10,815 matches
-
viață ... Citește mai mult Mărite Stăpâne, Te rog, mă învață un ban cum să scoată alt ban!Lumină îmi dai când mă scol dimineață, mai dă-mi și acest talisman,Pe care mereu l-au avut făurarii, la care le torni doar Tu - Har,Secretul ascuns, care-l țin lăutarii, poeții și. . .fac Dar din Dar!. . .Frământă-mi și stoarce-mi simțirile toate,Mărite Stăpâne, Tu toate le poți!Să aflu o cale, presimt că se poate,Prin muncă cinstită și
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Stihuri > Reflectii > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1534 din 14 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ulise Visam că sunt Ulise și-nfăptuiam minuni mai mult prin marea mea înțelepciune. Dar Penelopa dragă era dulcea minune ce îmi turnase-n dor aprinși cărbuni. Zdrobită fuse Troia și am plecat grăbit către Ithaca spre-a trăi în pace, dar mă împinse marea spre țărmurile trace și spre ciclop pe care l-am orbit. Am stat un an la Circe și
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377798_a_379127]
-
fi dezonorat dacă fiica sa și-ar alege de soț un prinț. În Cartea de legi a lui Manu stă scris: dacă cineva ar îndrăzni să-l povățuiască pe brahman cu privire la datoriile sale, regele să dea poruncă să i se toarne povățuitorului ulei fierbinte în urechi și-n gură; dacă unul născut numai o dată [235] ar copleși cu insulte pe unul care s-a născut de două ori, primului să i se taie limba; dacă îl strigă cu un nume injurios
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
păcatelor. Nu îl poate învăța rugăciuni, iar dacă un śudra îl supără cu ceva, îl denunță autorității, care îl pedepsește cu moartea. Orice contact cu un śudra îl impurifică pe brahman. Dacă un śudra citește Vedele, trebuie să i se toarne ulei clocotit în gură; dacă le ascultă citindu-se i se toarnă uleiul în urechi, care trebuie apoi să fie astupate cu ceară. 5) Nici o castă nu-și poate depăși sarcina atribuită ei; pentru cele mai triviale aspecte ale vieții
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu ceva, îl denunță autorității, care îl pedepsește cu moartea. Orice contact cu un śudra îl impurifică pe brahman. Dacă un śudra citește Vedele, trebuie să i se toarne ulei clocotit în gură; dacă le ascultă citindu-se i se toarnă uleiul în urechi, care trebuie apoi să fie astupate cu ceară. 5) Nici o castă nu-și poate depăși sarcina atribuită ei; pentru cele mai triviale aspecte ale vieții, fiecare își are legile și regulile ei speciale. Diferențierea între caste se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
depășească limitele îndatoririlor sale specifice. Un servitor face asta, un altul aia și nimic altceva. Crescătorul de vite crește vitele și nimic altceva, altul se îngrijește de cai, altul de nutreț. Un servitor face cafeaua unui oficial, iar ca să-i toarne lapte peste ea este nevoie de altul, care mulge caprele; mai are și un al treilea servitor care îi umple pipa. Astfel, un locotenent are nevoie de 30 de servitori. Oficialitățile înalte au 10 oameni care îi [250] transportă în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fi dezonorat dacă fiica sa și-ar alege de soț un prinț. În cartea de legi a lui Manu stă scris: Dacă cineva ar îndrăzni să-l povățuiască pe brahman cu privire la datoriile sale, regele să dea poruncă să i se toarne povățuitorului ulei fierbinte în urechi și-n gură; dacă unul născut numai o dată ar copleși cu insulte pe unul care s-a născut de două ori, primului să i se taie limba; dacă îl strigă cu un nume injurios, ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca "omul (înțelept) să moară odată cu înțelepciunea, decît să semene înțelepciunea pe un teren sterp" (332, 12). "Știința", așadar, constituia o "taină", care nu trebuia deloc împărtășită "profanilor", și îndeosebi oamenilor ce aparțin ultimei caste; acestora din urmă li se turna plumb topit în urechi, dacă s-ar fi lăsat seduși să asculte adevăruri ce aparțineau exclusiv tainicei "științe" a Realității supreme. Negreșit, înțeleptul este prețuit și la greci, chiar din cea mai îndepărtată antichitate. Xenofan din Colofon (născut pe la 656
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se țeseau în tot organismul social: în familie, în școală, în relațiile economice chiar. Mănăstirile cele mari erau ateliere de industrie: se tornau litere, se țeseau materii de lână, se lucra lemnărie de toată mâna, ba erau și fonderii de turnat metale. Pe când egumenul și cei cărturari ai soborului traduceau literatura teologică în limba română, în același timp călugării necărturari se îndeletniceau cu cele mai deosebite industrii, începînd cu cele agricole, sfârșind cu manufactura de lux: adevărate comunități și de credință
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din care beau ducii sunt din "țeste de dușman" lucrate ("maestru cizelate") cu toarțe de aur. Ritualul acestei "mese a morții" are o măreție homerică, de conclav de umbre venerate: "Vor mai bine-o moarte crudă decât o viață sclavă Toarnă-n țestele mărețe vin și peste el otravă, Și-n tăcerea sânt-a nopții ei ciocnesc, vorbesc și râd." Vedem în râsul ducilor daci (dincolo de efectul regizoral de spaimă și uimire asupra Cezarului roman), prin aerul mortuar dintre arcurile și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
comică Luca Pescereanul. După moartea sa apare un număr al revistei Familia închinat "Memoriei lui D. Sfura" (nr. 43/26 oct. 7 nov. 1867), în care Iosif Vulcan adaugă patru poeme: Grânele vara se coc, Cătră lună, Amorul și Mai turnați-mi!. Cantabilitatea și fluiditatea limbii lor le-a făcut să fie cunoscute în epocă multe fiind puse pe note. Cele mai "populare" au fost: Fata Română, Grânele vara se coc, Mai turnați-mi!, Rămas bun, Chilia studentului, Eldorado, Primăvara, Las
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vara se coc, Cătră lună, Amorul și Mai turnați-mi!. Cantabilitatea și fluiditatea limbii lor le-a făcut să fie cunoscute în epocă multe fiind puse pe note. Cele mai "populare" au fost: Fata Română, Grânele vara se coc, Mai turnați-mi!, Rămas bun, Chilia studentului, Eldorado, Primăvara, Las'să fiu acela eu. Un cântec preferat de Eminescu: Cântecul Mai turnați-mi! (cunoscut și dintr-o variantă publicată în Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură cu titlul La vinu 1860, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
cunoscute în epocă multe fiind puse pe note. Cele mai "populare" au fost: Fata Română, Grânele vara se coc, Mai turnați-mi!, Rămas bun, Chilia studentului, Eldorado, Primăvara, Las'să fiu acela eu. Un cântec preferat de Eminescu: Cântecul Mai turnați-mi! (cunoscut și dintr-o variantă publicată în Foaie pentru Minte, Inimă și Literatură cu titlul La vinu 1860, nr. 30, p. 232) era cunoscut și apreciat de Mihai Eminescu. Teodor V. Ștefanelli (Amintiri despre Eminescu, Inst. de Arte Grafice
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Dimitrie Sfura, în buletinul "Mihai Eminescu", Cernăuți, nr. 14, 1936, p. 1-31. Gala Galaction, Mihai Eminescu, 1987; Zoe Dumitrescu Bușulenga, Iosif Sava Eminescu și muzica, 1989, etc. Poezia a fost tradusă în lb. maghiară de Ember György (Töltsetek még Mai turnați-mi) în Nagyvarad, IV, 1873, nr. 256. Bibliografie: Petru Tămâian, Istoria Seminarului și a educației clerului diecezei române-unite de Oradea, 1930, p. 54. Eugen Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, pp.25-29. Marki Sandor, Bihori roman / Scriitori români bihoreni, Oradea Mare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
3 iunie La doi-trei ani, miticismul de stat producea monștri gen Balcanii zonă a păcii, începeau foielile, zbîrnîiau telefoanele spre bulgari, spre sîrbi, spre... da, venim, venim, răspundeau prompt jivkopictorii și titosculptorii, ai noștri dădeau în fiert, întindeau degrabă pînze, turnau ghipsuri, mai întindeau o pînză, mai turnau un cancioc de ghips, afișul era gata și, dintr-o dată, Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stat producea monștri gen Balcanii zonă a păcii, începeau foielile, zbîrnîiau telefoanele spre bulgari, spre sîrbi, spre... da, venim, venim, răspundeau prompt jivkopictorii și titosculptorii, ai noștri dădeau în fiert, întindeau degrabă pînze, turnau ghipsuri, mai întindeau o pînză, mai turnau un cancioc de ghips, afișul era gata și, dintr-o dată, Dalessul exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
malaxor, îl crispase chiar de la început, ce model? care model? totul începe de la noi, de la dumneata, de la mine, dacă vrem să facem ceva, n-avem decît o soluție: totul prin mine! continuam să ne complacem în jocul acesta disponibil, mai turnam, mai sorbeam, uite, spunea cineva, Academia renaște, cum renaște dom'le, observa altcineva, nu vezi că tot din ăia de ieri... păi, de unde să iei academicieni ingenui, academicieni heruvimi? încercam să diversificăm subiectele, era o stratagemă deja bine pusă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndrăznit într-o zi să-l întreb ce face, cum mai vede lucrurile. M-a fixat lung, avea privirea altui veac, și mi-a spus: Nu mai văd. Revăd. Marele psihiatru întinde mîna spre Johnnie Walker, mă privește amuzat-hipnotic și toarnă. Cele două pahare par, în lumina candelabrului, doi bulgări chiar atunci, în fața noastră, savant-cristalizați. Clipa mi se impune ca privilegiu. Totul, aici, e copleșitor, patină veche, boierească, o boierie care a fost doar a Iașului, irepetabilă, cărțile, tablourile statuetele, candelabrele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru ca un Luchian, un Andreescu, un Dimitrescu să strălucească, a fost nevoie de acești Artachino, fundal agreabil, cum ar spune Paleologu, deci Artachino, Vermont, Baltazar, Hârlescu, meșteșugarii fără reproș, dar și fără geniu. (Ce parșiv, Gombrowicz ăsta!) Marele psihiatru mai toarnă din Minard. Din nou, derulările noastre de-o viață, călătoriile, confruntările. Și, iarăși, ochii gitanei din tabloul lui Artachino. Ora e din ce în ce mai ireală. De-afară se-aude un claxson. O fi Salvarea? Să mă pregătesc? Nu, totul revine la firesc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inimitabil-cabrat al negrului. Eram singur. Craiu n-avea exigențe exagerate în materie de materiale. Picta cu orice. Odată, aflîndu-mă în preajmă-i cînd lucra, îmi cad ochii pe-o sticlă de-un kil. Ce-i acolo, maestre? îl întreb. Și turnînd undeva, pe paletă, din sticlă, îmi răspunde absent: ulei de bucătărie. Nu trec trei minute și, dinspre bucătărie, vine doamna Mihăilescu, mama pictorului: "Ricu, zice ea preocupată, dă-mi uleiul, azi mîncăm friptură de miel, ca să știi, dragu' mamii..." Aristide
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care, la premieră, electrocutaseră sala cu goliciunea lor, erau acum cumințite (nu toate) de accesoriile la îndemînă nouă, obligatorii nouă, celor de rînd, dessous-urile carevasăzică. Ce să fi făcut? Să-i fi dat repede telefon canadianului și să-i fi "turnat" pe scumpii mei nebuni de pe scenă? Cum adică, nebunia lor (nudă) îi ținuse doar cît fusese de față regizorul-tartor? Nu l-am sunat. Cine știe de ce apăruseră, pudibond, sutienul, slipul? Cine știe? Îi voi întreba. Celebrul Stelică, preferatul magistrului Brânzei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ușă. Nu înțelege. Îi zic: Înainte de a te învăța să pictezi, domnul profesor să te învețe să bați la ușă. Drăgălașa față pare iar a nu înțelege despre ce e vorba. La revedere... (Constat, surprins, acutu-mi puseu pedagogic și-mi torn imediat un Ballantine's mic.) Constant, obstinat chiar, am notat de fiecare dată cu satisfacție, dar, să recunosc, și cu oarecare intenție demonstrativ-persuasivă, simplele prezențe ale tinerilor. Pe stradă, în bistrouri, în foaierele teatrului, în expoziții. Juxtapunînd, contrapunînd astfel generația
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bănuiala nu e lipsită total de temei), dar tare ne bate gîndul că dexteritățile coechipierilor își au sorgintea în recent evocata genă ilegalistă. 7 octombrie Hotărîseră amîndoi să vadă filmul acasă la ea. S-au așezat în fotolii, și-au turnat Bartender's, au ciocnit ușor-stînjeniți de insolitul lor scenariu și au așteptat. Iris era filmul. El o parcursese cîndva, pasionat-sistematic, pe Iris Murdoch, devorîndu-i pur și simplu romanele. Știa că filmul după viața englezoaicei de geniu avea deja un palmares
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pur și simplu, ediția anului 2004 a periodicului Vitiloire. Vinurile Franței! Îți cumperi (3 euro), la intrare, un pahar, însemnat Vitiloire, și ai acces la toate corturile. Cu politețe nativă, patronii vinurilor, la patru ace (anturați de șoldoase pivnicere), îți toarnă zgîrcit (e doar o degustare, nu?) din licorile paradisiace, întrebîndu-te din ochi: Ei?! Gratulări de rigoare. După... bifarea primelor zece standuri, corturile nu mai sînt defel napoleoniene, par ademenitoare alcovuri desfrînate. Să te crucești, nu alta... O fugă (cea din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
facem la faimosul Bourgueil, sinonim cu chiar vinul roșu. În două mizanscene. Întîi, la domnul Omason, gospodar cu acareturi complete, dar modeste, în grota căruia găsim butoaie cu vinuri decenale. Corpolenta seringă ce extrage licoarea de rubin și ne-o toarnă în pahare, impune ca una de sever laborator universitar. Numai că domnul Omason din Bourgueil seamănă leit cu... Bourvil. Cava cealaltă, a domnului Funès ruptă-bucățică, la doar doi-trei kilometri, e de-acum curată regie, joc de lumini (și umbre), răsfățul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]