4,267 matches
-
fier. (3) Fierul rău degeaba-l bați. (4) Cu un ac ești tot sărac. (4) Cu acul mic se coase sacul mare. (5) Ruda cea mai bună e banul din mână. (5) Omul cu rude nu piere. (6) Viața-i trecătoare ca apa din vale. (6) Viața trece, faptele rămân. (7) Omul, bun sau rău, e așa din naștere. (7) Omul se naște într-un fel și lumea-l schimbă. (8) Cu un lucru mic, tot nimic. (8) Adună cu firul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Suferința: „La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată / Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând, / Și prada îi e gata... De fulger luminată, / Ca valea chinuirei se vede sângerând”). În „cursele viclenești” ale vieții, dragostea nu aduce decât înseninări trecătoare (Eliza, Reveria, Așteptarea). Le urmează curând tristețea despărțirii și accentuarea singurătății (Suferința). Inferioară altor orientări ale poeziei sale, erotica se menține grație unei anumite candori a mărturisirii, la care participă uneori și stângăciile de expresie. O semnificație singulară are în
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
se nimicească, să se aștearnă la pământ? Dacă chiar în secolul nostru de lumini am avut durerea să vedem izbucnind printre popoarele cele mai de frunte, instincte brutale și funeste, noi nu putem face alta decât a deplânge acele orbiri trecătoare și să le considerăm ca triste efecte ale slăbiciunilor noastre omenești. Dacă din nenorocire, răsunetul sălbatic al armelor pustietoare se cheamă încă glorie în limbile noastre, apoi putea-va oare cineva să tăgăduiască că într-o glorie cu mult mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a modului de existență a maselor, exprimat fie prin personaje colective, fie prin destine ușor generalizabile (țăranul, muncitorul). Viața pe care o descoperă arheologia se conține în aspectele ei cele mai superficiale care sunt în același timp și cele mai trecătoare. Ține de ceea ce putem încerca într-o experiență a obiectului, ca semn al prezenței sale sensibile amenințate imediat de pierdere: o alură, o aromă, o nuanță, un joc provizoriu de aparențe determinat de o conjunctură pasageră, care poate fi momentul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o estetică hedonistă, determinată de poftele momentului. În portretul pe care îl face lui Ienăchiță Văcărescu acesta apare ca un voluptuos ("nu sta mult la îndoială ca să culeagă florile plăcerii"), în viața căruia apariția poeziei e legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că toate aceste mici floricele poetice au fost scrise în câte un răpede moment de inspirațiune și că într-însele nu trebuie să căutăm silințele unui poet cu cuget de autor. Pentru Ienăchiță Văcărescu muza era fecioara ce-i
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Văcărescu muza era fecioara ce-i procura un minut de plăcere"101. Portretul lui Cârlova e realizat în aceeași cheie. E poetul "condamnat" de stilul său de viață, în același timp pradă plăcerii și clipei: "O plăcere de o oră, trecătoare, zadarnică, stinse într-acel june de douăzeci și trei de ani toate razele geniului, toate făgăduințele viitorului"102. O anume noțiune a vieții afectate de timp a condus în acel moment percepțiile estetice, inclusiv pe cele din domeniul literar. Spre deosebire de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anunțând viața acelora ce sunt gata a-i urma" (Ibidem, p. 34). Trebuie remarcat că mecanismul anticipator nu se bazează pe o știință biblică a celei de-a doua veniri, ci pe o noțiune raționalistă a progresului științific: "Toate sunt trecătoare pe fața pământului, numai știința este eternă" (Ibidem, p. 37). 85 Ibidem, p. 61. 86 Ibidem, p. 106. 87 Ibidem, pp. 107, 108. 88 Ibidem, p. 18. 89 Ibidem, p. 98. 90 Ibidem, p. 12. 91 Ibidem, p. 16. 92
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se ardea, se făcea cărbune nu alta, dar a avut pentru dizenteria mea efectul Carbocifului. În viața de până astăzi am fost cu adevărat bolnav doar în 1949, când am suportat o operație la plămânul stâng. În rest, răceli, gripe trecătoare pe care nu le consider boli. Iar dizenteria din lagăr nu o consider boală pentru că a fost provocată de apa infestată cu insecte, pe care am băut-o dintr-o urmă de animal, fiind înnebunit de sete. La Periprava, în timpul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu merg așa de grabnic. Fiecare generație are menirea ei; fiecare nu poate pune decât o piatră la edificiul viitorului"... Așa se și explică de ce descentralizarea administrativă a rămas multă vreme doar un deziderat constituțional iar legile administrative doar încercări trecătoare către niște deziderate. În timp ce la noi, de la 1864 și până în 1935, de exemplu, într-un interval de 70 de ani, au făcut drept peste 25 de legi administrative, în Franța, a fost bună o singură lege care s-a menținut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văzut că mi s-a pus mica bocceluță în camera ce-mi era hărăzită, aproape la fel cum Saint-Preux văzuse așezându-i-se jilțul la doamna de Wolmar. Avui, pe deasupra, plăcerea de a afla că această favoare nu va fi trecătoare..."280 Și totuși tânărul își dă seama că, de-a lungul pribegiei sale, primirea nu este întotdeauna la fel de generoasă. Astfel, atunci când crede că are soarta asigurată cu scrisorile de recomandare pe care le poartă asupra sa, va fi foarte surprins
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
țară a cărei vastitate este sursă de agorafobie și de sentiment de persecuție) este exemplară pentru modul în care Kafka structurează situația ospitalieră. Eroul său descoperă refugii provizorii, indicii ale unei ospitalități efemere pe care i le conferă o bunăstare trecătoare și iluzorie, fiindcă repede refugiul este invadat de culpabilitate și de sentimentul de persecuție. El este oaspetele imposibil, prin aceea că el nu poate accepta situația sa care exacerbează, într-un fel sau altul, dependența sa. Oaspete de oaspete, ostatec
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de mii de țărani și moșiile Statului sunt toate împărțite și atunci mă întreb: oare ceea ce am făcut noi astăzi, dacă nu vom lua măsuri contra divizibilității, nu va fi zadarnic? Oare am ajuns noi la rezultate statornice sau numai trecătoare pe timpul cât ține o generațiune? S a atacat ideea majoratului; nu țiu la dânsa, deși în această privință vă pot asigura că este o mare mișcare chiar în Franța, și nu voi veni nici cu cărți retrograde, nici cu cărți
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
trecutului, înregistrarea adevărurilor relevate de experiență, este extrem de practică în calitate de instrument de acțiune și putere care ajunge până la crearea viitorului”. (504-505) 2) UTILITATEA ISTORIEI: „Istoria ne obligă să ne cramponăm de problemele permanente și ne salvează de elementele temporare și trecătoare”. (505-506) 3) ISTORIE, POLITICĂ ȘI STAT: „Politica și istoria sunt întrepătrunse, dar nu pot fi judecate cu aceeași măsură. Domeniul nostru [al istoricilor] se întinde dincolo de afacerile de stat și nu este supus jurisdicției guvernelor. Datoria noastră este de a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rău este reală. Opiniile se schimbă, moravurile se modifică, credințele se înalță și se prăbușesc, dar legea morală rămâne scrisă pe tăblițele eternității. [...] Dreptatea este dreptate, mila milă, onoarea onoare, buna-credință bună-credință, fidelitatea fidelitate, încă de la început [...] moralitatea nu este trecătoare [...], să nu uităm că, în cazul în care coborâm standardul nostru în Istorie, nu-l vom putea menține nici în Biserică sau în Stat”. (550-552) Aceste afirmații constituie o agendă morală pentru studierea trecutului României. în plus față de unele linii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Istoria i-a relativizat acest sentiment prin desele ei schimbări și prin opresiune. El a învățat din generație în generație că adevărul nu-i folosește la nimic și nu-l salvează de oprimare, a învățat că totul este relativ și trecător și că singurul eroism este să reziste biologic. De aceea, el face totul fără nici o convingere, aclamă sau fluieră atunci când i se cere, cu aceeași indiferență. A lupta pentru o idee, pentru adevăr, e tot ce poate fi mai inutil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Gorgias, încercînd să demonstreze nu atât că există ceva, lucru de care, în limitele normalității, tiu se îndoiește nimeni, ci că în ceea ce există este ceva ce merită numele de realitate. Adică ceva consistent, nu superfluu, ceva persistent, nu trecător, ceva care se conservă dincolo de toate transformările posibile, ceva în care aceste transformări își au originea și sfârșitul. De ce renunță filosofia modernă la căutarea acestei realități absolute, care, ea singură, dă semnificație existenței noastre? De fapt, filosofia modernă nu renunță
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și alta. Spre exemplu, am întâlnit lucrări în care elevii trebuiau să dezvolte subiectul “Întoarcerea păsărilor călătoare” și ei au scris tot ce au observat în legătură cu anotimpul de primăvară. Întoarcerea păsărilor călătoare din țările calde a fost doar un pasaj trecător în compunerea lor. b. Respectarea părților compunerii, proporția și echilibrul dintre acestea Sunt elevi tentați să dezvolte mult introducerea și să concentreze cuprinsul în câteva propoziții, să intre direct în subiect fără a ține cont de introducere, să expedieze lapidar
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Chestură și le-a jefuit casele, el și amanta lui s-au Îmbrăcat „cu haine bune, pe care Înainte nu le avea”. Ricu Proca XE "Proca, Ricu" și sora lui, Maricica Batcu XE "Batcu, Maricica" , „au lovit mortal În orice trecător evreu” și au ajutat soldaților germani să scoată evrei din casele lor și să-i omoare. La anchetă el a declarat că a făcut ceea ce a făcut „de frica germanilor”. Ion Nicolau XE "Nicolau, Ion" , fost comandant al gărzii legionare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de desfășurare a activității. Sunt foarte indispus de ceea ce îmi spuneți legat de clădirea Teatrului Național din Iași. Lumea nu înțelege, la nivelul administrației superioare, că, în general, cultura e ieftină! Eternitatea e ieftină! Mult mai ieftină decât lucruri infinit trecătoare, în care lumea investește. Prin urmare, un efort minimal ar face ca lucrul ăsta să funcționeze. Faptul că un teatru cum este cel din Iași nu beneficiază de o clădire reprezentativă pentru a funcționa mi se pare catastrofal din punctul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
fi internați în spitale sau alte instituții care să îngrijească de însănătoșirea lor, făcându-i eventual proprii pentru emigrare la o epocă viitoare. Aceste spitale ar trebui să fie situate în regiuni potrivite scopului urmărit. 2. Copiii suferind de afecțiuni trecătoare vor fi îngrijiți în centrele de adunare, urmând a fi repartizați după însănătoșire la categoria corespunzătoare. 3. Orfanii complet sănătoși, cari pot pleca imediat, ar urma să fie concentrați într'o localitate, de preferință cât mai apropiată de punctul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sale, el se rupsese și de izvorul forței sale"23. Chiar și ,,mintea umană a căzut sub legile psihologiei..."24. Omul și-a întors privirea de la Dumnezeu devenind o ființă autonomă, supusă vicisitudinilor naturii și confruntându-se ca natura sa trecătoare. Frica a pus stăpânire pe noi și tot ceea ce suntem și am realizat datorăm fricii. Am întârziat puțin asupra acestui mit, al căderii umane, pentru că numai prin intermediul înțelegerii sale vom înțelege mai bine rolul nostru de ființe trecătoare pe acest
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
natura sa trecătoare. Frica a pus stăpânire pe noi și tot ceea ce suntem și am realizat datorăm fricii. Am întârziat puțin asupra acestui mit, al căderii umane, pentru că numai prin intermediul înțelegerii sale vom înțelege mai bine rolul nostru de ființe trecătoare pe acest pământ și vom înțelege de ce și de unde vine această zbatere. Noi, economiștii, tot discutăm despre legea rarității. De fapt, această lege economică are în spatele său imensa dramă a omului decăzut, aceea de a fi stăpânit de dorințe și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Cezar ni se recunoaște practic calitatea de oameni supuși greșelii și doritori de viață proprie, în dimensiunea noastră egoistă. Din acest motiv creștinismul nu atrofiază și nu distruge dimensiunea pământească a ființei umane 187. Este aici, în recunoașterea dimensiunii fizice, trecătoare, pământene, a omului, și un nivel de încredere pe care Fiul Lui Dumnezeu o acordă omului, prin faptul că-i permite să aibă și o altă viață decât aceea în afara lui Dumnezeu. Este tocmai încrederea care ne face pe noi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
îndoială realitatea lumii"322. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei și, prin urmare, "relativă", insuficientă ontologic, trecătoare"323. Grație acestor două religii (mamă și fiică) știm de unde venim și unde mergem. Este un sens pe care omul îl capătă, trăind alături de Dumnezeu și Fiul Său. Evreii au contribuit în mod direct la dezvoltarea Europei comerciale și au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rezultat al raportării la lume și la propriul eu, dorește ,,să fie", să se afirme, să existe, în speranța că va putea înșela în vreun fel statutul său de ființă al cărei rol pare să fie dat ca unul redus, trecător de la natură. Omul occidental nu se împacă cu această situație și din această cauză putem discuta despre individualism, despre persoană și nu în ultimul rând despre cetățean, dacă vom ține cont de dimensiunea politică a individului uman. Individualismul occidental 246
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]