4,194 matches
-
pe care fie le-am uitat, fie le-am recuperat (ca spirit) de prin anticariate. Pe unele le citesc acum, fascinată, râzând singură, ca aseară - de Geppetto zis Mămăliguță și meșterul Antonio zis Cireașă, care o zămislesc atent, sub îndrumările zânei cu păr azuriu, pe logodnica lui Pinocchio. „Dă o lovitură ușoară, ușoară! Acolo! Lângă tâmplă. Așa. Ia jos un strat, așa, nu mai gros ca o coajă de ou. Ajunge. Bun! Acum ia dalta cea mai mică. Așa. Aceea. Cioplește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
monumente istorice, mărturii peste timp ale existenței unei civilizații rurale străvechi. Ele nu aparțin numai sferei înalte ale artei, ci sunt în egală măsură comori istorice, asociindu-se cu hora satului străbun românesc, sau cu poveștile populare cu zmei și zâne, cu Ilene Cosânzene și Feți-Frumoși. Ele rimează cu perfecta și armonioasa așezare a comunității libere care a știut să străbată toate intemperiile istoriei prin neîntrecutul său sistem de autoghidare și adaptare ( Mircea Malița ). 9 Ornamentele sugerează armonia și seninătatea, precum și
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
și modelat sufletul artistic al Europei Orientale. Capitolul întâi Literatura orală populară Folclorul, tradițiile, obiceiurile populare, dansurile oferă elementele unui pitoresc tablou. Poporul are o întreagă literatură de legende și tradiții, în care flăcăii mor din dragoste, călăreții străbat câmpia, zânele fac frunzele să foșnească, iar eroi legendari se ivesc noaptea din toate stâncile. Primii exegeți care s-au aplecat asupra legendelor populare românești au fost Alecu Russo (între 1840 și 1846), Anton Pann (între 1847 și 1850) și marele poet
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
e neîndoielnic că au și adus, de pe urma acestor comunicări cu păstorii, părți uitate ale limbii lor. ce par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
el se întoarce acasă, o frunză de salcie îl atinge și aude imediat aceleași cuvinte: "Te iubesc și aș muri pentru tine". El urmează să se însoare, Smaranda află și își aruncă brațele în jurul unei sălcii bătrâne, plângând. Atunci o zână îi dă un fus cu care e de ajuns s-o atingă pe logodnica voievodului pentru ca aceasta să moară, iar voievodul să plângă. Va plânge, mai bine ia-mă pe mine în locul logodnicei. Străpunge-ți pieptul cu o crenguță de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
zidite de vie. În Serbia, fortăreața albaneză de la Scutari a fost supusă aceste crude condiții. De trei ani, frații Vukašin, Uglješa și Gojko Mrnjavčević plăteau trei sute de zidari ca să înalțe fortăreața. Dar noaptea totul se prăbușea. Într-al patrulea an, zâna pădurilor și a munților vestește că trebuia zidită de vie soția unuia dintre frați, prima care avea să vină. Doi dintre ei își previn soțiile să nu vină. Cel de-al treilea, mai loial, nu-i spune nimic soției credincioase
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
este, în formă, o boală a limbajului, iar în fond o poezie a naturii", a spus Max Müller. Această axiomă este valabilă și aici; basmele sunt metafore, iar aștrii și anotimpurile, dimineața și seara, furtuna și curcubeul sunt Prințul și Zâna, dacă este adevărat că corbul și vulpea sunt ziua și zorii care-și dispută luna. Ele s-au născut într-un trib primitiv și s-au răspândit adaptându-se la noi medii, precum cuvintele limbajului. Aceste mituri solare au uneori
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
boierilor. Își pun unul altuia întrebări. Împăratul spune: "De cine-n lume te temi tu mai mult? De nime-n lumea asta, afara de Dumnezeu. Dar tu? Eu iar de nime, afara de Dumnezeu și de Mama-pădurilor." Mama-pădurilor era o zână urâtă a cărei suflare pustia câmpurile și pădurile și distrugea oștile cu platoșe de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
sa". Însă mâncarea dispare în dreptul tatălui nevăzut. Tatăl înfulecă toate felurile, de parcă în gura lui se băteau lupii. "Mai mâncă până ce se isprăvi și aceste bucate. Mânca, nene, și nu se mai sătura. Nemaiavând ce să mai aducă la masă, zâna începu a cârti că nu mai rămăsese și pentru roabe. Când iată copilul că strigă iarăși: Mamă! zău că este tata. Dară unde este, mă? ce tot aiurezi tu? Ba nici aiureală, nici nimic. Uite-l, este colea lângă mine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
într-o vale lină împodobită cu flori vesele, lângă o colină frumoasă de unde un pârâiaș curgea cristalin dintr-un trunchi de lemn uscat și își croia drum lucind în soare; mii de păsărele ciripeau. Făt-Frumos adoarme. Vede în vis o zână care-i poruncește să meargă la palatul împăratului, unde are să se îmbogățească. La început nu îndrăznește, dar, cum visul se repetă, pleacă de la stăpânul lui, căruia-i pare tare rău după el. Intră în slujbă la palat ca ajutor de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
îndrăznea să se destăinuie nicicum, de frică să nu-și piardă slujba. Când muști prea mult din cel mai bun fruct, nu te alegi decât cu buzele umflate. Dacă ar fi fost gonit de la palat, unde s-ar fi dus? Zâna din vâlceaua cu flori îi apare din nou și-i dăruiește un dafin fermecat ale cărui flori erau talismane prețioase. Cu ajutorul lor, el devine invizibil și le urmărește pe prințese, despre care nimeni nu știa unde dansează de-și rod
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aur, apoi una de diamant și o pune în buchetul matinal pe care i-l oferea celei mai tinere dintre prințese. Această își dă astfel seama că el era o ființă rară, aleasă de cer, și, cum în ultima zi zâna îi schimbase hainele de grădinar cu niște superbe veșminte de prinț, îl alege ca soț, iar surorile se căsătoresc cu ceilalți unsprezece logodnici: a fost o nuntă minunată, care ține poate și acum, dacă nu s-o fi încheiat, precum
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
caracterizăm trăsăturile esențiale: multe vrăjitoare, femei rele care simbolizează vântul, furtuna, cai iuți care stau într-o peșteră adâncă și se hrănesc cu jar aprins, concepții cât se poate de orientale, care amintesc de poveștile arabilor, turcilor și persanilor: intervin zânele și duhurile, talismanele sunt monedă curentă și oamenii merg la lumina lămpilor lui Aladin. Miraculosul din Robia Peleșului nu datorează nimic acestor imaginații cosmogonice și este întru totul occidental. Gnomii din Harz au călătorit pentru această ocazie în Carpați, iar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Peleșului. Peleșul este un râu care curge din înaltul Carpaților pentru a se vărsa în Prahova, afluent al Ialomiței, care ajunge în Dunăre. Acest Peleș bun, care se agită cu vioiciunea tinereții și înspumându-se de plăcere, devine un prieten. Zânele îi sunt nașe, fiind niște ființe binevoitoare care îmblânzesc șuvoaiele, pictează florile și împodobesc lumea: ele dau carminul mușcatelor, trasat în interiorul unor mici linii mai închise la culoare; roșul fragilor vine de la buzele lor, albastrul florilor de nu-mă-uita vine de la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
așteptat de-atunci pe țărmul Peleșului, doar-doar l-oi vedea întorcându-se, dar n-a mai venit. Am așteptat atât că părul a-nceput să-mi albească. E alb părul meu? Nu, e numai puțin praf de edelweis, pe care zânele mi l-au aruncat pe cap, să par mai veselă la față; le-am simțit zburând pe lângă mine și miroseau frumos, a cimbru și a levănțică, a viorele și a primăvară. Nu le-am zărit însă, atât eram de cufundată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ce se legănau în vânt!" Mușchii se amuză de ce spune el; zmeurișul zgârie; este poemul pădurii. Partea cea mai originală a cărții este povestea visului fantastic în care regina își revede fiica. Găsim aici o întreagă teogonie de zeițe roz, zâne, duhuri, un mișcător decor de feerie, o prăbușire în abis, viziuni tulburătoare, colorate, imense perspective de spații largi și înzăpezite, câmpuri de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în care regina își revede fiica. Găsim aici o întreagă teogonie de zeițe roz, zâne, duhuri, un mișcător decor de feerie, o prăbușire în abis, viziuni tulburătoare, colorate, imense perspective de spații largi și înzăpezite, câmpuri de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
așa de ciudată, o așa lipsă de voință, că nu putui să fac nici o mișcare și lăsai să treacă ființa asta scumpă, pe care o văzusem necontenit, de la naștere până la moarte. Și văzui copiii întristându-se, de câte ori venea câte-o zână de le tăia aripele, ca să-i întoarcă prin portiță, pe pământ. Poate că unde le e dor de Paradis, nu vor să vorbească copiii în primul lor an de viață, de paradisul unde nu știau ce e foamea și frigul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
recompensează "cele mai bune" filme și "cei mai buni" actori de cinema pornografic. Contrastul între strategiile de scriitură specifice erotismului și pornografiei este evident. Ne putem face o idee comparând două pasaje din aceeași carte, Le Roi des fées [Regele zânelor] de M. Chodolenko 21. Această scriere prezintă interesul de a juxtapune fără tranziție pasaje erotice supraîncărcate de mărci ale literarității și pasaje puternic pornografice. Cartea este alcătuită din trei părți. Prima și a treia țin clar de erotic, iar partea
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
alcătuită din trei părți. Prima și a treia țin clar de erotic, iar partea centrală este pornografică. Unitatea de ansamblu este asigurată de faptul că textul se prezintă ca o succesiune de fantasme atent elaborate de narator, acest "rege al zânelor" care domnește, în imaginarul său, peste o mulțime de femei supuse. Următorul pasaj extras din prima parte este tipic erotic: "Toată după-amiaza, în lumina striată, stătuse într-un maiou bărbătesc care-i mângâie sânii la orice mișcare. Înserarea o găsi
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
ale doamnelor erau pe gustul meu. Acolo unde nu aveam acces direct la raft, treceam mai rar... Mi-au rămas în minte și acum colecția de povești nemuritoare, fascinantele și exoticele povești arabe, Legendele Olimpului repovestite de Alexandru Mitru sau Zânele din Valea Cerbului a lui Nestor Urechia. Apoi am descoperit foarte devreme cărțile lui Alexandre Dumas și Paul Féval, Misterele Parisului a lui Eugen Sue și Regii blestemați a lui Maurice Druon. Există și cărți pe care le-am uitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
suflet, cum se spune prin mass media autohtonă. Fantasma femeii care împlinește dorințele fiecăruia e loc comun al culturii occidentale. Împingând ideea la extrem, autorii acelui videoclip concentrau în circa trei minute rezolvarea unei probleme milenare. Vă amintiți basmul cu Zâna zânelor, care... etc. Un videoclip, o melodie pop distractivă, chiar senzuală, sunt - cel mult - terapie frugală pentr-un stil de viață robotizat. Te scoli, bei o cafea, alergi la slujbă, te consumi psihic, ai frustrări, ai confirmări ale muncii tale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
cum se spune prin mass media autohtonă. Fantasma femeii care împlinește dorințele fiecăruia e loc comun al culturii occidentale. Împingând ideea la extrem, autorii acelui videoclip concentrau în circa trei minute rezolvarea unei probleme milenare. Vă amintiți basmul cu Zâna zânelor, care... etc. Un videoclip, o melodie pop distractivă, chiar senzuală, sunt - cel mult - terapie frugală pentr-un stil de viață robotizat. Te scoli, bei o cafea, alergi la slujbă, te consumi psihic, ai frustrări, ai confirmări ale muncii tale, ieși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
clasica versiune neotestamentară a misterioasei lucrări în lume a Duhului Sfânt. Rusaliile, fabuloase creaturi mitologice, sunt prezente în acest interval sacru în registrul unor epifanii favorite: babe hidoase, fete de sânge albastru metamorfozate în stranii fecioare gârbovite de povara nemuririi, zâne eoliene cu nelimitate posibilități de mutilare și schilodire a celor nedrepți și neascultători etc. Indiferent de ipostaze, funcția lor esențială este una justițiară: pedepsesc păcatele, munca în Duminica Rusaliilor. Prin urmare, cei vechi le respectau voința prin ritualuri și practici
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
experiență directă în domeniu sînt de acord că, așa cum s-a exprimat nu demult parlamentarul Nati Meyr, "dacă controlul Ministerului de Justiție a devenit un mit, controlul Parlamentului nu este și nu a fost niciodată altceva decît o poveste cu zîne". Așa cum se constată și în închisorile franceze, consecințele recrutărilor masive de personal sînt numeroase: o slabă comunicare cu administrația centrală (informațiile circulînd într-un singur sens) și cu ceilalți colegi din alte închisori, o defazare între obiective și mijloace (între
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]