3,594 matches
-
la tot pasul de această «boală a copilăriei literaturii» cum o numește C. A. Fedin (Ă). Modei acesteia Îi sunt caracteristice, foarte adesea, cuvintele mari, frazele grandilocvente, hiperbolizările, care denaturează figura omului nou și o asimilează, fals, aceleia a eroilor văzuți ca supraoameni. Poezia Sondorul a lui George Dan este elocventă. Iată cum descrie poetul pe muncitorul petrolist: «Sondorule pașnic, sondorule uriaș, tu ești vânătorul de balene destoinic și corabia ta pescărească, gigantică, e Valea Prahovei cu care tu navighezi pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e decor În această poezie (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
practica vînătorilor din Mările Sudului. Căci într-atît de mare e iscusința și atît de invincibilă încrederea dobîndite, prin experiență, de către anumiți comandanți din Nantucket, înzestrați cu un adevărat geniu, încît ei ajung uneori, pe baza observațiilor făcute asupra unei balene văzute odată pe mare, să prevadă cu oarecare exactitate atît direcția în care ea va continua să înoate cîtva timp, cît și viteza ei probabilă în acest timp, în care ea rămîne nevăzută. întocmai cum un pilot, cînd pierde din vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asistență medicală, serviciile de utilitate publică (salubrizare, gestionarea deșeurilor, alimentarea cu apă, gaze, electricitate, pompieri, poliție, administrative etc.), serviciile de comunicații și transport, servicii financiare (bănci, asigurări, pensii, administrația fiscală și financiară). Serviciile sunt necorporale (nu pot fi văzute, testate, văzute, simțite, gustate, mirosite etc. înainte de cumpărare). În aceste condiții, clientul cumpără în condiții ridicate de risc și incertitudine și, pentru a diminua această incertitudine, consumatorul va căuta dovezi (palpabile( ale calității serviciului: loc, persoană, echipamente, simboluri, prețuri materiale informative și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
se prezintă cele trei cicluri ale volumului Joc secund: nu în ordinea cronologică, nu în acord cu traseul dificil al unei evoluții, ci într-un „zbor invers”, de la punctul cel mai înalt către contingentul „fatal”, de la concluzie către premisele ei, văzute și interpretate acum într-o altă lumină, mai caldă, mai omenească, mai artistică. Indicând sensul pe care lirica modernă e datoare să-l urmeze, excepționalul volum barbian arată, totodată, că poezia nu poate respira, mereu, la nesfârșit, un aer cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
să fie identici; ecumenicitatea fiind înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate dogmele necesare cunoștinței oamenilor despre lucrurile văzute și nevăzute, cerești și pământești..., pentru că îngrijește și vindecă tot felul de păcate săvârșite de trup și suflet și pentru că în ea sunt tot felul de virtuți în fapte și în cuvinte și în felurite daruri duhovnicești”. La rândul său
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de credință nicetan mărturisim: „Cred în Dumnezeu-Tatăl, atotputernic, făcătorul cerului și al pământului”. Dumnezeu-Tatăl este atotputernic, nenăscut, nevăzut, de necuprins cu mintea, neschimbat și veșnic. El este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim. Pe Tine, veșnicule Părinte, tot pământul te cinstește... Pe Tine, Sfânta Biserică Te mărturisește pe întregul pământ
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
aceasta apare și în cuvântarea Despre folosul cântării. Prin taina imnelor, împlinită cu credință - spune Sfântul Niceta - suntem legați de sfinți, adică de profeți și de mucenici, care cântă neîncetat minunile Dumnezeului celui veșnic. Extinderea hotarelor Bisericii într-o oikumenie văzută și nevăzută este exprimată prin expresia „communio sanctorum”. Prin „comuniunea sfinților”, Sfântul Niceta înțelege legătura harică supranaturală, care unește pe toți credincioșii din împărăția lui Dumnezeu, pe cei din viața aceasta și pe cei din Biserica triumfătoare, într-o mare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deja în acest domeniu și cuvântul său, prin comparație, nu va fi decât o mică picătură. c) De asemeni, el precizează că nu se va ocupa de aspectele miraculoase din viața monahilor, ci va înfățișa în descrierea sa doar cele văzute și trăite în Egipt, unde se continuă răfuielile Sfinților Părinți, încă de la începutul predicării apostolice. d) Tratarea (tămăduirea) celor opt păcate capitale este prezentată ca fiind strâns legată de așezămintele monahale, deoarece în mănăstiri trebuie luptat în special contra acestor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mult într-un limbaj uman (Convorbiri duhovnicești IX, 25-27, 31-32). Urmare a episodului evanghelic cu Marta și Maria, Cassian afirmă trei chestiuni de bază: împarte existența umană în activă și contemplativă; schițează un șir continuu de contemplări pornind de la lucrările văzute ale lui Dumnezeu în creație și până la tainele dumnezeiești sesizabile doar cu simțurile duhovnicești; elaborează relația dintre acțiunea prezentă și contemplația prezentă și viitoare. Maestrul lui Cassian a fost Evagrie Ponticul. Mare parte din terminologia folosită de Cassian, privitor la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
această viață este asemănare a fericirii desăvârșite și eterne din cer. Contemplă fericirea existenței cerești acela care și-a fixat privirea minții asupra veșniciei. Sfârșitul vieții monahale este Împărăția lui Dumnezeu sau Împărăția cerurilor, iar Cassian pune în antiteză lucrurile văzute, materiale, muritoare și cunoscute cu cerul care este în altă parte, într-un loc către care doar sufletul se îndreaptă atunci când este eliberat de constrângerile (delimitările) trupului. Cassian utilizează în Convorbirea duhovnicească I două texte pline de substanță: unul al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau o temă ,,prin care Dumnezeu să poată fi prins în minte și ținut aici necontenit”. Cassian definește ,,starea cea mai înaltă a rugăciunii” ca fiind starea în care trebuie exclusă orice imagine a lui Dumnezeu, orice amintire a lucrurilor văzute ori spuse sau orice lucru de orice fel. Cu toate acestea, obsesiile, patimile, implicările în lume în scopuri lipsite de sfințenie, imaginile mentale care limitează întâlnirile minții cu divinul sunt subversive și la fel de primejdioase ca idolii păgâni sau evlavia bine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
demonstrează că ascetismul și contemplația, se întâlnesc în curăția inimii. Învățătura lui Cassian despre curăția inimii are trei aspecte principale: o purificare ascetică, o echivalare teologică a curăției inimii cu iubirea și experiența eliberării de păcat în liniștea inimii. Contemplația, văzută ca și curăție a inimii în acțiune, este centrată pe Hristos și prin ea vine, unirea cu Dumnezeu. Cassian pune accentul pe vederea cu ochii sufletului, ca urmare a trăirii disciplinei ascetice monahale, și atrage atenția asupra faptului că cel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a țării. Mai mult, Moscova nu oferise sprijin pentru recucerirea Taiwan-ului dominat de către forțele naționaliste ale lui Cian Kai Șek. În termeni ideologici, sovieticii îi acuzau pe chinezi de "stângism" (romantism și intransigență revoluționară care dăunează, prin absența compromisurilor văzute ca o adeziune la puritatea idealului revoluționar, intereselor mișcărilor comuniste în ansamblu), în timp ce ultimii îi acuzau pe primii, datorită acceptării recente a posibilității de a se ajunge la comunism și pe cale pașnică, parlamentară de "revizionism" și de "trădare" a principiilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
după formulă: 1400 ───── L(R) = L(lambda) R(lambda) D(lambda) unde: / ───── 400 L(lambda) [mW/(cmp * nm * s)] = luminanța energetică spectrala R(lambda) = riscul de arsură D(lambda) (nm) = bandă de unda α (steradian) = unghiul solid sub care este văzută sursă. Pentru lămpile rectangulare, α se calculează în raport cu cea mai mare dimensiune vizibilă după formulă alfa = l/r unde: l (cm) = lungimea lămpii; r (cm) = distanță dintre sursă și ochiul muncitorului; ț = timpul de observare a radiațiilor (sau durată unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților, pe de-o parte, datorită interesului angajatorilor, care conștientizează că au nevoie să investească în resursele umane, pentru a face față concurenței, iar, pe de altă parte, datorită presiunii partenerilor sociali care luptă pentru acest drept la formare continuă, văzută ca premisă esențială pentru menținerea locului de muncă. S-au imaginat o serie de modalități de formare la locul de muncă, de la oferirea concediilor de studii plătite sau reducerea timpului de muncă (în cazul în care pregătirea se realizează în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație au nevoie nu numai persoanele analfabete, ci și orice persoană aflată în dificultate, datorită unei instrumentăriinadecvate sau depășite din educația inițială, dinamica economico-socială presupunând nevoia de a învăța continuu. Prin această orientare, se evidențiază rolul profilactic al educației adulților, văzută ca o modalitate de realizare a coeziunii sociale, de luptă împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantului și pe necesitatea de a adapta metodele și conținutul la nevoile acestuia îl plasează între teoreticienii constructiviști, alături de Brookfield și Habermas, fiecare având ca termeni-cheie ai teoriilor lor învățarea transformatoare, rolul contextului, gândirea critică etc. Teoria constructivistă descrie învățarea văzută ca un lanț de construcții (dezvoltare de cunoștințe relevante pentru acțiunile întreprinse), reconstrucții (achiziție și integrare de informații în seturile de cunoștințe deja existente) și deconstrucții (eliminare graduală a patternurilor de cunoaștere ce nu mai sunt viabile). Conform lui Siebert
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru pași prin care se trece de la conștientizarea situației la schimbarea ei, de la o conștiință naivă la una critică (English, 2005, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în calificarea și perfecționarea profesională. Fără o voință politică, argumentele explicative, de orice natură ar fi fost, nu ar fi putut produce prin ele însele dezvoltarea educației adulților, mai ales în anii din urmă, când aceasta este tot mai mult văzută, prin importanța sa, ca instrument de acțiune politică (Dave, 1991). Am încercat o trecere în revistă a celor mai des invocate teorii explicative în educația adulților, fără pretenție de exhaustivitate sau de ierarhizare a lor. Această descriere vine în completarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998) În educația adulților evaluarea specifică, văzută ca preocupare generală, are însă o acoperire și mai cuprinzătoare, precum și „ținte” noi, adaptate, în comparație cu evaluarea practicată îndeobște în educația de tip școlar propriu-zisă. Astfel, sunt incluse în evaluare ca demers maximal-acoperitor, pe lângă evaluarea procesului efectiv de predare-învățare-formare prin programele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de excepție pentru practica în domeniul managementului resurselor umane, preciza elementele-cheie ale dezvoltării resurselor umane, și anume: - învățarea - definită ca o schimbare relativ permanentă în comportament, ca rezultat al practicii și experienței (de viață și profesionale a individului); - pregătirea profesională - văzută ca modificare planificată și sistematică a comportamentului prin intermediul învățării, al programelor de pregătire profesională care au drept scop abilitarea individului în vederea achiziționării unui anumit nivel de cunoștințe și competențe necesare îndeplinirii cu succes a atribuțiilor postului pe care îl ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
date de OECD, respectiv UNESCO educației adulților. Astfel, OECD are mai mult o accepțiune economică asupra educației ca investiție în „capitalul uman”, în timp ce UNESCO a avut în mod tradițional o percepție mai umanistă și mai democratică asupra educației pentru adulți, văzută ca mijloc de dezvoltare personală, pe baza propriilor opțiuni și interese, de asigurare a incluziunii adultului într-o societate democratică, de asigurare a participării tuturor la educație, indiferent de statutul lor social sau cultural. Accepțiunea OECD tinde să se impună
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]