8,927 matches
-
Întreba, acum mai puțin distrat, de cât timp nu o schimbase, știa bine ce voia să spună peștele când tot urca câte o clipă sfâșiind pelicula extrem de subțire În care apa se confundă cu aerul, exact În acel moment revelator ucenicului filozof i se dezvălui, clară și În toată goliciunea ei, chestiunea care avea să dea naștere celei mai pasionante și aprinse polemici cunoscute În toată istoria acestei țări În care nu se moare. Iată ce-l Întrebă pe ucenicul filozof
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
revelator ucenicului filozof i se dezvălui, clară și În toată goliciunea ei, chestiunea care avea să dea naștere celei mai pasionante și aprinse polemici cunoscute În toată istoria acestei țări În care nu se moare. Iată ce-l Întrebă pe ucenicul filozof spiritul care plana deasupra apei din acvariu, Te-ai Întrebat dacă moartea o fi aceeași pentru toate ființele vii, fie ele animale, incluzând ființa umană, sau vegetale, incluzând iarba târâtoare pe care călcăm și sequoiadendron giganteum cu cei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a Încuiat ușa, cum a fost posibil să se nască viața unuia din moartea celuilalt, viața fluturelui din moartea omizii, și să fie unul și același În mod diferit, sau n-a murit viermele de mătase pentru că trăiește În fluture. Ucenicul filozof răspunse, Viermele de mătase n-a murit, fluturele va muri, după ce va depune ouăle, Asta o știam eu Înainte să te fi născut tu, spuse spiritul care plana deasupra apei din acvariu, viermele de mătase n-a murit, În interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
acvariu, viermele de mătase n-a murit, În interiorul coconului n-a rămas nici un cadavru după ce a ieșit fluturele, tu ai spus-o, unul s-a născut din moartea celuilalt, Se numește metamorfoză, toată lumea știe despre ce e vorba, spuse condescendent ucenicul filozof, Iată un cuvânt care sună bine, plin de promisiuni și certitudini, spui metamorfoză și mergi mai departe, pare că nu vezi că vorbele sunt etichete care se prind pe lucruri, nu sunt lucrurile Înseși, niciodată nu vei ști cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
sunt numele lor În realitate, pentru că numele pe care li le-ai dat nu sunt altceva decât asta, numele pe care li le-ai dat, Care dintre noi doi este filozoful, Nici eu, nici tu, tu nu esti decât un ucenic În ale filozofiei, iar eu sunt doar spiritul care planează deasupra apei din acvariu, Vorbeam despre moarte, Nu despre moarte, despre morți, am Întrebat din ce motiv nu mai mor ființele umane, iar celelalte animale, da, din ce motiv non-moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
vegetalele, Presupun că și cu ele se Întâmplă același lucru, Fiecare cu moartea sa, Așa este, Înseamnă că morțile sunt multe, tot atâtea câte ființe vii au existat, există și vor exista, Într-un anumit fel, da, Te contrazici, exclamă ucenicul filozof, Morțile fiecăruia sunt morți ca să spunem așa de viață limitată, subordonate, mor odată cu cel pe care l-au omorât, dar deasupra lor trebuie să existe o altă moarte mai mare, aceea care se ocupă de ansamblul ființelor umane de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lucru se Întâmplă cu toți, Adică, fiecare cu moartea sa proprie, personală și intransmisibilă, Da, Și apoi Încă două morți generale, una pentru fiecare regn din natură, Exact, Și se termină aici distribuția ierarhică a competențelor atribuite de thanatos, Întrebă ucenicul filozof, Până unde reușește să ajungă imaginația mea, mai văd Încă o altă moarte, ultima, cea supremă, Care, Aceea care va distruge universul, cea care Într-adevăr merită numele de moarte, deși când se va Întâmpla asta nu va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
merită numele de moarte, deși când se va Întâmpla asta nu va mai fi nimeni ca să-l pronunțe, restul despre care am vorbit până acum nu sunt decât amănunte infime, chestiuni nesemnificative, Prin urmare, moartea nu e unică, conchise inutil ucenicul filozof, Este exact ceea ce am obosit să-ți tot explic, Cu alte cuvinte, o moarte, aceea care era a noastră, și-a suspendat activitatea, celelalte, cele ale animalelor și ale vegetalelor, continuă să opereze, sunt independente, fiecare lucrând În sectorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
plana deasupra apei din acvariu. Și așa a Început polemica. Primul argument Împotriva Îndrăzneței teze a spiritului care plana deasupra apei din acvariu a fost acela că purtătorul său de cuvânt nu era un filozof cu diplomă, ci un simplu ucenic care nu mersese niciodată mai departe de câteva rudimente reduse, de manual, aproape atât de elementare ca și protozoarul, și, ca și cum asta ar fi fost puțin lucru, mai erau și culese ici și colo, pe bucățele, disparate, fără ac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Însă, nu stătea atât În asta. E adevărat că esențialul tezei fusese opera spiritului care plana deasupra apei din acvariu, totuși, este de ajuns să citim din nou dialogul desfășurat În cele două pagini anterioare ca să recunoaștem că și contribuția ucenicului În ale filozofiei a avut influența ei În gestația interesantei idei, cel puțin În calitate de ascultător, factor dialectic indispensabil de la socrate Încoace, cum este prea bine știut. Un lucru, cel puțin, nu putea fi negat, și anume că ființele umane nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și cealaltă frază, Care, Cea cu una albă și alta neagră, Nu, pe asta o cunoaștem, o practicăm În fiecare zi. Polemica despre moarte și morți, atât de bine inițiată de spiritul care plana deasupra apei din acvariu și de ucenicul filozof, ar fi sfârșit În comedie sau În farsă dacă n-ar fi apărut articolul economistului. Deși calculul actuarial, așa cum el Însuși recunoștea, nu era specialitatea sa profesională, se considera suficient de cunoscător În materie pentru a ieși În public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de mult încercaserăm, cine profita de pe urma întemnițării mele înăuntrul lui, dacă nu chiar el, cine profita de pe urma slăbiciunii lui, dacă nu eu, cu patru mâini silitoare ne distruseserăm viața, într-o armonie surprinzătoare, în timp ce Noga aștepta pe margine asemenea unui ucenic amețit urmărindu-ne cu ochii ei ca niște struguri verzi. Cum îngăduisem fericită vreme de atâția ani să îmi facă o asemenea nedreptate, ba chiar îl încurajasem să mă rănească pentru a-și consolida puterea, mă folosisem de Noga pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Lance, Marama Sfântă și Cununa de Acacia, Sudarium-ul și Sfântul Giulgiu, și Potirul Sfânt. Tu, Mare Maestru, amintește-ți! Adu-ți aminte cum ai fost binecuvântat, în Ptolemais Antiohia, pentru onoarea neprețuită de a duce Cupa lui Iosif din Arimateea, ucenicul tainic al Domnului nostru, departe, cât mai departe, spre Nord, pe meleagul necunoscut al Terrei Ultrasilvana, pentru a ocroti fruntariile creștinătății, dinspre stepele sarmatice și dinspre Hiperborei. Adu-ți aminte! Anno Domini 1248, toamna... Nimic nu egalează cerul fabulos al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
trotuarele largi se vânzolea o lume pestriță într-un amestec oriental: muncitori și funcționari, apoi țărani umblând în grupuri ca niște oi speriate, servitoare în costume țărănești ungurești, soldați pirpirii, vagi domnișoare foarte fardate, trăgând cu ochiul la toți bărbații, ucenici și elevi de liceu hîrjonindu-se și izbindu-se de oameni și de ziduri, bragagii, bulgari de lux cu clopoței de alamă, turci cu acadele... În vreme ce trăsura alerga pe cuburile de granit, Grigore Iuga, ca totdeauna când sosea de la țară în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cămăruțe, amândouă spre curte. Una avea fereastră, cealaltă ușă de intrare. Atelierul era în colț, după ușă. Aici ciocănea și cosea și bombănea toată ziua, ghemuit pe scăunelul cu trei picioare, bătrânul Mendelson, sfădindu-se cu muierea, ori dăscălindu-și ucenicul, dacă n-avea alături vreun mușteriu cu care să tăifăsuiască. Deși împlinise cincizeci de ani, nici un fir alb nu i se ivise încă în părul negru, stufos, veșnic încîlcit ca și barba. Se fălea că a învățat meseria la Rapaport
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Isus abia botezat. Cine vede acest porumbel? Conform acestor trei evanghelii, numai Isus îl vede. Dar, dacă este așa, apare imediat o altă întrebare: cum pot povesti evangheliștii acest fapt? Răspunsul imediat va fi: însuși Isus le va fi spus ucenicilor. Rămâne totuși o problemă, o simplă chestiune de stil: povestirea este la persoana a treia, nu la persoana întâi. Evanghelistul nu scrie: „Isus mi-a spus că în acel moment l-a văzut pe Duhul Sfânt coborând asupra lui sub
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
întâi. Evanghelistul nu scrie: „Isus mi-a spus că în acel moment l-a văzut pe Duhul Sfânt coborând asupra lui sub chip de porumbel”. Autorul narațiunii exclude că cineva ar fi putut să vadă fenomenul în afară de Isus. Și, oricum, ucenicii, probabil, nu erau prezenți, pentru că Isus i-a chemat după botez, nu înainte. Mai mult, Marcu și Luca au devenit ucenici și mai târziu, după înviere. Relatarea îl pune pe cititor în fața unei imposibilități: dacă Isus este unicul personaj prezent
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sub chip de porumbel”. Autorul narațiunii exclude că cineva ar fi putut să vadă fenomenul în afară de Isus. Și, oricum, ucenicii, probabil, nu erau prezenți, pentru că Isus i-a chemat după botez, nu înainte. Mai mult, Marcu și Luca au devenit ucenici și mai târziu, după înviere. Relatarea îl pune pe cititor în fața unei imposibilități: dacă Isus este unicul personaj prezent care să-l fi putut vedea pe Duhul Sfânt, atunci nimeni nu poate spune: „Isus l-a văzut pe Duhul Sfânt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
sale, Isus se roagă în „grădina Măslinilor”. Cel care citește Evangheliile după Marcu și Matei poate afla ce cuvinte a pronunțat Isus în acele momente. Cine era însă prezent și a auzit ceea ce spunea Isus? Nimeni. De fapt, cei trei ucenici care îl însoțeau pe Isus, tot conform lui Marcu și Matei, dormeau. Și de data aceasta, e cam complicat ca Isus să fi comunicat cu ucenicii săi. A fost arestat, apoi condamnat și răstignit. Cât despre ucenici, ei au dispărut
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
era însă prezent și a auzit ceea ce spunea Isus? Nimeni. De fapt, cei trei ucenici care îl însoțeau pe Isus, tot conform lui Marcu și Matei, dormeau. Și de data aceasta, e cam complicat ca Isus să fi comunicat cu ucenicii săi. A fost arestat, apoi condamnat și răstignit. Cât despre ucenici, ei au dispărut. Nu contează acum cum au reușit evangheliștii să scrie această pagină. Este esențial să înțelegem că această pagină nu a fost scrisă de un „cronicar” care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
fapt, cei trei ucenici care îl însoțeau pe Isus, tot conform lui Marcu și Matei, dormeau. Și de data aceasta, e cam complicat ca Isus să fi comunicat cu ucenicii săi. A fost arestat, apoi condamnat și răstignit. Cât despre ucenici, ei au dispărut. Nu contează acum cum au reușit evangheliștii să scrie această pagină. Este esențial să înțelegem că această pagină nu a fost scrisă de un „cronicar” care îl urmărea pe Isus și înregistra ceea ce spunea în acel moment
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lui Isus, „regele înțelept” evreu. Moartea lui Isus este confirmată de asemenea prin simplul fapt că ea nu a fost anticipată de cei care l-au urmat. Când Isus vorbea despre iminenta suferință și moarte, Petru, purtătorul de cuvânt al ucenicilor, și-a luat învățătorul deoparte și l-a mustrat (Mc 8,31-33), un semn sigur că Petru nu se aștepta la asta. La ce se așteptau ei? Sperau să stea la dreapta și la stânga lui Isus, adică să formeze noua
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
întrebare care, aparent, nu se impusese suficient printre acești cercetători sceptici. Detaliul cel mai important în acest eveniment este că, imediat după ungerea lui Isus, Iuda Iscarioteanul pleacă să-l trădeze pe maestrul său (Mc 14,10-11). Contrastul dintre numele ucenicului care comite actul trădării și femeia, al cărei nume nu-l cunoaștem, care împlinește actul de devoțiune a fost comentat destul de frecvent. Cu siguranță e un fragment de o deosebită măiestrie artistică. Uneori se trece cu vederea că, foarte probabil
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nu este o ficțiune evlavioasă sau de o dogmă. Mai degrabă această scenă contrastează total cu portretul lui Isus, atât de senin creionat în In 17, unde stă de vorbă cu Dumnezeu, într-un sentimente de pace, se roagă pentru ucenicii săi și adaugă o rugăciune pentru toți cei care îl vor urma după el. Scena din Ghetsemani este o mărturie ce nu poate fi contestată tocmai pentru că spaima și cuvintele lui Isus se află în tensiune cu învățătura proclamată anterior
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
23.29; cf. 4Mac 8-17). Întrucât își declarase deja credința în înviere, putea oare Isus să înfrunte moarte și apoi să-și exprime neîncrederea în propria sa revendicare? Cu siguranță, nu. E mai plauzibil ca Isus să fi dat asigurări ucenicilor (și lui însuși) printr-o prezicere confidentă a învierii sale. Cuvintele lui Isus, „după trei zile va învia” (Mc 8,31) și în celelalte evanghelii, „a treia zi” (Mt 16,21; Lc 9,22; cf. 1Cor 15,4), probabil fac
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]