Subscriind la adevărul necredinței, el conchide nu cu războiul între zei, ci cu difuzarea progresivă a Iluminismului sau cu persistența iluziilor. În ochii credinciosului, în schimb, credința fixează sensul scepticismului. Formula "războiul zeilor" este transpoziția unui fapt indiscutabil - oamenii și-au
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
supraexpune, a suprapune, a transpune), a duce (a conduce, a deduce, a induce, a introduce, a produce, a readuce, a reintroduce, a seduce, a traduce), a scrie (a circumscrie, a conscrie, a descrie, a înscrie, a prescrie, a retranscrie, a subscrie, a transcrie), a trage (a abstrage, a contrage, a distrage, a extrage, a retrage, a sustrage), a curge (a concurge, a decurge, a parcurge), a zice (a dezice, a interzice, a prezice), a strânge (a constrânge, a restrânge), a curge
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
persoanei ce va înfățișa obligațiunea mea olografă scrisă în întregul său de mine în limba franceză, datată opt în luna lui ianuarie una mie opt sute șaptezeci și trei calendarul nou sau douăzeci și șapte decembrie anul 1872 calendarul vechi și subscrisă de mine, slobozită în Florența (Italia) și făcută în aceeași zi când am făcut acest testament. Verice dispozițiune și testament anterior acestuia sunt și rămân desființate. Acest testament olograf scris în întregul său, datat și subscris de mine, s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1872 calendarul vechi și subscrisă de mine, slobozită în Florența (Italia) și făcută în aceeași zi când am făcut acest testament. Verice dispozițiune și testament anterior acestuia sunt și rămân desființate. Acest testament olograf scris în întregul său, datat și subscris de mine, s-a făcut astăzi în Florența (Italia) la opt în luna ianuarie 1873 calendarul nou, sau douăzeci și șapte decembrie 1872 calendarul vechi, în patru exemplare asemenea, din care unul l-am încredințat preaiubitei mele soții Elena doamna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trebuie să fie în capul Latinității, spre a combate germanismul cotropitor și despotic“ - subl. n. (TEL., an. IV, nr. 749, 17 septembrie 1874, p. 1). Adolphe Thiers a răspuns junimii române în septembrie 1874, cu o „scrisoare olografă, scrisă și subscrisă de d sa“, pe care Bacalbașa a reprodus-o, integral și exact, probabil după TRC. (an. XI, nr. 1151, 22 septembrie 1874, p. 1). Manifestațiile de simpatie pentru Franța democratică și republicană (Thiers însuși, care fusese monarhist, se pronunța acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întreba care ar fi echivalintele Basarabiei meridionale pentru un român, decât ar fi d-a se întreba care ar fi echivalintele Alsaciei și Lorenei pentru un francez. Și dac-ar plăcea principelui Carol - urmăm numai dezvoltarea unei ipoteze - d-a subscrie la vederile ambițioase ale principelui Gorceakov 5 și ale principelui de Bismarck, el ar subscrie atunci propria sa detronare.“6 Pe vremea aceea, pe la 1876, presa nu avea dezvoltarea de azi și nici opinia publică nu era atât de deșteaptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se întreba care ar fi echivalintele Alsaciei și Lorenei pentru un francez. Și dac-ar plăcea principelui Carol - urmăm numai dezvoltarea unei ipoteze - d-a subscrie la vederile ambițioase ale principelui Gorceakov 5 și ale principelui de Bismarck, el ar subscrie atunci propria sa detronare.“6 Pe vremea aceea, pe la 1876, presa nu avea dezvoltarea de azi și nici opinia publică nu era atât de deșteaptă față de afacerile publice; de aceea puținele articole ale ziarelor asupra celor mai vitale chestiuni naționale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era ca Rusia să nu voiască a reveni asupra Tractatului de la Paris și ca împăratul Alexandru să nu cugete a reintegra hotarele imperiului său. Ei bine, prin aceste convențiuni împăratul Alexandru a fost mare ca totdauna. El prin act formal subscris de el ne garantează hotarele noastre“ - p. 3001); I.C. Brătianu („...noi, astfel abandonați de toate puterile, văzându-ne față în față cu Rusia, ce trebuia să facem? Să dăm foc orașelor, satelor, să le pustiim, cum a făcut Rusia la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-i muzica care-mi place mie.70 Pentru a răsplăti acest gest de vitejie, Consiliul de Miniștri, în urma ra portului generalului Cernat, ministrul de Război, hotărăște ca să se acorde lui Carol I medalia „Virtutea militară“, înființată atunci. Consiliul de Miniștri subscrie următorul act: „Astăzi 20 mai anul 1877, Consiliul Miniștrilor, având în vedere referatul d-lui ministru de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Victor Emmanuel, acel căruia i se spunea II Re galantuomo, acela care făcuse unitatea Italiei.169 În tot timpul anului, de la declararea războiului, s-au deschis în toată țara subscripțiuni pentru cumpărare de arme. Toate consiliile comunale și județene au subscris sume însemnate; de asemenea și foarte mulți particulari. două crime celebre O telegramă din Brașov anunță că asasinii din strada Renașterii din București au fost osândiți la moarte prin ștreang. Dar ce era asasinatul din strada Renașterii? În luna lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
situație normală, nu-și prezintă astfel „marfa”. Formulată în plină stradă, o asemenea caracterizare mi s-a părut și mai derezonabilă. Am făcut însă efortul de a nu rosti nici o silabă care să-i lase extravagantului autor impresia că aș subscrie la judecata sa de valoare. * Într-adevăr, pare de necrezut: am lucrat trei inși - separat și în colectiv - o dimineață (la amiază s-a adăugat și al patrulea) la „Mesajul” de nici două pagini al Județului către șeful Statului, care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
investigațiile ce le faceți În trecutul acestui oraș. și chiar dacă cele trimise nu au o valoare În sine, simplul fapt că readuce peste ani ceva din preocupările tineretului fălticenean din acea vreme, din entuziasmul cu care cei tineri de atunci subscriau la tradițiile noastre aviatice, tot ce se cheamă că are legătură cu Fălticenii. Sunt curios să știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. 7 Oscar Pursch, șeful muzicii militare, compozitor, dirijor, scriitor, traducător. 8 Doina Bucur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pentru că Europa Liberă ne place sau nu a devenit o tribună de unde pot fi rostite adevăruri înăbușite în țară și iarăși, ne place sau nu se bucură de o audiență invidiabilă. Asta nu înseamnă, defel am mai spus-o , că subscriu cumva la toate afirmațiile făcute de la microfonul acestui post de radio. Dar, la urma urmelor, decât să polemizăm cu Europa Liberă, așa cum face Eugen Barbu, adică folosind minciuna, calomnia, injuria, violând secrete intime, de familie etc., găsesc că e mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sub administrarea directă a Elenei Ceaușescu. Ziarul Scânteia, oficiosul partidului, a anunțat că totalul pagubelor a fost evaluat la cca nouă miliarde lei. Același ziar anunța zilnic sumele vărsate pentru fondul de ajutorare a sinistraților. La un moment dat, sumele subscrise numai în țară depășiseră totalul pagubelor cauzate de seism. Ajutoarele primite din partea guvernelor, firmelor și cetățenilor din toate continentele, după cât ne aducem aminte din relatările amintitului ziar, au depășit plafonul vărsămintelor făcute de oamenii muncii din România. Sinistrații nădăjduiau, cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
voe a locui acasă, munca va continua după data de 7 Ianuarie 1942, conform ordinelor anterioare, pentru nevoile armatei, autorităților publice și instituțiilor de stat. b) Toate scutirile de muncă aprobate până în prezent pentru nevoile economice, accelerarea împrumutului la care subscriu evreii, etc., se prelungesc din oficiu până la 20 Ianuarie 1942, sau până la apariția legii asupra taxelor; c) În repartiția ce se va face de Inspectorat, se va avea în vedere a fi satisfăcute - în primul rând - armata, autoritățile și instituțiile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și a orașelor, inclusiv a capitalei țării. Cu privire la București, are prilejul să polemizeze cu acei autori de memoriale de călătorie, care „numai au trecut prin țară” și s-au crezut îndreptățiți să-și spună părerea, asemenea turcofilului D. Jouve (1855). Subscrie însă observațiilor lui A. Demidoff și Adolf Billecocq. Bucureștiul și locuitorii lui îi lasă scriitoarei o bună impresie, orașul fiind, după ea, unul dintre cele proeminente ale Europei: „Locuitorii din București îmi par așa de inteligenți, încât toate progresele mi
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
festive, ci „semnificația unui principiu contagios”. Din perspectiva sa, sărbătorescul este „o stare care se transformă în calitate”, „un mod de a fi valoare”, un principiu cultural iradiant. De aceea este preocupat mai ales de conturarea unei etnologii a fericirii, subscriind opiniei lui Karl Kerényi, care spusese, încă din 1938, că sărbătorescul a „ scăpat cu totul etnologului”. Autorul investighează așadar comportamentul festiv, pentru că esența sărbătorii este „sărbătorescul de dincolo de o anume sărbătorire”. Contează, în viziunea sa, „modul de viață sărbătoresc”, „principiul
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
niciodată la amare autopersiflări. SÎnt clipele sale de luciditate care, deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe de o parte, machismul ni-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz În ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere, În ideea, exprimată acum În termeni freudieni, a revărsării pulsiunii sexuale În pulsiune de moarte. Adept al ideologilor de sfîrșit de secol XVIII
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Samuel Beckett este una a cvasi-imprezentabilului, una care Închide modernitatea ardentă Într-o iarnă simulată, dar una care manifestă mereu, prin ubicuitatea detaliului, un rol corectiv, profilactic; o literatură a unei hiperconștiințe a secolului XX ajunsă la performanța de a subscrie la severul decret al lui Adorno, cum că nu se poate scrie poezie după Auschwitz, dezicîndu-se totodată și continuînd să scrie o superbă literatură a agoniei, Într-un gest (auto)flagelant și umil. Gradul zero al literaturii are o semnificație
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]