7,943 matches
-
cu semestrul de iarnă 1936-1937, Heidegger inițiază impresionanta serie de cursuri multianuale dedicate în întregime confruntării cu Nietzsche și celor cinci principii filozofice ale sale: nihilismul, transmutarea valorilor, voința de putere, eterna reîntoarcere a identicului și supraomul. În concluzie, asocierea superficială dintre nihilism și metafizică proferată de Krieck ca pe o insultă i-ar fi furnizat lui Heidegger ocazia să declanșeze cercetarea radicală a raportului esențial dintre acestea. "Nietzsche" din 1961 Numai după o distanță de aproape douăzeci de ani Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
altora. "Limba engleză și cultura nord-americană domină Internet-ul și World Wide Web-ul (n.n. web-ul). Acest control al tehnologiei, sau cel puțin această dominație, influențează direcția difuziunii culturii. Web site-urile transmit informații chiar și despre cele mai superficiale aspecte ale culturii Statelor Unite, fără să facă același lucru cu probleme mult mai grave și mai presante ale altor națiuni. Pentru oamenii de pe întreg globul este mult mai ușor să intre pe forum-uri (n.n. pagini web unde utilizatorii pot
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pentru că l ducea pe la cele crâșme ale mahalalelor ieșene. Să nu ne închipuim că lui Eminescu îi plăcea să hohotească de râs într-una sau că Ion Creangă era un om lipsit de măsură (...). Omul se acomodase unei anumite mentalități superficiale a întrunirilor bărbătești și oferea ceea ce i se cerea. Cu Mihai Eminescu însă, tăinuia ceasuri întegi. Mai mult vorbea cel dintâi, mai mult asculta celălalt; unul plin de viziunile, de umbrele și luminile sale, altul setos de a auzi și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor pentru omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav și vârstnic, privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere la desfășurarea activităților potrivit unui orar. 26 Către ION SLAVICI p. 206, r. 8 10 : „nu m-am putut opri de a vărsa lacrămi, văzând nenorocirea ce ne amenință în viitorul țărei și al copiilor ei!”manifestarea sensibilă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
vă poată imita!” aprecierea calităților tinerilor studenți, încurajarea lor și exprimarea dorinței de a se constitui în modele pentru semeni; r. 22 : „Politețea oamenilor binecrescuți nu are margini.” oamenii cu educație aleasă acționează potrivit unor tipare sociale ce sfidează limitele superficiale impuse de cotidian. ANEXĂ Repere biografice 1837. Într-un fragment de autobiografie scris în albumul lui Eduard Gruber, Ion Creangă notează : „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul Humulești, județul Neamțului, Plasa de sus, din părinți români: Ștefan al
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Practica pedagogică ce urmărește numai transmiterea în mod arbitrar a cunoștințelor și priceperilor are ca efect dezgustul elevilor cu privire la materiile învățate, incapacitatea de a lua inițiative, neputința de a ajunge la autonomie, dorința de dependență, uitarea rapidă a celor învățate superficial, la cerere. Cei mai buni profesori sunt, în general, pasionați de domeniul pe care îl predau. Ei ajung să producă schimbări la elevii lor printr-o structurare atentă a conținutului. La rândul lor, elevii pot contribui prin întrebări, provocări, căutări
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
asupra memoriei: 1. Volumul, cantitatea materialului acesta trebuie să fie pe măsura posibilităților, în funcție de vârstă și experiență. Nerespectarea acestei cerințe va avea ca urmare 19 apariția unor fenomene de suprasolicitare ce pot duce la blocaje ale performanței, la o memorare superficială cu o durată de păstrare redusă. 2. Natura materialului de memorat cu cât materialul este mai concret, cu atât va fi mai ușor de memorat. Există o relație nemijlocită între natura materialului de memorat și valoarea performanțelor: obiectele și imaginile
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
permisiv, unii îl denumesc stilul indulgent sau laisserfaire (sau libertin) în care controlul este de nivel scăzut și suportul este maxim; față de rezolvarea unor probleme de viață importante sunt cereri minime și formale, nivelul de aspirație este redus, realizările sunt superficiale, copiii deprind o rezistență scăzută față de diferitele tentații, chiar și față de cele mai periculoase pentru viața lor; * stilul de neglijare sau de respingere față de copil, care se recunoaște prin ignorarea sau abandonarea copilului, prin lipsa de control, exigențe scăzute și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
mică. Disciplina cerută de structura și regulile jocului nu este considerată supărătoare de cel care se joacă. Jocurile disciplinează fără constrângere pe jucător, atât sub aspectul desfășurării acțiunilor obiective, cât și sub aspectul comportamentului social. Această disciplinare funcțională nu rămâne superficială, ea este, dimpotrivă, acceptată de cel care se joacă. Prin joc elevul ia contact cu alții, se obișnuiește să țină seama de punctul de vedere al altora, să iasă din egocentrismul său original, jocul fiind și o activitate de grup
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
ceea ce face Dominique când povestește, cu cât pun mai multă pomadă, cu atât textul meu se umflă fără a fi cuiva de trebuință. (1987: 157: 158) Așa cum arată "principiul dialogic", structura narativă căreia îi alăturăm gramaticile povestirii nu este decât superficial omogenă: Enunțurile foarte dezvoltate și care reprezintă producția unui unic interlocutor [...] sunt monologice doar prin formă, însă prin structura lor semantică și stilistică, ele sunt, în esență, dialogice" (Bahtin tradus în Todorov 1981: 22). Cum se integrează principiul dialogic în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de a introduce pasaje descriptive. Acest fapt îl determină să critice atât cadrul narativ, cât și pe cel descriptiv din dialogurile platoniciene, ale căror excese nu pierde niciodată ocazia să le critice: Trebuie să mărturisim că Platon nu a tratat superficial arta dialogului, el își stabilește bine scena unde acesta are loc, își alege și își păstrează cu atenție caracterele, dar trebuie să fim de acord că, de obicei, îi descurajează prin întindere, de cele mai multe ori, și pe cei mai răbdători
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
suntem departe de a găsi împreună adevărul și nici nu ne punem de acord asupra a ceea ce căutăm. Din 1925, Charles Bally începe să acorde un loc important acestei realități conflictuale inerente activității enunțiative a subiectului vorbitor: Pentru un observator superficial, [conversația cea mai obișnuită] nu oferă nimic deosebit; însă observați mai îndeaproape procedeele folosite: limba va fi un fel de armă pe care fiecare interlocutor o va folosi pentru a putea acționa, pentru a-și impune propria gândire. Limba, în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
special a propozițiilor: o secvențialitate locală argumentativă. Alte tipuri de micro-înlănțuiri locale sînt posibile: narative (în care legătura "post hoc, ergo propter hoc" între două sau mai multe propoziții va ține loc de relație "logică"); poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de incidență ale unei serii evenimențiale. În cadrul "descrierii homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu" al lanțului evenimențial-cauzal. De fapt, aceste verbe la perfect simplu delimitează progresia, subliniază planul textului (acțiunile care organizează superficial secvența conferind o ordine cronologică). În măsura în care aceste verbe la perfect simplu nu sînt decît urmele unei coerențe care ar fi putut fi narativă, ne propunem să vorbim, în acest caz, doar despre o "narativizare de suprafață". O ultimă caracteristică a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
admirat pentru prima oară castelul Azay, diamant tăiat în fațete, încrustat în apele Indrului urcat pe piloți mascați de flori. Apoi am văzut într-o adîncitură silueta romantică a castelului Saché, așezare melancolică, plină de armonie, prea gravă pentru oamenii superficiali, scumpă poeților cu sufletul îndurerat. Așa că mai tîrziu i-am iubit liniștea, marii copaci golași și acel nu știu ce misterios care plutea pe povîrnișul învecinat, micul castel pe care îl zăreai prețios, în vîlceaua sa singuratică! De fiecare dată cînd privirea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ultimul rând, din considerente de ordin metodico-pedagogic. Ne referim la elevii care intră sub incidența așanumitului fenomen al dizortografiei, fenomen „favorizat”, în majoritatea cazurilor, de demersuri didactice neadecvate, cum ar fi: caracterul predominant teoretic al lecțiilor, concepute și realizate formal, superficial, neatractiv și fără suport motivațional; insuficienta solicitare a proceselor intelectuale, exceptând memoria ( de cele mai multe ori de tip mecanic); „expedierea” exercițiilor de scriere corectă în extensia lecțiilor, nicidecum în lecții cu destinație specială; slaba verificare a conținuturilor lecțiilor curente; lipsa unui
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
intelectuale, exceptând memoria ( de cele mai multe ori de tip mecanic); „expedierea” exercițiilor de scriere corectă în extensia lecțiilor, nicidecum în lecții cu destinație specială; slaba verificare a conținuturilor lecțiilor curente; lipsa unui climat de muncă adecvat, serios, permisiv și angajant; corectarea superficială și la intervale mari a temelor scrise și a sarcinilor de activitate independentă; exigența diminuată în corectarea greșelilor de scriere, acestor cauze adăugându-li-se și altele, de tipul: superficialitate, comoditate intelectuală, învățare mecanică; influența negativă a unor medii sociofamiliale
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mare copilului Dependent de un alt membru al familiei; Mereu preocupat de problemele personale; Incapabil să exercite un control asupra copiilor; Nu are timp să comunice; Își aduce de lucru acasă și cere să nu fie deranjat; Manifestă o tandrețe superficială. Recomandări pentru părinți: să acorde atenție copilului, comunicând cu acesta; să fie disponibil și receptiv la nevoile și dorințele copilului; să delimiteze rolul profesional de cel de părinte; - să încerce să-și manifeste în mod sincer și deschis sentimentele de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cei din jur. Copilul indisciplinat - „Mie să-mi fie bine!”: nu respectă adultul, nu înțelege restricțiile și regulile, nu acceptă un refuz. Copilul amabil - „E bine așa? Vă mai pot ajuta cu ceva?”: dorește să fie plăcut de toată lumea, este superficial în relațiile cu ceilalți, nu ține cont de propriile nevoi și dorințe. Copilul distant - „Eu pot face singur totul!”: incapabil să se conformeze unor imperative școlare, sociale și morale, este frânat în evoluția sa, are un caracter crispat și neliniștit
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
deprinderi de muncă intelectuală, indisciplină în timpul lecțiilor, etc. Elevii cu o astfel de atitudine sunt de obicei cei ce rămân repetenți sau abandonează școala. II. Atitudinea negativă rotativă sau parțială. Elevii cu această formă de atitudine negativă își pregătesc lecțiile superficial, de mântuială, fără interes și fără preocupare pentru calitate, și au rezultate la învățătură mediocre sau slabe. În acest caz, atitudinea negativă se manifestă doar la anumite discipline de învățământ, pentru care elevul nu simte nici o atracție și la care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
regresia învățării? Cum explicăm faptul că un copil, un tânăr sau chiar un adult învață mai ușor, mai repede, mai profund și trainic, iar un altul învață mai greu, într-un timp mai mare, dar pentru o perioadă mai scurtă, superficial și cu eforturi peste măsură? Se pot contura, la un nivel de mai mare generalitate, enunțuri valide cu caracter cvasiaplicabil pentru toți subiecții aflați sub tensiunea învățării? Răspunsurile privind legitățile/principiile învățării umane se focalizează esențial pe acțiunea următoarelor regularități
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și adâncimea procesării informațiilor (a modului relativ constant de a învăța), se distinge (Marton, Saljo, 1984; Herline, Albrecht, 1990; Enwistle, 1992; Gipps, 1998) între: învățarea aprofundată, bazată pe înțelegere, efort, motivație intrinsecă, integrativă în planul experienței elementelor noi și învățarea superficială, reproductivă, cu slabă semnificație pentru subiect, fără înțelegere bună, fără o schemă-cadru directoare. • După matricea modelului situațional în care se produce învățarea (Denhiere, Baudet, 1992; Van Dijk, 1987), se distinge între: învățarea episodică (dominată de emoțional, atitudinal, faptic și empiric
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Cristian Tudor Popescu, în termeni mai mult decât vehemenți. Mâine va apărea demisia sa din această funcție, sub forma unei scrisori deschise. Mai toate jurnalele de știri TV au reprodus în această seară următorul fragment: "Viața politică din ce în ce mai vulgară și superficială din România ultimilor ani este însoțită, ca și cum n-ar vrea să rămână mai presus, de o presă tot mai degradată, moral și profesional. Rețelele de presă murdară, locale și centrale, se împart în două categorii: puținele care au fost descoperite
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe cea a celulelor duodenale. Secreția biliară. Bila, produsul de secreție al hepatocitelor, este eliminată în duoden în timpul digestiei. Este alcalină (pH 7-8), amară, compusă din 98% apă, electroliți, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă. Secreția și excreția bilei se fac
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]