4,773 matches
-
amestecătură de lucruri sau de idei confuze, o intreprindere sortită eșecului, o reuniune haotică, unde toți vorbesc fără să se poată înțelege. Nabucodonosor a făcut Babilonul unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Principala intrare în oraș era poarta zeiței Istar, acoperită cu ceramică smălțuită de culoare albastră. Urmau Grădinile Suspendate, pline cu arbori și plante din Persia. Urma apoi Turnul lui Marduk, înalt de 91 m (acesta era probabil Turnul Babel). Istoricul grec Herodot, mare călător și narator fidel
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Șs] lettres françaises, cum Îl numește Baudelaire când Îi dedică Les fleurs du mal -, Încă strălucitoare de frumusețe și de Încântări pe care numai ochii nevârstnicului de mine, la 17 ani câți aveam În 1904, le putea simți cu putere; zeiță cu o sută de glasuri, pentru care Richard Wagner, la ai săi 57 de ani, se cățăra ca un copilandru prin copaci și pe ziduri, de dragul ochilor ei. „Nu vă mai mirați atâta de el - Îi sfătuia Cosima Wagner pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
privinți artificioasă, epitaful ce singur și-a elaborat frumosul nostru bulibașă, răpus la 29 de ani de o Muză lascivă cu prea exigente ispite și chemări de dragoste: Nu plângeți... Nu fiți ipocriți! Pe tine te binecuvântez și preamăresc fermecătoare zeiță cernit-a morții! Pribeag, cu sufletul bolnav plin de revoltă, păcat și remușcare. Cu inima Însângerată, zadarnic Cerut-am haosului Îndurare, Doar tu, din negrul și tăcutul palat ai coborât la mine, Îndurătoare. Cu brațe moi ai cuprins trupu-mi șubred
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar amândouă fără noroc, ca toate fetele preafrumoase. Venise la mine cu una din ele, [ale] cărei frumusețe, far mec și inteligență, devenite o povară, erau acum disponibile pentru un post de funcționară În Loteria de Stat - o umilire pentru Zeița veșnică, la care mi-a fost prea greu ca să con simt și să contribui. COLONELUL C. BOBEICA A FOST ALT COMANDANT AL MEU, de simpatice, bune și alese maniere tradiționale moldovenești, cam obosit, uzat și veșted acum, după o viață
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta cu copcile ei prea mult capsate, de cămașa cu anexele ei minore și prea de tot fragile, care acum zăceau toate, bucăți-bucăți, la picioa rele zeiței rămase, goală și dreaptă, numai În ciorapi și În pantofi? și, după astea toate, cum mai poți ocoli violența și brutalitatea impuse cu necesitate de Însăși tehnica cea mai elementară a amorului, așa cum o experimentară Daphnis și Chloe, eroii ro
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a o da pe românește, dintr o urâ cioasă fâstâceală a mea când sunt luat prea repede), păi... (și Îndrăznii a mă scula În capul oaselor ca să mângâi obrazul ofilit al unei blonde suave și cu trup subțire ca de zeiță) voyons, madame - Începui eu cu tonul meu cel mai important, ca să-mi ascund Încurcătura În care intrasem - permettez-moi une petite expli cation. J’ai obtenu, oh, par quel miracle!, votre bonne, votre ex cellente adresse, et, par un de ces
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
săvârșit de persoanele în halate albe, dintre care unele uitaseră din păcate! că odată, cândva, rostiseră și ele solemnul și emoționantul "Jurământ" a lui Hipocrate: "Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea..." Momentul doi era golirea scuipătorilor și spălarea lor. Era îngrozitor, de-a dreptul insuportabil! Obiectele acestea erau niște vase având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-ndemânare al păcii lung destin; Doar adevărul însuși îi străjuie-n simțiri și-i mărturie clară la țelul lui sublim.“ („Conducătorului iubit“, Amfiteatru, ianuarie 1984) BUTNARU Aurel „Tot ce-i mai demn e-n cuvântul acesta magnet, Pacea în chip de zeiță a rodului adunat în hambare Dalta cioplitorului, veghea și versul plămădit de poet, Nădejdea și dorul, puterea gravată în medalii de soare.“ („Comunist“, în Anotimpuri, Editura Junimea, Iași, 1972 ) „Din vatră-n pisc să urci, lumină vie Să fii răsad
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
benchetuiesc împreună, ca vechi și nedespărțiți prieteni. Cazul de la penitenciarul Jilava este pilduitor. Cetățeanul român plătește și pentru justiție, o justiție cu oameni aserviți politic, dar și îndoiți moral și compromiși profesional, la care cetățeanul obișnuit bate în zadar la zeița oarbă și cu balanța în cumpănă pentru a-și găsi dreptatea pierdută de mult. Cetățeanul român plătește pentru un aparat de stat umflat, pentru salarii și luxul parlamentarilor care sfidează restul societății, pentru corupții și îmbogățiții locali. Că instituțiile administrative
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
doară ? Nu există viață mai pustie decît una care n-a iubit nimic, știind că Într-o zi va pierde totul. Și, oricum, nu Înțeleg de ce i-am ironiza pe greci pentru că spuma amară a mării năștea Afrodite, cît timp zeița dragostei e, probabil, cea mai În măsură să ne apropie de lucrurile din jur. Măreția sfinxului de la piramide ne devine străină tocmai prin ceea ce părea să constituie victoria sa : indiferența. Gura aceea Încremenită Într-un rictus metafizic nu vrea nici măcar
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
prevalează asupra tuturor nedumeririlor. O baie În mare și trupul Întins pe nisipul cald valorează atunci cît un tratat despre fericire. În schimb, acum mă pot referi În voie la Oedip, care dintre zei n-o respectă decît pe Mnemosyne, zeița memoriei. Simt că nu mă pot apropia de Înțelepciunea elină pe drumurile parfumate ale poeziei parnasiene. De Leconte de Lisle mă despart tot atîtea veacuri cîte mă despart de Teocrit. Oedip Însă ne poate fi de folos și În acest
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Îndoială că Michelangelo a fost Înrîurit de statuile sale mai mult decît de cei care-i lăudau geniul. Uneori opera poate chiar devora o biografie. Pe acest drum orice zeu sfîrșește prin a deveni om. Praxitele care, vrînd să sculpteze zeițe, a sculptat femei elegante și frumoase face, așadar, și filosofic În cazul lui Oedip, victoria asupra sfinxului a fost opera. Ea nu putea să treacă fără urmări. Și n-a fost nici simplă ca În Mașina infernală a lui Cocteau
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
din peripețiile sale grăbit să nu facă nimic durabil, care să-l Împiedice de a pleca mai departe. Iar regretul, iată o noțiune necunoscută lui Tezeu. Memoria sa? Cum curge apa pe marmura fîntînilor vechi fără să lase nici o urmă. Zeița Mnemosyne nu-i produce neplăceri ca altora. El se retrage din orice Încearcă să-l rețină și se leapădă de orice nostalgie. Nu se lasă prădat de timpul care trece. Fiecare plecare a sa azvîrle nisipul adunat În clepsidră. Firește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu este dacă accept sau refuz liniștea care urcă În mine, ci dacă am sau nu Îndrăzneala să mă uit În trecutul meu ca În ochii sfinxului. CÎntecele de sirenă vin uneori din urmă, iată ce nu cunoștea Ulise, dar zeiței Mnemosyne nu-i putem cere altceva decît să nu uităm nimic din ceea ce ne poate apăra de frig. Tot ce se pierde În largul mării mă contesta, Însă mă și ajută să mă definesc. Ulise a rătăcit pentru a ne
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ezitările de a participa la această victorie grăbită a primăverii. Vreau să Înțeleg de ce Holderlin l-a iubit atît pe Ahile. Silueta sculptată În lut ars de Tanagra e a unui luptător beat de amor propriu și trufaș. Stă În dreapta zeiței Atena, umflîndu-și pieptul spre Agamemnon. Din fericire, știm că are un călcîi vulnerabil. Ahile e un zeu cu o rană omenească; o rană care schimbă o nemurire goală cu o moarte plină de vitejie. Prin contactul cu apa Styxului, el
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe el Însuși. (16 plicuri de somnifere desfăcute erau pe măsuța de lîngă patul de hotel unde s-a Întins Îmbrăcat, avînd totuși grijă să-și scoată pantofii; gest de supremă și inutilă delicatețe.) Inima celui care iubise cu Încăpățînare zeițe sălbatice cu glasul răgușit s-a prăbușit pînă la urmă strivită de singurătate. Poate dacă În locul acestor zeițe cu ochii nemișcați, transparenți și măriți Înlăuntru... S-ar cuveni să citesc de pe ultima pagină a jurnalului său „Trebuie umilință, nu orgoliu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
a Întins Îmbrăcat, avînd totuși grijă să-și scoată pantofii; gest de supremă și inutilă delicatețe.) Inima celui care iubise cu Încăpățînare zeițe sălbatice cu glasul răgușit s-a prăbușit pînă la urmă strivită de singurătate. Poate dacă În locul acestor zeițe cu ochii nemișcați, transparenți și măriți Înlăuntru... S-ar cuveni să citesc de pe ultima pagină a jurnalului său „Trebuie umilință, nu orgoliu”, dar cred cu toată puterea că dragostea e capabilă să Învingă chiar un „viciu absurd” cum e moartea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu e totuși eșecul muntelui, ci locul unde sîntem numai oameni și uităm tristețea de a nu fi nemuritori. Ne cad aripile și ne săpăm mormîntul. Dar Înainte de asta semănăm cîmpia și culegem grîul. E frumos că la greci aceeași zeiță care le-a dat oamenilor griul le-a descoperit și misterele eleusine. Don Quijote e un om al Muntelui. Aproape zeu cînd recreează lumea după legea iluziilor sale. Dar mă Întreb În ce măsură n-ar trebui să-i recunoaștem un rol mult
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că am eșuat În toate jocurile de-a nepăsarea. Chiar și acum, nu pot să trec peste amănuntul că, după ce și-a scris opera retras ca un pustnic pe munte, Heraclit a coborît și și-a depus-o În templul zeiței Artemis. Zeii nu există, declară acolo Heraclit pustiind Muntele. Statuile lor nu sînt decît bucăți de piatră cu care n-are rost să discuți. Dacă vrem neapărat un zeu, n-avem decît să-i dăm acest nume focului care curge
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ar fi aici o altă legendă, cea a lui Eresichton. Acesta nu le oferea niciodată zeilor sacrificii. A avut chiar Îndrăzneala să profaneze cu lovituri de topor o pădure străveche consacrată Demetrei ai cărei arbori erau locuiți de driade. MÎnioasă, zeița s-a răzbunat ordonînd monstrului foamei să pătrundă În măruntaiele celui ce-o iritase, În timp ce acesta dormea. Eresichton sfîrși prin a se devora pe el Însuși. Dar de ce l-am Învinui pe Narcis de frivolitate? În fond, ce-i reproșează
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu sînt nici atît de viteaz, nici atît de norocos ca Tezeu. Și am labirintul În inima mea. N-am unde să fug. Aș fi putut să știu asta de cînd Nemesis m-a pedepsit să mă uit În fîntînă. Zeița era sigură din clipa aceea ce se va Întîmpla, dar eu am crezut că drumul spre zei trece prin sufletul nostru. Întind mîna spre umbra mea ca spre destin. Însă buzele din apă strigă: Nu mă atinge! Și chipul din
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Încrederea În puterile mele. Nimeni nu mă va birui cîtă vreme nu mă va face să uit acest lucru. Nu m-am ferit să privesc spre Olimp, dar mi-am adus aminte. SÎnt fiul lui Poseidon, zeul mării, și al zeiței Geea, așa că nu pot vorbi rău despre zei. Totuși eu știu de la mama mea, mai bine decît oricine, că, În vale, Sisif Își Împrospătează forțele pentru a urca muntele din nou. Orice revenire e Întăritoare. Cunosc Îndeaproape aceste lucruri. Și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
himeric nu mă fascinează, Spania o Îndrăgesc pentru Don Quijote, iar Don Quijote era un om de uscat ca și mine. Convertit la religia mării, rămîn În fața măreției ei tot barbar... Nu face Însă parte și stînca lui Sisif din trupul aceleiași zeițe care-i dă puteri proaspete lui Anteu? Ca, dealtfel, și piatra În care a fost cioplit sfinxul slut și indiferent de la piramide? Aceasta nu demonstrează decît că În același pămînt se află și viața, și moartea, și seva hrănitoare, și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și-au construit templele au făcut-o tocmai simțind că totul depinde de ce va spune marmura de deasupra. Condiția lui Anteu e să nu se Înstrăineze de pămînt. Dar după ce a atins pămîntul, el e cel care trebuie să lupte. Zeița Geea poate cel mult să-i Învioreze mereu forțele. Dacă le va folosi bine sau rău, depinde de el... Lucrurile nu-s atît de simple cum credea Empedocle, după care totul ar fi determinat fie de ură, fie de dragoste
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fi determinat fie de ură, fie de dragoste... Însă nici nu pot exista fără dragoste... Nisipul mă Împinge la recapitulări. Apolo Multe s-au pus pe seama zeilor. Tiranul din Siracuza, bunăoară, obișnuia, cînd tezaurul său se golea, să anunțe că zeița Demetra Îi apăruse În vis pentru a cere ca toate femeile cetății să depoziteze În templul ei bijuteriile. În ce-l privește pe Apolo, zeul clarității și luminii, el este - cum s-a remarcat - pur, nefiind implicat ca Zeus În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]