KorAP: Find »[drukola/base=ungur & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...137 138 139 ...258 >

6,447 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655

stăteam singur Într-o cameră noaptea, iar ziua aveam la dispoziție un laborator. Veneau și prizonieri, și de drept comun, că asta era... Când au venit mulți din ăștia de ai noștri, iugoslavi, croați, sârbi, mă rog, toate națiile, români, unguri, slovaci, adică tot ce fusese Ungaria, că atunci când Cehia a fost desființată Slovacia a fost dată ungurilor. Acolo am putut ajuta foarte mult... Îi examinam și pe polițai, scoteam și dinți, făceam și chirurgie... - dar acolo am Învățat chirurgie de la

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
de drept comun, că asta era... Când au venit mulți din ăștia de ai noștri, iugoslavi, croați, sârbi, mă rog, toate națiile, români, unguri, slovaci, adică tot ce fusese Ungaria, că atunci când Cehia a fost desființată Slovacia a fost dată ungurilor. Acolo am putut ajuta foarte mult... Îi examinam și pe polițai, scoteam și dinți, făceam și chirurgie... - dar acolo am Învățat chirurgie de la chirurgul-șef al spitalului, era un internist-șef director. Și la Început mi-a spus: „Știi că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
dintre care au murit vreo 11. - Optzeci În vagonul În care erați dumneavoastră? - Unde am fost eu. - Ce fel de oameni erau cei din vagon? - Erau și țigani... Erau țigani, partizani iugoslavi, sârbi, croați, fel de fel. Erau și câțiva unguri - ungurii ăștia erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au pus banderola neagră. - De ce neagră? - Că era de pedeapsă. Kommando de pedeapsă. Dar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
care au murit vreo 11. - Optzeci În vagonul În care erați dumneavoastră? - Unde am fost eu. - Ce fel de oameni erau cei din vagon? - Erau și țigani... Erau țigani, partizani iugoslavi, sârbi, croați, fel de fel. Erau și câțiva unguri - ungurii ăștia erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au pus banderola neagră. - De ce neagră? - Că era de pedeapsă. Kommando de pedeapsă. Dar erau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
erau cam socialiști, comuniști... - Erau și evrei? - Mulți. Majoritatea erau evrei. - Purtau ceva aparte? Banderola sau steaua? - Când ne-au dus la Jaszbereny ne-au pus banderola neagră. - De ce neagră? - Că era de pedeapsă. Kommando de pedeapsă. Dar erau și unguri... - Tot cu banderolă neagră? Deci nu erau semne speciale pentru evrei? - La Dachau au Început să pună... - Cât ați stat În Închisorile ungurești ați fost văzut și ca socialist, și ca evreu? - Nu mai conta la ei. Dacă era socialist

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Dachau au Început să pună... - Cât ați stat În Închisorile ungurești ați fost văzut și ca socialist, și ca evreu? - Nu mai conta la ei. Dacă era socialist era comunist, dacă era comunist majoritatea erau evrei... Iar cei care erau unguri, că au fost cu noi unguri care erau și În conducerea partidului, erau „niște descreierați care s-au lăsat influențați de evrei”. - Ce relație ați avut cu garda, În tren? - Nu am avut relații În tren. Nu au intrat În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
ați stat În Închisorile ungurești ați fost văzut și ca socialist, și ca evreu? - Nu mai conta la ei. Dacă era socialist era comunist, dacă era comunist majoritatea erau evrei... Iar cei care erau unguri, că au fost cu noi unguri care erau și În conducerea partidului, erau „niște descreierați care s-au lăsat influențați de evrei”. - Ce relație ați avut cu garda, În tren? - Nu am avut relații În tren. Nu au intrat În tren - deschideau ușile și dădeam jos

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
În vârstă... - În vagon majoritatea erau politici? - Politici. Adică din Cluj, vorbesc de vagonul de la Komarom la Dachau, eram vreo patru... Mai erau câțiva ardeleni, deci În total eram zece - În rest, foarte mulți iugoslavi, slovaci, țigani, evrei. Nu mulți unguri. Țin minte că era un ungur care tot timpul țipa: „Eu nu sunt comunist, fraților, eu sunt szálasist, sunt din Garda lui Szálasi” - Îi dădeau cu pușca În fund: „Du-te dracului, o dată ce te-au băgat aici nimeni nu te

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
politici? - Politici. Adică din Cluj, vorbesc de vagonul de la Komarom la Dachau, eram vreo patru... Mai erau câțiva ardeleni, deci În total eram zece - În rest, foarte mulți iugoslavi, slovaci, țigani, evrei. Nu mulți unguri. Țin minte că era un ungur care tot timpul țipa: „Eu nu sunt comunist, fraților, eu sunt szálasist, sunt din Garda lui Szálasi” - Îi dădeau cu pușca În fund: „Du-te dracului, o dată ce te-au băgat aici nimeni nu te scoate”. La Dachau a fost foarte

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
pe muchie puteam dormi. - După ce ați făcut baie și vi s-au dat hainele ați fost Încolonați și duși În curte? - Acolo. În ziua aia nu am mai mâncat - dar de fapt nu am mai mâncat patru zile. La Komarom ungurii ne-au dat un salam pe care noi, flămânzi, l-am mâncat imediat, apă nu ne-au dat... Ne-a prins o sete, că mulți au murit din cauza acestui dezechilibru și stăteam Înghesuiți și nu puteam să ne mișcăm... Dacă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
exista un fel de lagăr al preoților sau al evreilor, sau al sovieticilor, sau... - Prizonierii ruși erau separați În alte blocuri - eu nu i-am văzut. Dar la noi era amestecat: și socialiști, și comuniști, și partizani, și români, și unguri, și iugoslavi, slovaci... - Exista un număr al barăcii? - Da. Nu știu ce număr avea. Nu-mi aduc aminte. Sunt sigur că avea număr. Erau zeci de barăci din astea. Dacă Împărțiți 60.000 la 1.600 trebuie să fie vreo 40-50 de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
nu ne-au Înarmat, că erau arme puține: au fost Înarmați iugoslavii, slovacii, rușii, francezii, belgienii, nemții și atât. Ăștia erau Înarmați: câte un revolver, ceva gloanțe și câteva mitraliere. Și așa mai departe. „Când vă eliberați, voi, românii și ungurii, mergeți cu cehii și cu slovenii.” - Vi s-a zis românii, ungurii, cehii și slovenii? - Nu, slovenii erau iugoslavi - atunci nu știam, mă rog. Nu-mi dau seama ce granițe erau, că nu erau sârbi, ci dalmațieni, de undeva, dar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
slovacii, rușii, francezii, belgienii, nemții și atât. Ăștia erau Înarmați: câte un revolver, ceva gloanțe și câteva mitraliere. Și așa mai departe. „Când vă eliberați, voi, românii și ungurii, mergeți cu cehii și cu slovenii.” - Vi s-a zis românii, ungurii, cehii și slovenii? - Nu, slovenii erau iugoslavi - atunci nu știam, mă rog. Nu-mi dau seama ce granițe erau, că nu erau sârbi, ci dalmațieni, de undeva, dar sârbi. Zi de zi ne Întâlneam și spuneam care e situația. - Când

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
furnizau alimente, medicamente? Ei au organizat lagărul sau deținuții? - Aveau și ei un spital al lor... - Americanii sau restul deținuților? - Americanii. - Pentru deținuți sau numai pentru ei? - Și pentru deținuți, și pentru ei. Noi aveam, al românilor - erau români și unguri, și slovaci... Erau ăia care s-au pornit spre răsărit. - Deci toți aceștia țineau de spitalul condus de dumneavoastră? - Da, da. Dar cu ei am conlucrat. Că au venit și ei, ne-au sfătuit ... Începuseră cu antibiotice, cu penicilină... Noi

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Noi habar n-aveam ce-i cu penicilina. Ne-au explicat. De dat nu ne-au dat penicilină, că nu aveau nici ei prea multă. Dar așa, mâncare consistentă și medicamente ne-au dat. - Spuneați că toți aceștia - erau români, unguri, slovaci - s-au pornit spre Răsărit. Dumneavoastră știați? Adică erau români, unguri și slovaci care și-ar fi dorit să rămână În partea americană? - Au fost care au rămas. Mulți. - De ce au plecat ei? De ce ați rămas dumneavoastră? De ce ați

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
dat nu ne-au dat penicilină, că nu aveau nici ei prea multă. Dar așa, mâncare consistentă și medicamente ne-au dat. - Spuneați că toți aceștia - erau români, unguri, slovaci - s-au pornit spre Răsărit. Dumneavoastră știați? Adică erau români, unguri și slovaci care și-ar fi dorit să rămână În partea americană? - Au fost care au rămas. Mulți. - De ce au plecat ei? De ce ați rămas dumneavoastră? De ce ați ales să vă Întoarceți În România? - Domnule, eu știu doi care au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
o locomotivă... - Acolo n-am stat decât o zi, parcă, și am venit acasă. Voiam să ajung la Cluj, unde știam că am niște cunoștințe: Vasile Pogăceanu, Cleja Ștefan, aveau funcții acolo, și de partid, și de stat. Primarul era ungur. Și pe el Îl știam. Imediat mi-au dat o vilă părăsită, cu vreo 4-5 etaje - vila „Petru și Pavel”. Au intrat oamenii și am organizat acolo masa lor. „Am fost eliberați de americani” interviu cu Freifeld Herman (n. 1923

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Bistrița, dar nu prea mare. Spre deosebire de Vișeu, Sighet, Satu Mare, Baia Mare, unde evreii erau mulți, aici numărul evreilor nu era așa mare. Adică la o populație de 12.000 de persoane, cât au ieșit la recensământul pe care l-au făcut ungurii la ocuparea Ardealului, evrei au fost sub o mie. N-au fost probleme deosebite cu ceilalți băieți. E adevărat că nemții - de fapt erau nemți, ci sași, dar tot aia este - au avut școli separate, și liceul lor era separat

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
deosebite cu ceilalți băieți. E adevărat că nemții - de fapt erau nemți, ci sași, dar tot aia este - au avut școli separate, și liceul lor era separat. Deci noi, la liceul de stat „Alexandru Odobescu”, românesc, nu eram decât români, unguri și evrei. Altceva nu au fost. - Părinții dumneavoastră cum se numeau, de unde erau? - Părinții mei s-au născut tot În Ardealul de Nord, La fel și bunicii. Tatăl meu se numea Freifeld Israel, iar pe mama o chema Emma. Tata

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
rând că firmele evreiești s-au Închis una după alta și au ajuns În șomaj. Și tata s-a reprofilat. Avându-l pe bunicul, care era proprietar de pământ, s-a reorientat spre această treabă. Și am supraviețuit până la venirea ungurilor. Nu au fost probleme. - În afară de dificultățile economice ce alte probleme mai erau? - Din ’38 și până la cedarea Ardealului au fost trei ani. Au fost probleme pentru unii evrei. Erau Însă medici mulți, avocați care nu mai puteau pleda... Și au

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
medici mulți, avocați care nu mai puteau pleda... Și au rămas și ăștia fără slujbe. La Bistrița s-a simțit că era o atmosferă tensionată. Cât era Ardealul În România Mare. Greutățile au apărut după cedarea Ardealului de Nord Ungariei. Ungurii aveau o legislație mai șovină, dar evreii nu mai puteau să se ocupe cu nimic. Medicii nu mai puteau trata decât evrei, despre avocați nu mai vorbim... Și a Început În timpul ocupației maghiare să fie mai greu pentru evrei. Dar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Ungariei... Cum ați văzut această cedare? - Cedarea nu a fost văzută bine de populația evreiască, pentru că legile maghiare erau mai restrictive decât cele din România. Cedarea a fost privită - atât de evrei, cât și de români - cu multă temere, spre deosebire de unguri și de sași, care s-au bucurat. Imediat după cedarea Ardealului au Început să apară lozincile șovine și antisemite. A doua zi după cedare. Ungurii, care Înainte nici nu știai dacă există, au Început să se manifeste, unii dintre nemți

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
Cedarea a fost privită - atât de evrei, cât și de români - cu multă temere, spre deosebire de unguri și de sași, care s-au bucurat. Imediat după cedarea Ardealului au Început să apară lozincile șovine și antisemite. A doua zi după cedare. Ungurii, care Înainte nici nu știai dacă există, au Început să se manifeste, unii dintre nemți, primind vizite din Germania, tot sași, au adus și ăia mentalitatea din Germania. Și a Început o atmosferă foarte-foarte stresantă, ca să zicem așa, dar Încă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
curios a fost atunci când Horthy a ținut discursul ăla la radio... S-au Îmbrățișat ofițerii și soldații cu toată populația, așa bucurie era la Budapesta. Însă a fost arestat și toata politica s-a Întors. - Spuneți că imediat ce au intrat, ungurii au devenit șovini... Ce alte măsuri antisemite s-au mai luat? - Eu, fiind plecat imediat În armată, cunosc numai ce mi s-a povestit. Măsurile antisemite nu erau de natură să lase să se Întrevadă deznodământul din toamnă, când s-

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
declarație de la el din palat. Și l-au arestat. Dacă ceda insistențelor ministrului de Război nu puteau să-l aresteze, că era apărat de armată. - S-a schimbat statutul militar al evreilor? - Da. Imediat s-a schimbat. Când au intrat ungurii, ofițerii evrei mai purtau uniformă. În primele luni. Mai târziu au fost și ei dați afară din armată, dar la Început erau gradați și ofițeri evrei Îmbrăcați În uniformă. Eu, când am plecat pe front, nu am mai avut gradați

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]