32,454 matches
-
plec imediat la muncă, mă aruncă de la etajul zece al blocului În care locuia. M-am Îmbrăcat În mare grabă, mi-am luat geanta și sacoșa ( acestea fiind toate bunurile mele) și am plecat spre gară. Era o zi de toamnă, Însorită ( 13 octombrie 1989), plină de culoare și promisiuni. Pe măsură ce mă apropiam de Tulcea, spaima mea creștea tot mai mult. Tot ce știam despre acest oraș era că se află undeva la capătul țării și este Înconjurat de apă, Dunărea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pe unde se putea circula cu mașina. În capătul opus se afla un restaurant, iar din loc În loc, mici cafenele din lemn. M-am așezat pe o bancă, În parc, și am plâns fără oprire, asemenea unei ploi mocănești, de toamnă, care-ți dă impresia că nu se va mai sfârși. N-am putut pune stavilă acestor lacrimi mistuitoare, tot drumul până la București. Acolo, mă așteptau surorile mele, care sărbătoreau! Era ziua de naștere a uneia dintre ele. Destul de Îmbujorate, au
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Vocea avea inflexiuni baritonale, Încărcate de senzualitate. Mi-a promis că va face tot posibilul să mă ajute. A mai trecut un an de la această vizită, perioadă În care am vorbit de câteva ori la telefon. Într-o seară de toamnă, stând singură la lumina unei lanterne, aud bătăi În ușă. Pulsul mi-a crescut fulgerător, simțindu mi inima gată să-mi sară din piept. Frica, frica ca nu cumva un străin să-mi calce casa și să-mi facă vreun
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
spălat rufe etc. Stabilisem de comun acord ca timp de doi ani să ne ducem existența separat ( dar nu separați...) ( adică , fiecare să rămână la casa lui). Așa am și făcut. Nu era deloc simplu. Într-o frumoasă duminică de toamnă, ( 12 octombrie, 1997), stând la terasa restaurantului T. de la Ciupeca restaurant Înconjurat de o mică pădurice după Îndelungate discuții, am ajuns la concluzia că ar fi bine să legalizăm această legătură, printr-un act de căsătorie. Urmau să fie prezenți
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
durerea de mijloc care era tot mai deranjantă, așa că am revenit În cameră și am stat o oră Întinsă În pat, răsfoind din nou cărțile luate cu mine ( Holderlin - Hyperion; Panait Istrati - Cum am devenit scriitor; Nicolae Țic - Jurnal de toamnă; Laurențiu Fulga-Moartea Lui Orfeu). După-amiază, am ajutat-o pe măicuța A. la strânsul petalelor de trandafir, ofilite și căzute pe jos, și la Îndepărtarea tijei scuturate. Îndepărtarea de la subsuara primei frunze permite o nouă lăstărire și formarea de noi boboci
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
E singură pădurea. În fiecare frunză e-o chemare. Pe trunchiuri tremură-nserarea, ca o amintire, lăsată pradă furtunilor din noi. Într-un convoi, se prind potecile uitate, izvoarele secate, surâsul tău și cerul prăbușit peste-a extazului Îmbrățișare, Întemnițată toamnă, Între vis și ploi. Ard stelele În noapte. În fiecare poezie, e-o umbră solitară. E-o tresărire... Tu ai plecat asemenea unui amurg grăbit, să cauți vremelnic lumina fără pată, alunecând Într-o altă privire -jertfă de seară - p
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pată, alunecând Într-o altă privire -jertfă de seară - p rinsă Într-un descântec ciudat... Cuvintele mele se sting În fiecare frunză și-n fiecare floare adorată. Cuvinte! Dar o mie de Întrebări se Înalță din flăcări și-aleargă cu toamna, spre ultimul drum cu miros de dragoste și soare. Zadarnic se zbate aurul clipelor singurătăți abandonate -, Într-un vârtej de scântei și aduceri-aminte... 7 septembrie 2013
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
demult. O să ți se facă mai ușor după aceasta, ai să vezi. Propunerea a fost respinsă, nu a dorit să audă de preot, avea parcă o frică. Nu, și gata! Ea îl mai lăsă, dar nu slăbea cu rugăciunea. Era toamnă și avea atâtea de făcut! Păpușoii de curățat, de tăiat și de adus acasă, strugurii de cules, de zdrobit poama, de pregătit butoaiele pentru vin, ceapa strânsă urma să o vândă; dar cât pot face două mâini de femeie? Dimineața
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
este frică de ceva. Ea i-a vorbit iarăși de preot și de mărturisire, s-a stăruit să-i explice ca unui copil. De data aceasta, n-a zis că nu, i-a promis că, după ce termină ea lucrările de toamnă, o va face. Ce mult s-a bucurat, sărmana, când l-a văzut într-o zi pe feciorul Mihail care venise să o ajute! Această bucurie îi dădea putere. Ambii se sfătuiau ce să facă, cum să facă și totul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-i aduceau gospodinele satului să le facă. Putea face orice și le făcea bine. Ca răsplată, lua ceea ce i se dădea, cine și ce putea; unii, bani sau de ale gurii, alții, o ajutau la muncă în grădină, primăvara și toamna. Ajuta și ea pe mulți care o duceau mai greu. Viața și-a trăit-o până-n ultima clipă în frică și dragoste de Dumnezeu, Unicul care a ajutat-o să treacă prin toate încercările vieții. Înainte de a trece la cele
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și mine; că era înger cel ce mă trezise și pâinea pe care o ceruse nu era altceva decât rugăciunea. Aceasta se întâmplase pe la sfârșitul lunii august. Ne trezisem într-o bună zi cu toate grijile pe care le aduce toamna locuitorilor de la sat. Timpul parcă zbura. Toamna trecuse ca o pasăre în zbor. Odată cu venirea iernii, erau toate puse la locul lor. În acel an, iarna nu fusese grea, cum se zice pe la noi, chiar destul de blândă. Oamenii așteptau mult
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mă trezise și pâinea pe care o ceruse nu era altceva decât rugăciunea. Aceasta se întâmplase pe la sfârșitul lunii august. Ne trezisem într-o bună zi cu toate grijile pe care le aduce toamna locuitorilor de la sat. Timpul parcă zbura. Toamna trecuse ca o pasăre în zbor. Odată cu venirea iernii, erau toate puse la locul lor. În acel an, iarna nu fusese grea, cum se zice pe la noi, chiar destul de blândă. Oamenii așteptau mult să ningă, căci fără zăpadă, ce fel
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
acolo. Sfântul Ioan Gură de Aur zice că cei ce trăiesc în păcate, cu nimic nu se deosebesc de cei morți. Cât trăim, din toate învățăm. Surpriza „Pregătește-ți sania vara și căruța, iarna,” zice înțelepciunea poporului. Toată vara și toamna oamenii muncesc, aleargă și adună ca să aibă de toate, pentru acea perioadă a anului, când frigul și zăpada nu le permit să facă mai nimic. Pentru fiecare gospodar și gospodină, este plăcut și se simt bine, când știu că au
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vedeau rezultatul muncii lor. Erau tineri, la începutul vieții de familie, aveau doi copilași și simțul datoriei de părinți prinse rădăcini trainice în sufletele lor. Se stăruiră să fie și ei ca toți oamenii harnici și gospodari. Toată vara și toamna au adunat ca furnicuțele toate cele de trebuință pentru iarnă, ca să poată fi pregătiți și liniștiți și ei, la fel ca toți oamenii. Erau ultimele zile ale lunii noiembrie, dar destul de frig, pământul noaptea îngheța, iar ziua, când temperatura creștea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
întrebau mereu ce să facă? Ce să întreprindă ca să iasă din impas? Situația era, într-adevăr, complicată, copiii erau mari, cea mai mare studia al treilea an la facultate, iar al doilea copil, băiatul, urma să-și înceapă studiile în toamnă. Al treilea copil era în clasa a șaptea. După ce analizară toate posibilitățile, se opriră la cea de a deschide și ei un magazin, cât de mic, doar să le poată aduce un salariu în fiecare lună. Și apoi, era ceea ce
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Era un țăran din cei pe care nu-i poți amăgi, el avea metodele lui simple de rezolvare a problemelor. Se vorbeau multe de bine despre el, era dat drept exemplu în multe cazuri și sfaturile lui ajutau multora. Era toamnă târzie. Se făcea simțită apropierea iernii cu fiecare zi tot mai mult. Într-o zi, moșul îi zise soției: - Paraschivă, știi ce vreau să-ți spun eu? - Nu știu, zise mătușa Paraschiva. - M-am gândit eu că vine iarna și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
celor trei tipuri de participare - dezinteresată, cointeresată și prin identitate grupală (vezi tabelul 1) - este de luat în considerare în optimizarea procesului DEVCOM. Caseta 10tc "Caseta 10" De la facilitare CAR la proiect FRDS1tc "De la facilitare CAR la proiect FRDS1" „În toamna lui 2002, după o călătorie cu mai multe peripeții, printre care și parcurgerea unui drum de zece kilometri de «off-road» în cel mai pur sens al cuvântului, ajungeam la Zimbru, comuna Gurahonț. Voiam să fac o evaluare a capitalului social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de acest drum, dar din cu totul alte cauze decât până acum.” Caseta 11tc "Caseta 11" Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș”1tc "Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela‑Timiș”1" „Era toamna lui 2002 când am ajuns pentru prima oară în comuna Ghizela din județul Timiș. Îmi amintesc o zi ploioasă, ștergătoarele de parbriz mișcându-se obsedant și monoton în timp ce mașina parcurgea strada principală întortocheată. Privirea îmi trecea de pe o parte pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și donatori. Totuși, deoarece cerusem și sprijinul Primăriei pentru aceste proiecte și deoarece primarul fusese încântat de grupul de femei, Consiliul Local a hotărât să finanțeze cele două proiecte. Lucrările de tragere a apei în școală s-au finalizat în toamna lui 2004, iar parcul de joacă e plănuit pentru primăvara lui 2005. Cu ocazia deschiderii noului an școlar, grupul de inițiativă a organizat o expoziție de prăjituri tradiționale care s-a bucurat de sprijinul Primăriei și de multă mediatizare. Succesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a organizat o expoziție de prăjituri tradiționale care s-a bucurat de sprijinul Primăriei și de multă mediatizare. Succesul acestui eveniment ne-a încurajat să ne gândim la ceva mai îndrăzneț - un festival tradițional pentru primăvara lui 2005. Tot în toamna lui 2004 am depus un nou proiect de înființare a unei asociații a femeilor din Ghizela, o asociație care să se ocupe atât de dezvoltare comunitară, cât și de perpetuarea micii afaceri cu artizanat pe care am inițiat-o în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în anul 20011. Ciclurile optimismului social sunt legate de ciclurile electorale și economice. Fenomenul de creștere a optimismului social din perioada 1994-1995 a corespuns cu perioada de început a redresării economice. Nivelul de vârf al optimismului a fost atins în toamna anului 1996, înainte și după alegerile generale, ca o expresie a speranței populare că o schimbare politică de la stânga la dreapta ar fi putut duce la o viață mai bună. Punctul cel mai scăzut pe curba optimismului s-a înregistrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
-ul la care lucrase până la Marea Revoluție Mondială, cu ocazia căreia s-a rupt Cortina de Fier, se desființase încă din timpul revoluției. Nu mai apucase să însămânțeze culturile de primăvară, ba, mai rău, ceea ce însămânțase cu atâta grijă în toamna dinaintea Marii Revoluții Mondiale se dusese pe apa sâmbetei. După Marea Revoluție Mondială a mai lucrat doar câteva luni, apoi moștenitorii cultivatorilor de rapiță au alungat-o din sat cu ciomege, spunându-i că nu au nevoie de un agronom
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
acestea sunt doar închipuiri, că viața e un rahat mare, că ne depravăm cu toții cât putem, numai să nu simțim cum ne scufundăm în mlaștina în care colcăim ca viermii, cineva de lângă el îi atinsese mâneca de la sacou, era o toamnă superbă, cu un soare blând, el se bucura de natură, de haine frumoase și de o femeie nemaipomenită. Se va bucura din plin, atât cât va fi posibil. O nouă atingere timidă îl făcu atent. "Tovarășe, îngăimă unul de lângă el
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ascunzișul ei din pădure, câmpul acela interzis, acolo în lanurile de grâu vedea uneori oameni, femei și bărbați, cântând, albăstrelele și macii, apoi câmpul pleșuv ca după incendiu, atunci întorcea spatele acelor lanuri, era semnul că în curând va veni toamna, zilele reci inundate într-o lumină diafană, în sală se aud doar sunetele pianului, ca o orchestră, Sandei își odihnește durerea, pe chipul lui Zinzin curg șiroaie de lacrimi, stă dreaptă, frumoasă ca o nomadă, strângându-și vioara la piept
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Sandei își odihnește durerea, pe chipul lui Zinzin curg șiroaie de lacrimi, stă dreaptă, frumoasă ca o nomadă, strângându-și vioara la piept... Se uită la Alex, privirea i se întunecă, se vede alergând pe străzile Parisului, după întâlnirea din toamna trecută, a chemat-o la Paris, împreună cu orchestra, voia să reorganizeze ambasada de acolo, pe alte principii, un fel de orchestră a diasporei, una care cântă pentru patria mamă, una care îi aduce bani și prestigiu, s-au întâlnit acolo
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]