43,501 matches
-
înregistrate, inventariate, ștampilate și a ajuns la noi prin intermediul medicului de echipaj, prieten cu familia Kovalionok. Medicul, fiind singurul care ne-a condus până la baza rachetei - a scos din geanta lui cu ustensile medicale pachetul cu ceapă învelit într-un ziar și a zis: „Băieți, pachetul trebuie să ajungă la Volodea, sus. Descurcați-vă!” Colegul meu Popov, comandantul, zice: „Eu am deja ceva la mine în buzunar (era o sticlă de coniac Drobeta!), ia-o, tu!” Am scos dintr-unul din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
alt veteran al presei clujene care a trecut și el la cele veșnice acum câțiva ani, erau reperele profesionalismului în presa subordonată comuniștilor. După 1990, Făclia a devenit Adevărul de Cluj, iar Ilie Călian redactorul șef al celui mai citit ziar clujean în anii 90. Editorialele lui se citeau zilnic și erau repere și modele pentru clujeni și clasa politică locală. Atunci l-am cunoscut personal pe Ilie Călian alături de Dorin Serghie, Mihaela Bocu, Valer Chiorean sau Demostene Șofron. Era fondatorul
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
E adevărat Ilie Călian a fost fondator de școală jurnalistică la Cluj-Napoca, o emblemă a presei locale. A promovat foarte mult cultura, făcând din Adevărul de Cluj un depozitar al memoriei literare a clujenilor, o pagină de istorie literară. În ziarul lui Ilie Călian am publicat articole de istorie sau poezie. Anii au trecut și au venit noile generații de jurnaliști, mai obraznici sau mai incisivi, în sens peiorativ, dar Ilie Călian și-a păstrat verticalitatea și onoarea, precum și deschiderea publicării
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
păstrat verticalitatea și onoarea, precum și deschiderea publicării a ”dreptului la replică” pentru cei considerați nedreptățiți de un articol, lucru extrem de rar astăzi. În 2007, Ilie Călian a revenit la vechea denumire a publicației Făclia și a fost încăpățânat să păstreze ziarul în varianta tipărită, rămânând cam unicul din oraș. Și azi pensionarii care citesc mica publicitate și necrologuri susțin prin abonamente ediția tipărită. Spre sfârșitul vieții lui Ilie Călian am avut privilegiul să povestim mai multe, să intru în laboratorul său
La moartea unui veteran al presei clujene: Ilie Călian [Corola-blog/BlogPost/92545_a_93837]
-
statului nostru (...) De aceea, eu cred că nu trebuie să luăm la cunoștință de arbitrajul de la Viena (...) Să nu ne supunem la o hotărâre, care vine asupra capului nostru, fără niciun fel de rezistență, găsesc că este o profundă greșeală.” Ziarul „Neamul românesc”, din 5 septembrie 1940, editat de Nicolae Iorga, consemna: „Românii nu pot să nu protesteze împotriva verdictului de la Viena, când 1.300.000 dintre ei urmează să treacă sub stăpânirea străină. De aceea, în fiecare oraș din Ardeal
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
O, dragule, fără curiozități ale maleficului, de tip capatos și cum i-or mai fi chemând... Are vreo importanță? N-am spus deja? „Gheneralul” suntem fiecare dintre noi... și... punct. Ei, dacă tot ești așa de curios, balcanicule, deschide colecția ziarului „Adevărul”, cea de la sfârșit de secol al XIX-lea, și te vei lămuri că nu-i basnă!... Din fericire, e realitate pură, și ce bine dacă s-ar molipsi cât mai mulți contemporani de-ai noștri, românași cu funcții prea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92562_a_93854]
-
câte trei exemplare. Vom dona câte un exemplar ambasadelor străine în România, bibliotecilor românești din diaspora, centrelor culturale, asociațiilor etc. Totul va fi „imortalizat” și prezentat în revistă STARPRESS (http://www.valcea-turism.ro) și partenerii media din diaspora și România, ziare, posturi de radio și TV, reviste, agenții internaționale de presă, colaboratori cunoscuți deja de domniile voastre. Astfel, proiectele culturale ale Revistei Internaționale STARPRESS dintre România și alte state ale lumii vor fi realizate direct și nu prin Ministerul Culturii, valorile țărilor
,Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2015”- 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/92556_a_93848]
-
UȘĂ, Canada, Israel, Australia, Republica Moldova, Italia, Spania, Belgia, Franța, Anglia, Cipru, Belarus, Germania, India, Grecia). (Avem în vedere inclusiv realizarea unor școli de vară - tabere de creație, spectacole etc.) Vom dona Antologia și unor ambasade române din străinătate, centrelor culturale, ziarelor, posturilor de radio și tv. din țară și întreaga lume cu, care avem colaborare dar și cu cele cu, care neavând colaborare, o vom realiza cu acest prilej (avem în vedere și centre culturale ale anumitor țări, nu doar cele
,Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2015”- 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/92556_a_93848]
-
Publicație trimestrială a românilor din Suedia, Curierul Românesc apare din 1980. Editori responsabili: Silvia Constantinescu și Octavian Ciupitu. Redacția are un aer „de familie“, fiind alcătuită din Mariejeanne Ciupitu, Anne-Marie Ciupitu, Marc Ciupitu, Theo Ciupitu. Ziarul se difuzează în numeroase comunități românești din Europa, America de Nord, Australia și Israel. Editorii publicației demonstrează, încă o dată, că indiferent de distanțe și spațiu, ei rămân fideli țării de baștină și, în măsura posibilităților, ne fac știuți în lume - cu bune
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
fideli țării de baștină și, în măsura posibilităților, ne fac știuți în lume - cu bune și rele. Suedia, publicația CURIERUL ROMÂNESC. Era o expresie a dorinței de a comunica, de a socializa cu românii aflați în exil. Încă de la apariția ziarului, ne-am propus ca, alături de informații despre noua țară, ai cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
România, au fost reprezentanți ai vieții politice, economice și culturale, președinți ai parlamentului suedez, reprezentanți ai unor organizații guvernamentale, industriași suedezi, reprezentanți ai sindicatelor și ai vieții culturale și sociale suedeze. CURIERUL ROMÂNESC nu a fost gândit să aducă venituri. Ziarul ne ajută să schimbăm gânduri și experiențe de viață în limba noastră maternă cu alți români exilați. Pentru ei îl edităm. Nu speram ca ziarul nostru să dureze așa de mulți ani. Editarea CURIERULUI ROMÂNESC a însemnat o muncă grea
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
ai vieții culturale și sociale suedeze. CURIERUL ROMÂNESC nu a fost gândit să aducă venituri. Ziarul ne ajută să schimbăm gânduri și experiențe de viață în limba noastră maternă cu alți români exilați. Pentru ei îl edităm. Nu speram ca ziarul nostru să dureze așa de mulți ani. Editarea CURIERULUI ROMÂNESC a însemnat o muncă grea, căci ea s-a desfășurat și se desfășoară după programul nostru zilnic, la care s-a adăugat efortul financiar, căci fiecare număr a însemnat contribuții
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
muncii a fost voluntar, atât din partea noastră, cât și din a celor care au contribuit cu articole în toți acești ani. Toți cei patru copii ai noștri au colaborat la editarea și răspândirea CURIERULUI ROMÂNESC: au lipit timbre, au capsat ziarul, l-au distribuit și, când s-au făcut mai mari, ne-au ajutat cu articole, informații și reportaje. Astăzi, ei sunt principalii sponsori ai CURIERULUI ROMÂNESC. Nu mai suntem tineri, iar entuziasmul ne-a mai dispărut, căci în acești 35
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
l-a constituit primirea delegației UZPR de către ministrul Apărării, Vitalie Marinuță și reprezentanții redacției „Oastea Moldovei”. Ministrul Apărării, Vitalie Marinuță, a acordat medalii domnilor Ion Petrescu și Dumitru Amariei pentru contribuția avută la promovarea armatei din Republica Moldova și înființarea redacției ziarului „Oastea Moldovei”. La Radio Moldova a fost organizat un brainstorming cu participarea a peste 20 de reporteri și redactori, în frunte cu directorul octogenarului post public, Alexandru Dorogan și timp de aproape trei ore a avut loc un schimb de
RAPORT DE ACTIVITATE AL UZPR PE ANUL 2013- extras – [Corola-blog/BlogPost/92563_a_93855]
-
Naționalismul ăsta exacerbat l-au avut și comuniștii, dar și alții - Iorga, de exemplu, care era un supradotat: știți că deține recordul mondial al scrisului: a scris 1.300 de cărți și 13.000 de articole, pe lângă editorialul zilnic din ziarul lui politic. Asta nu există în toată istoria universală! Dar din păcate avea o prejudecată de exaltare a neamului românesc care nu e rentabilă în străinătate! Să știți că nu suntem respectați nu din cauză că n-am jucat un rol important
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92580_a_93872]
-
de președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, și girată de invitați de prestigiu. Este de asemeni prezent în paginile revistei un pamflet semnat de cunoscutul ziarist Carol Roman, director al revistei „Balcanii și Europa”, care notează, în stilul caracteristic, că „în ziarele trecutului ne dădăceau politruci; azi, la multe posturi de televiziune importante avem de-a face cu «tălmaci», sau, mai pe românește, înțelepți descifrători de sensuri, de mici sau mari întâmplări, fie banale, fie mai aprige. Pe «ring», se preumblă tot
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
din cele două județe în revista ,,Destine Literare’’ de la Montreal, condusă de scriitorul Alexandru Cetățeanu. În final s-a mai abordat problema poeziei contemporane române și cum este ea reprezentată în traduceri. Apoi hunedorenii au vizitat redacția celui mai cunoscut ziar bistrițean ,,Răsunetul’’, condus de scriitorul Menuț Maximinian, pentru ca la ora 12.30 să participe la emoționantul moment artistic și de pomenire închinat Zilei Eroilor. În aceeași după-amiază a avut loc la Casa cu Lei întâlnirea scriitorilor din Jud. Hunedoara cu
Bistriţa: ZILELE OPEREI ,,CONSTANTIN PAVEL’’. [Corola-blog/BlogPost/92568_a_93860]
-
deosebita revistă cu același nume Nr. 28-29/2015, unde se reflectă activitatea artistică a Centrului Cultural Municipal. Însă această întâlnire a avut și un caracter de lucru, deoarece Mariana Pândaru și Ioan Vasiu au prezentat revista ,,Ardealul Literar’’ și respectiv ziarul de la Orăștie ,,Palia Express’’. Cu această ocazie Prof. Dr. Dorel Cosma a oferit invitaților câte o diplomă din partea Centrului Cultural. Muguraș Maria Petrescu primind diploma din partea Prof. Dr. Dorel Cosma. Cu aceeași bucurie așteaptă acest moment și scriitorul Ioan Vasiu
Bistriţa: ZILELE OPEREI ,,CONSTANTIN PAVEL’’. [Corola-blog/BlogPost/92568_a_93860]
-
ziarist, la vârsta de 6, 7 ani pentru prima dată am fost la tipografia „6. Oktobar” din Panciova și am văzut cum se face pregătirea pentru tipar manuală, cu litere de plumb. De mic, m-am jucat și am făcut ziarul meu. În anul 1997 m-am ocupat mai serios de tehnoredactare, când am făcut rost de primul meu calculator, la care am conceput identitatea vizuală și redactarea grafică a revistei al cărei redactor adjunct am fost - „Tišina - ja govorim” (,,Liniște
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
obsesia Hollywoodului transformată într-o industrie ... „Mi-aș dori să mor la 75 de ani“, este concluzia la care ajunge Ezekiel Emanuel, director al Departamentului de Sudii Biotehnice din cadrul Insititutului Național de Sănătate din SUA într-un eseu publicat în ziarul american „The Atlantic“. Profesorul Ezekiel se declară vehement împotriva eutanasiei sau a sinuciderii, iar teoria sa nu are nimic de-a face cu nici una dintre cele două acțiuni drastice. Pe baza unor observații științifice și date statistice, profesorul a ajuns
Goana după tinereţe fără bătrâneţe a ajuns un chin: cea mai potrivită vârstă la care ar trebui să murim [Corola-blog/BlogPost/92579_a_93871]
-
militant politic. Ulterior, vor apărea publicații cu un profil literar distinct, care vor dezbate probleme legate strict de domeniul literaturii și artei, al criticii și esteticii literare, vor publica creația literară originală sau traduceri din literatura universală. Este cazul primelor ziare și reviste românești datorate lui I. Heliade Rădulescu (Curierul românesc,1829), Gh. Asachi (Albina românească, 1829), George Barițiu (Gazeta de Transilvania,1838), Mihail Kogălniceanu (Dacia literară, 1840) ș.a. În timpul Revoluției de la 1848 și în perioada Unirii din 1859, au apărut
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
Kogălniceanu (Dacia literară, 1840) ș.a. În timpul Revoluției de la 1848 și în perioada Unirii din 1859, au apărut reviste importante, cum ar fi, printre altele, Poporul suveran, gazetă politică și literară, editată de D. Bolintineanu, la București, în 1848, Pruncul român, ziar politic și literar, apărut la București, în 1848, sub redacția lui C. A. Rosetti, România literară, tipărită la Iași, în 1855, sub conducerea lui V. Alecsandri, Românul, ziar politic, comercial, literar, editat la București, în 1857, de către C. A. Rosetti
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
și literară, editată de D. Bolintineanu, la București, în 1848, Pruncul român, ziar politic și literar, apărut la București, în 1848, sub redacția lui C. A. Rosetti, România literară, tipărită la Iași, în 1855, sub conducerea lui V. Alecsandri, Românul, ziar politic, comercial, literar, editat la București, în 1857, de către C. A. Rosetti. Semnalăm, de asemenea, câteva titluri importante de reviste cu profil literar și cultural, apărute după Unirea Principatelor și în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea: Revista română
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
sentimentului demnității și unității naționale, în dezvoltarea generală a culturii românești, a școlii, teatrului, a asociațiilor culturale și literare, în difuzarea literaturii universale, cristalizarea și îmbogățirea limbii române literare, trezirea interesului pentru folclor etc. Prin programele lor, cele mai importante ziare și reviste cu caracter literar au subliniat principii și criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice, de combatere a exagerărilor, de sincronizare cu Occidentul, dar și de păstrare a unui echilibru necesar între tradiție și modernitate (va urma). Conf.
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
supuși acestei obligații de a emite bonul fiscal, scrie AvocatNet.ro. Există tranzacții comerciale sau categorii de agenți economici care nu au obligația emiterii bonurilor fiscale. Printre acestea, sunt activitățile de comerț ocazional legal, din piețe sau târguri; vânzarea de ziare și reviste prin distribuitori specializați; serviciile de instalații, reparații și întreținere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; comerțul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum și prin corespondență, cu excepția livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine și unitățile de alimentație publică, pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92627_a_93919]