3,826 matches
-
despre târguri, mașini, ceasornice despre care Niță a aflat de la morar. Noapte de toamnă. III. Iarna moale. Faliboga și muerea lui. Primăvara glodoasă; boerul vine la moșie cu carul cu 6 boi. Primar Perceptor (portrete) IV. Boerul are să se însoare, supărarea călugăriței. Cum cată a trage la sine pe Niță. Gelozia Marghioliței. O întâlnește noaptea la iaz la scăldat și ea îl necăjește... Început al dragostei lor. V. Iarna, când era să moară Niță, și-l scapă Faliboga. Zăcerea iarna. Primăvara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ea, cașicum ar fi o frumuseță fatală. De altminteri acuma trăiește iar cu Wagner. După ce trece în sală, plânge într-una și-și șterge ochii. Are spaima, după cât îi spune advocatului, că Franț are să fie condamnat ori are să moară de supărare în închisoare. Ea știa că el o iubește și după ce-o bate, plânge și-i cade în genunchi etc. Am văzut, cu prilejul acestui proces, pe Mihai Sârbu, pe care l-am cunoscut într-o vară acu 38 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Trebuie să știți domniile voastre una alta asta ceea că eu îs în mare prietinie cu comisul Manole una alta asta ceea ș.c.l. Ionuț Jder se întâlnește cu Săndrel-Vodă și acesta se arată ascuns și cu un ascuțiș de supărare veche și înveninată împotriva lui, dintr-o pricină tulbure, care poate fi cunoașterea legăturilor lui Ionuț cu Jupânița. Deci el dă a înțelege lui Gogolea că i-ar plăcea să audă vești rele despre vechiul său frate de cruce ceeace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
focul, apa și sarea. Patru lucruri rele: lucrezi și n-ai spor, te culci și nu dormi, ceri și nu capeți, aștepți și nu vine. Scârba-i viermele inimii. Greu faci, ușor desfaci. Musafirului nu-i plac musafirii, gazdei nici atât. Supărarea prostului e că nu poate fi totdeauna vesel. Tatarul vinde și pe tatu-său. Să nu fii dator turcului (țăranului spre distincție de Otoman) că vine și-ți cere în ziua de Bairam. Turcu calare se crede cel mai tare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care i-a stârpit cu miile. Au pierit, otrăvite de carnea lor, și mâțe de prin sate. [NOTE DISPARATE]* Nu te supăra pe lucruri și împrejurări: lor puțin le pasă de supărarea ta. + Cu mila lui Dumnezeu Io Matei Basarab Voevod și Domn. Scris-am Domnia mea ție, Vaso vameșule: ce porc de câne ești tu, de cărțile Domniei mele nu le bagi în seamă? A făcut Domnia mea cărți părintelui Snagoveanului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oamenii sovietici și atât de bucuros de toate câte am văzut. Țin să adaog la buna dv. prevedere cu osebită laudă pe tovarășa noastră de drum Oxana Semionovna de care ne-am despărțit cu părere de rău și mâhnire pentru supărarea care a silit-o să se întoarcă la Moscova. Mai avem de vizitat Rița și Suhumi și mă întorc acasă la noi cu tovarășa mea Valeria îndulcit de mierea amintirii. Mi-au plăcut priveliștile, construcțiile minunate; mi-au plăcut mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acolo (era iarnă), despre legile țării. "Cine-și caută dreptatea, o găsește." Ne dați voe, domnule, zice un țăran bătrân cu barba căruntă și cu fruntea încrețită. Vrem să vă spunem o întâmplare de la noi, dacă nu vi-i cu supărare... Tușește încet și se uită în juru-i. Sătenii din încăperea în care ne aflam, a școlii, știu debunăseamă cu toții despre ce-i vorba, căci îl îndeamnă, cu semne din cap, din ochi, cu glasuri șoptite. Apoi uite cumu-i, domnule, urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Doar așa am apucat din bătrâni, și slavă Domnului, am niște feciori să nu le fie de deochi, iaca unu-i de strajă, ia uită-te la el, îi de două ori cât d-ta, să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții nu vă fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căzuți în marea ură a boerului îi trimeteau la Iași "în pinteni" adică cu căruța fără ciolane la roți, ș-acolo erau buzdugăniți de li se trăgea moartea. * Când un om nu se purta bine și făcea ceva care pricinuia supărarea boerească, apoi trimetea boerul pe vătăjel cu țiganii de la curte, care-l legau burduf și-l aduceau. Îl întindeau la scară și-l băteau cu harapnicul. * Cucoana de la L... are un bărbat cu picioarele strâmbe, și-i urât de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
scoată regatul ungar din poziția de bastion al creștinătății la Dunăre și de organizator al frontului european antiotoman și să îl transforme în promotor al unei politici central-europene de anvergură”. În acest timp, cum scria Vasile Pârvan, Ștefan „aduna mereu supărări”, amestecându-se în afacerile Transilvaniei. În 1467, sașii din Transilvania și nobilii transilvăneni s-au ridicat împotriva suveranității regelui Ungariei din cauza unei fiscalități excesive. Veniturile realizate de cămara regală nu erau folosite pentru apărarea țării, ci pentru acțiuni militare, prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu fusese incluse în armistițiul încheiat mai înainte. Vinovat de această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează armistițiul”. Matei Corvin va reînnoi armistițiul cu Poarta în iulie 1485, în care sunt menționați Ștefan și Țara lui, dar nu se mai pomenește nimic despre cele două cetăți. Pentru rege era mai importantă intrarea în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
geamăn (basmele din Ciclul celor doi frați, A, Tipul Dioscurilor) implică moartea temporară, specifică inițierii. Piedicile magice o întârzie temporar, sfârșitul bestiei se află în însăși natura ei, răul se autoanihilează: „e aprigă și de un temperament incoercibil și la supărare plesnește în sensul propriu al cuvântului”. Antidotul maleficului se află în natura negativă intrinsecă, personajele opozante din basme fiind adeseori pedepsite la nivel narativ cu ... apoplexie: „daca se văzu înfruntat până întratât, iazma plesni de necaz, cum de să fie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basmului, cea cu numărul XXI, a căsătoriei eroului și domnia lui fericită, este însă urmată de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe care l-am cunoscut și eu și pe Gherasim a Roșcăi pe care nu l-am cunoscut eu. Gherasim a Roșcăi a avut ficior pe Gheorghi Gherasim Roșca, un om numai glume și veselie. El zicea: "când vine o supărare peste tine să nu te superi tare și când vine o bucurie iar să nu te bucuri tare". Gheorghi Gherasim Roșca a avut o fată Savastița și a măritat-o după N. Orac [4] din Baea, care are un ficior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Cât câștiga, da tot mamei. Dar n-a trăit mult așa că în toamna anului 1917 tata a-a îmbolnăvit de tifos exantematic și a murit. Și după două săptămâni a murit și mama fără să fie bolnavă, ci de mare supărare că a murit tata. Eu, la 26 octombrie 1894 am împlinit 1o ani și trebuia să mă dea la școală, dar nu pricep de ce m-a dat după sărbătorile Crăciunului la școală în Baea. La Moldova nu era nici punte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui bădica Dumitru și mama mea. Și o săptămână am trăit fericiți fără griji și supărări. Dar duminică 21 Noiembrie 1910, am fost chemat de dascălul Gh.Gavrilescu care era casierul "Societății de Cumpătare ", care mi-a spus că tata a luat vin de 800 lei și rachiu de 350. Și n-are nici un strop de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ați pățit, că eu am 100 de prăjini cu acte pe numele meu, și vă dau vouă 50 de prăjini cu acte, după cum a și făcut. Am avut mamă cu suflet de înger. Și s-a mai potolit scârba și supărarea cea mare. Și în primăvara 1911, Eugenia a săpat și pus cu mâna ei 30 de straturi cu hagimă-ceapă39 și toamna a scos-o și în primăvara 1912 a vândut un țuhal de hagimă cu 800 de lei. Și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și-i elev bun și la bacalaureat nu știe și nu-i bun. Și în 1913 a venit mobilizarea din Bulgari și a trebuit să plec și eu că abia aveam 29 de ani. Și am plâns să mor de supărare că lăsam acasă pe băetu Bogdănel numai de un an și 10 luni și cu maică-sa Eugenia și ea singură și străină. Și cât am stat în Bulgaria, biata mea mamă a venit în fiecare sară la școală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ani a murit de dizenterie. Iar în 1915 a născut un băiat brunet și foarte voinic, drept ca Eugenia dar în 1916 când eram eu plecat la război a murit și Crișan cel drăgălaș, de ne-a rupt inima de supărare. Acești 3 copii dragi au fost botezați de nașii noștri scumpi și dragi: Maria și Neculai Stoleriu, cari erau învățători în Comuna Baea județul Suceava. Până a nu veni războiul din 1916-1918 am lucrat alături de înțeleptul și vrednicul învățător Neculai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de la ea. Și a venit legea și i-au luat tot din casă dnei Elisabeta Maxim pentru datorie și i-a lăsat doar un pat cu o plapumă și dna Elisabeta Costică Maxim cea frumoasă ca un gând răzleț, de supărare s-a îmbolnăvit și a murit în cea mai neagră mizerie. Iaca răsplata facerii de bine! Mi-a scris să mă duc la Fălticeni să mă mai vadă odată. Dar eu i-am răspuns că nu mă pot duce că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
după două decenii întrebările ce le formulam în 1990, nedumeririle ce existau atunci, constat că toate rămân valabile și azi. Dacă atunci eram tentată să cred, să sper că puterea politică de la București, liberă de prejudecăți, de temeri, de complexul „supărării stăpânului”, se va implica nemijlocit în tranșarea acestei probleme istorice a recuperării Tezaurului, în conformitate cu tratatele în vigoare, cu angajamentele și documentele semnate de Rusia imperială și Rusia Sovietică, se va implica cu verticalitate și curaj, cu o diplomație inteligentă - inspirată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
măreția. Maica Durerii Treptele care urcă spre Golgota Ca să urci pe Golgota trebuie să intri prin biserică. Din biserică urci trepte spre locul unde a fost răstignit Domnul. Golgota. Urcăm treptele la locul răstignirii. Sunt multe trepte de urcat. De supărare și În starea sufletească În care mă aflam nu le-am numărat și acum Îmi pare rău. Iată-ne ajunși pe Golgota! Locul unde S-a jertfit Fiul lui Dumnezeu pentru noi, toți: cei de atunci, cei de acum și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
apărare dinspre Rusia și Polonia, Valea Prutului transformându-se într-o arteră de circulație pentru armatele turcești, care circulau necontenit între Brăila și Hotin. „Pre acele vremi, consemneză Ion Neculce, era greu în țară, nu de biruri, ci de alte supărări, că turcilor le era calea tot prin țară mergând și viind la Hotin; unii veneau pre la Focșani de mergeau pre Siretiu, alții pe la Bârlad și pe la Iași, alții pe Prut și ca niște oșteni păgâni ce era, toți stricăciuni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile de arătură s-au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie sau să mă întrebe pe mine”. În anul următor, la 22 martie 1848, locuitorii din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cunoștința și s-a albăstrit după o doză de codeină. - L-am băgat sub un duș rece și și-a venit În fire. - De ce nu mi-ai spus asta Înainte?, am Întrebat. Herman s-a enervat brusc și inexplicabil. Cauzele supărării lui erau de regulă de neînțeles. - Păi - a-nceput el -, tre’ să te-aștepți la niște riscuri cînd Îți bagi marfă. Plus de asta, numai fiindcă o persoană are o anumită reacție, nu-nseamnă În mod necesar că altcineva o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]