KorAP: Find »[drukola/base=suveranitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...137 138 139 ...310 >

7,731 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

CED (câte un membru pentru fiecare țară). 2. Consiliul să se întrunească anual la București pentru a hotărî asupra măsurilor ce trebuiau luate, executarea lor - inclusiv folosirea taxelor sanitare - urmând a cădea în sarcina Consiliului Sanitar Român, în virtutea drepturilor de suveranitate teritorială a României. 3. În caz de epidemie, Consiliul comisiei să lucreze în permanență în regiune 195. Lordul Granville a admis ca măsurile sanitare luate de comisie să fie aplicate de guvernul român, dar nu a fost de acord - și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în legiferarea cursului inferior al Dunării 208. În ciuda acestei poziții delicate în care se afla, diplomația românească a stat dârză, neclintită, rezistând curajos în fața tendințelor hegemonice ale Austro-Ungariei, sprijinită de restul Marilor Puteri și respingând categoric "proiectul Barrère" care leza suveranitatea statală a României. Conformându-se instrucțiunilor primite 209, colonelul Eustațiu Pencovici a susținut din capul locului dreptul statelor riverane de a executa în limitele apelor teritoriale respective regulamentul de navigație și poliție fluvială. Reprezentantul țării noastre s-a prezentat în fața

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a fi deținută, pe durata unei sesiuni, de către unul din cei doi reprezentanți ai CED, ales cu o majoritate de voturi. Înlăturând Austro-Ungaria de la președinția permanentă, documentul elaborat de diplomația română aducea o binemeritată și legitimă repunere în drepturi a suveranității țărilor riverane, flagrant încălcată în "planul Barrère". După cum arăta și C.I. Băicoianu în cunoscuta sa lucrare despre Dunăre, proiectul românesc exprima imperativul că "execuția regulamentelor de poliție fluvială trebuie să fie rezervată statelor riverane"211, cerință de la care guvernul de la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
reprezentate și în calitate de delegate ale CED În al doilea rând, s-a statuat ca numirea și remunerarea subinspectorilor de navigație să cadă în competența autorităților teritoriale. Acestea erau fără îndoială două concesii minore, întreg documentul constituind o flagrantă încălcare a suveranității statelor riverane, cărora le era aplicat un tratament inegal, contrar oricăror norme ale dreptului internațional, aplicându-se în consecință un regim preferențial unor Mari Puteri în detrimentul unor țări așa-zise mici. Încălcarea suveranității României a fost evidentă prin decizia extinderii

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
întreg documentul constituind o flagrantă încălcare a suveranității statelor riverane, cărora le era aplicat un tratament inegal, contrar oricăror norme ale dreptului internațional, aplicându-se în consecință un regim preferențial unor Mari Puteri în detrimentul unor țări așa-zise mici. Încălcarea suveranității României a fost evidentă prin decizia extinderii autorității CED până la Brăila, fără a se cere consimțământul guvernului de la București. În sfârșit, adoptarea regulamentului de navigație pentru sectorul danubian Porțile de Fier-Brăila fără asentimentul a două din cele trei țări riverane

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
regimul Dunării până la Primul Război Mondial. Atitudinea guvernului român a rămas neschimbată față de Tratatul de la Londra, privitor la conferința care a precedat redactarea și semnarea documentului. Neparticipând la lucrările conferinței, autoritățile de la București nu au recunoscut un act care știrbea suveranitatea statului independent român (s.n.). La 24 mai 1883, Dimitrie A. Sturdza, în numele guvernului român, a înaintat statelor semnatare o notă de protest, în care arăta că România refuza să recunoască articolele 1, 3-6 și 7 ale Tratatului de la Londra, fapt

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
o adresă a oamenilor politici din opoziție, adresată regelui, cu privire la problema Dunării și publicată în numărul din 17 martie al ziarului L'Indépendance Roumaine, în care este exprimată rezistența hotărâtă împotriva Conferinței și a Tratatului de la Londra, care lezau grav suveranitatea României. "De la 1 februarie - se arată în articolul respectiv -, nimic nu s-a mai petrecut în vederea ameliorării situației externe. Din contră, ca urmare a deciziilor Conferinței de la Londra, drepturile noastre cele mai sacre de suveranitate, interesele noastre cele mai vitale

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Londra, care lezau grav suveranitatea României. "De la 1 februarie - se arată în articolul respectiv -, nimic nu s-a mai petrecut în vederea ameliorării situației externe. Din contră, ca urmare a deciziilor Conferinței de la Londra, drepturile noastre cele mai sacre de suveranitate, interesele noastre cele mai vitale sunt din nou grav amenințate și atinse"255. Note 1 Iulian Cârțână, Ile Seftiuc, Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972, p. 54. 2 Documente oficiale din corespondența diplomatică de la 5/17 octombrie

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
juridică din cauza dreptului lor de condominium. Însă acest drept nu este absolut; el este supus unui fel de servitute de drept public, instituită spre profitul națiunilor străine. Toate măsurile luate de riverani în disprețul acestei limitări a drepturilor lor de suveranitate teritorială vor fi, în consecință, o violare a dreptului public european în materie fluvială, o derogare de la doctrinele proclamate de Actul Final din 1815. În termenii acestei legislații solemne, care nu este opera exclusivă a statelor fluviale, ci a întregii

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
o măsură tutelară vizând numai Imperiul Otoman, căruia Europa era doritoare să-i garanteze existența și integritatea, ea a respins-o, de îndată ce a fost vorba de Dunărea de Sus, ca o dispoziție contrară principiilor actului din 1815 și atentând la suveranitatea politică a statelor riverane. Ideile susținute de Austria erau așadar: 1) Divizarea Dunării în două mari tronsoane separate între ele, nu printr-o dispunere naturală a cursurilor apelor, ci prin situația politică diferită a statelor ale căror coaste le scaldă

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
toată întinderea fluviului, ea era expresia principiilor stabilite în materie de legislație fluvială de către Actul Congresului de la Viena și Tratatul de la Paris. Pe de o parte, reprezenta colectivitatea juridică a statelor co-posesoare și dădea astfel o existență practică drepturilor de suveranitate teritorială ale riveranilor. Pe de altă parte, având puterea de a stabili reguli uniforme pentru tot parcursul fluviului și de a supune toate conflictele unei jurisdicții unice, ea realiza principiul condominiumului fluvial. Autoritate centrală însărcinată, înainte de toate, să delibereze asupra

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de fapt, de care Marina Comercială austriacă se bucura de multă vreme la Dunărea de Jos. De asemenea, am găsit în limbajul delegatului ei o flagrantă contradicție. Atunci când el vrea să excludă națiunile străine de la navigația pe Dunăre, invocă principiul suveranității teritoriale a riveranilor. Dar când vine vorba de a-i asigura Austriei dreptul de liberă navigație în porturile acestor co-riverani, același principiu nu îi mai servește, și atunci exact în numele libertății de navigație și al intereselor comerțului general ridică vocea

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a mandatului acestei Comisii, Conferința a trecut la examinarea chestiunii privind Actul de Navigație al Comisiei Riverane. Plenipotențiarul Rusiei a remarcat atunci că baronul de Hübner ridicase împotriva modificărilor cerute la Conferința din 1858 o obiecție provenită din drepturile de suveranitate (s.a.) ale Austriei, și ar fi bine ca să fie date explicații cu privire la acest subiect. Plenipotențiarul Franței rezumă astfel chestiunile de supus Curții de la Viena: ce dispoziții a luat ea pentru a modifica regulamentul (s.a.) elaborat în 1857 și pentru a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Iată în ce termeni contele Beust 12 încerca să explice, în nota pe care a adresat-o, la data de 21 ianuarie 1881, baronului Prokesch la Constantinopol, dorința lui de a concilia controlul puterilor europene la gurile Dunării cu principiul suveranității riveranilor, pe care Austria l-a pus mereu înainte, pentru a-i contesta Europei orice drept de intervenție în reglementarea navigației dunărene. "Vă dați seama prea bine, Domnule Baron, spunea el în această notă, că nu există decât în aparență

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Congresului de la Paris. Principiul formulat în articolul 15 al Tratatului din 1856, în virtutea căruia navigația pe tot parcursul fluviului era declarată deschisă pavilioanelor tuturor națiunilor, fără nici o distincție, și scutită de toate taxele de acostare, era singura restricție impusă diferitelor suveranități teritoriale care își împărțeau proprietatea malurilor ei. Restricție foarte importantă, cu siguranță, restricție formală și absolută, dar, cu toate acestea, neputincioasă, numai ea singură putea să asigure realizarea completă a dorințelor Marile Puteri reunite la Paris a doua zi după

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și nimic nu ne va fi mai ușor decât să demonstrăm că ele nu au adus absolut deloc atingere drepturilor României. A) Austria a părut că vede întotdeauna în Comisia Europeană instituită prin Tratatul din 1856 o derogare de la principiul suveranității teritoriale, o excepție la regulile consacrate de Congresul din 1815 pentru regimul fluviilor internaționale, o expropiere a riveranilor pentru o cauză de utilitate publică europeană. Această opinie nu este deloc întemeiată, după cum ne propunem s-o dovedim imediat, restabilind veritabila

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
participă la neutralitatea acesteia, o asemenea instituție reprezentativă era necesară din cauza lucrărilor de executat în interesul navigației generale, iar urgența ei fusese recunoscută. Ceea ce dovedește că Europa nu a vrut deloc să diminueze, oricare ar fi fost ele, drepturile de suveranitate teritorială ale riveranilor este că nu numai a fixat, într-un fel precis și categoric, atribuțiile și durata acestei autorități esențialmente temporară, dar a instituit în același timp și o Comisie Riverană Permanentă, care trebuia să înceapă să funcționeze, în

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
ale riveranilor este că nu numai a fixat, într-un fel precis și categoric, atribuțiile și durata acestei autorități esențialmente temporară, dar a instituit în același timp și o Comisie Riverană Permanentă, care trebuia să înceapă să funcționeze, în plenitudinea suveranității sale, imediat după încetarea mandatului limitat al Comisiei Europene. Dacă nu a putut lua naștere, Comisia Permanentă nu a fost din vina Europei, care i-a deferit în mod exclusiv jurisdicția pe tot parcursul Dunării, ci numai, așa cum am văzut

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
definitiv sarcina, pentru a-i face loc regimului de drept comun, adică jurisdicției riveranilor. Nu trebuie decât să citim protocoalele Conferințelor de la Paris și Londra, pentru a vedea cu câtă grijă geloasă puterile țineau să degajeze în orice împrejurare principiul suveranității statelor riverane și să accentueze necesitățile tranzitorii care justificau, pentru câtva timp încă, existența unei autorități europene în punctul unde Dunărea opera joncțiunea cu apele Mării Negre. Trebuie să recunoaștem faptul că Tratatul de la Berlin a crescut ușor puterile acestei autorități

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
care ar obține pe Dunăre, contrar tratatelor și dorințelor puterilor, o poziție excepțională și privilegiată, după ce va fi îndepărtat tot controlul european de pe cursul superior al fluviului, unde ea este principala putere riverană. Austro-Ungaria ar dispune astfel nu numai de suveranitatea politică și de viitorul economic al acestor state, abia chemate la o viață independentă, ci și de interesele comerțului european și ale traficului universal, unde Dunărea constituie una dintre arterele principale. La suzeranitatea nominală și inofensivă a Turciei, o atare

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
durata ei și trebuind să dispară în ziua în care ea și-ar fi îndeplinit sarcina. După ea, Comisia Riverană, compusă exclusiv din delegații statelor ale căror maluri erau stropite de apele Dunării, reprezentând comunitatea dunăreană în ansamblul ei și suveranitatea teritorială a statelor traversate de fluviu, trebuia să exercite într-o manieră absolută și independentă, pentru întreg parcursul navigabil al fluviului, totalitatea prerogativelor pe care dreptul public fluvial le recunoaște, în general, statelor riverane. Două restricții erau impuse suveranității riveranilor

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și suveranitatea teritorială a statelor traversate de fluviu, trebuia să exercite într-o manieră absolută și independentă, pentru întreg parcursul navigabil al fluviului, totalitatea prerogativelor pe care dreptul public fluvial le recunoaște, în general, statelor riverane. Două restricții erau impuse suveranității riveranilor: regulamentul de navigație elaborat de Comisia Riverană trebuia să primească o dată pentru totdeauna aprobarea Comisiei Europene înainte de a fi făcut executoriu, iar puterile își rezervau dreptul de a întreține tot timpul două vase ușoare de război la gurile Dunării

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dreptul de a întreține tot timpul două vase ușoare de război la gurile Dunării, pentru a veghea la stricta observare a reglementărilor în vigoare și a principiilor aplicabile la Dunăre. Astfel, Tratatul de la Paris, constituind condominiumul danubian (s.a.) și recunoscând suveranitatea statelor teritoriale, proclamă libertatea navigației pe Dunăre drept principiu de drept public european și admite dreptul de intervenție și de supraveghere al Marilor Puteri cu rezultatul salvgardării aplicației acestui principiu. Această ordine a lucrurilor nu a suferit decât niște modificări

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
divizând Dunărea în două la Porțile de Fier, n-a înțeles deloc să le acorde riveranilor din amonte un drept de imixtiune oarecare în afacerile navigației în aval. El le-a păstrat riveranilor din fiecare secțiune drepturile lor respective de suveranitate, accentuând mai mult acțiunea colectivității europene pe secțiunea inferioară. Rezultă că singura soluție care ar conveni să fie dată chestiunii regulamentului navigației la Dunărea de Jos, conform principiilor și tratatelor existente, ar fi aceea care ar institui o autoritate fluvială

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
institui o autoritate fluvială alcătuită exclusiv din delegații statelor rriverane de pe această parte a fluviului, însărcinată să execute, sub supravegherea Europei, regulamentele de de navigație elaborate de Comisia Europeană și poliția fluvială. Dar aceste două drepturi diferite, adică dreptul de suveranitate al riveranilor și dreptul de control și de supraveghere al Europei, ar putea, de asemenea, să se combine sub o altă formă și să fie reprezentate împreună de o singură și aceeași autoritate fluvială a cărei compoziție și atribuții ar

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]