4,648 matches
-
de Isac Balica hatmanul...Iar în domnie noastră întâi, din dumnezeiască râvnă fiind îndrumați cătră zidire și ridicare acestii biserici cu osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și zidi prinpregiur și case de piatră și o am înzestrat cu toate ce să cad unui dumnezăiesc locaș...” Despre un Isac Balica se vorbește și într-un document din 27 noiembrie 1607, emis de Constantin Moghila voievod la Hotin: „...Iată domnia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
de dingios de mănăstire” - adică spre sud - s au clădit „în grădină case domnești pe formă de Țarigrad”. Acesta a fost așa numitul Palat al Domnițelor. Ruinele ce se văd însă în dreapta intrării pe sub turnul clopotniță sunt ale fostei egumenii zidită înainte de 1812. Din pisania turnului clopotniță aflăm că: „La anul 1819 s-a început zidirea acestei clopotnițe de mine smeritul arhimandritul Ioasaf Moldovan pro stosul mănăstirii Frumoasa și din rele întâmplări s-a sfârșit de tencuit și zugrăvit în anul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
zidirile în locurile cele mai frumoase. Părăsim cu greu starea de reverie care ne-a cuprins privind în cele patru zări și intrăm în curtea mănăstirii. De la început trebuie să spunem că mănăstirea poartă numele dealului pe care a fost zidită. Dealul Cetățuia este pomenit într-un act din 28 noiembrie 1649 - înaintea zidirii bisericii care vorbește de mărturia marilor boieri moldoveni privind schimbul de sate făcut între Mănăstirea Bârnova și Iordache (Cantacuzino) mare vistiernic: „Iar cinstitul boier,fratele nostru Iordachi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
înainte se afla cetățuia de pământ a Iașilor din care se mai păstrează încă urme azi...” Privitor la dealul Cetățuii, există peste treizeci de acte care vorbesc de vii cumpărate de Gheorghe Duca voievod. Se știe că , Cetățuia a fost zidită între anii 1669-1672, dar - al câtelea „dar” în poveștile mele? - Nicolae Iorga, în „Inscripții din bisericile României”, susține că: „Duca se sui în scaun a doua oară în noiembrie 1668... Lucrarea se începu încă în 1669...Ea se lucră în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
august 1671 Mănăstirii Cetățuia ctitoria sa - loc de țarină și fânețe la Valea Rușilor și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă”. După cum se vede, ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica a fost zidită după același tipic ca și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă”. După cum se vede, ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și poate nu întâmplător. Virgil Drăghiceanu susține că: „...din camerier al lui Vasile Lupu vodă, ajunge să ia chiar scaunul domnesc al fostului său stăpân, cătând să egaleze în strălucire, domnia acestui voievod
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Moldovei, a venit Vasile Lupu în 1660 - doar după 86 de ani și spune în pisania lui grecească: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu...” N-a ridicat-o însă chiar „din temeliile pământului”, ci a zidit turla, zidul împrejmuitor, turn la poartă, cu cerdac mare deasupra, chilii pentru călugări și pivnițe. Ștefăniță Lupu are meritul de a fi împodobit cu pictură biserica, aducând - pe la,1661 zugravii care au pictat biserica Golia. Episcopul Melchisedec, cel care a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cum ai fi spus tu, spre soare-apune. Ținta călătoriei noastre de astăzi este Mănăstirea Galata, dar înainte de a ajunge la ea e musai să intrăm și pe la biserica Sfântul Vasile, aflată în coasta cimitirului cu același nume. Biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei. Înaintea acestei biserici a existat una din lemn, înconjurată de zid și chilii pentru călugărițe. A dăinuit până în 1813, fiind folosită ca paraclis pentru cimitirul Sfântul Vasile
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o casă de prăznuire. Pictarea bisericii s-a realizat în 1889, restaurânduse în intervalul 1935-1940. De aici plecăm întins la Mănăstirea Galata, despre care vom afla o mulțime de lucruri cu totul deosebite. Întâi să spunem că Petru Șchiopu a zidit în prima sa domnie „Galata din Vale”, căreia, după bunul obicei domnesc, îi dăruiește, la 25 februarie 1577, satul Vorovești din ținutul Cârligătura. Numai că abia fu gata biserica și dealul Galatei o luă la vale, împreună cu noua zidire.Cronicarul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
gata biserica și dealul Galatei o luă la vale, împreună cu noua zidire.Cronicarul Nicolae Costin spune că „Într acestaș an (1583 n.n.) dacă s-au așezat Pătru Vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidise întâi, mănăstirea Galata din Vale și apoi se risipise, ce cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Galata din Deal care trăiește și până astăzi”. Biserica a fost sfințită în anul 1584, dar nu știu cum se face
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
n.n.) dacă s-au așezat Pătru Vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidise întâi, mănăstirea Galata din Vale și apoi se risipise, ce cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Galata din Deal care trăiește și până astăzi”. Biserica a fost sfințită în anul 1584, dar nu știu cum se face de nu s-a păstrat pisania. Nici de această dată domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
păstrat pisania. Nici de această dată domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia, trapeza, chiliile și alte acareturi. Se spune că biserica a avut fresce și în exterior care au dispărut cu timpul. Abia trecuseră vreo 30 de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
despre Miroslava este cel din 5 aprilie 1579, când Petru Șchiopu a stabilit stăpânirea ei de către nou-zidită Mănăstire Galata. Apoi, la 18 decembrie 1589, Petru voievod dăruiește Mănăstirii Galata braniștea Miroslavei, arătând și hotarele ei. Ajunși în vale, o clădire zidită în cărămidă aparentă, cu ușa dând în stradă, ne îmbie să intrăm. Din cele două plăci de marmură, așezate de o parte și alta a ușii, aflăm că școala este ctitoria Locotenent-Colonelului Constantin Langa, stăpânul moșiei Miroslava, și că a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
statuia poetului Eminescu, de la intrarea în Bulevardul Carol I. Acum, el este amplasat - cum se știe - în fața Universdității de Medicină. Deviza vieții prințesei Olga Sturza a fost: „Pentru neam și țară”. Și a dovedit-o! În preajma palatului se ridică biserica, zidită în 1834 de familiile Sturza și Mavrocordat. Când am intrat în biserică, am fost impresionat de măreția unui monument funerar, lucrat în marmură pentru tatăl ei de prințesa Olga Sturza. Monumentul ocupă o bună parte a peretelui sudic al bisericii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Rufeni, era sat, s-a iscat gâlceavă între Mănăstirea Treisfetitelor și Mănăstirea Copou, privind stăpânirea acestui sat, dar, la 27 iulie 1702, Constantin Duca voievod întărește stăpânirea satului de către Mănăstirea Copou. Ca să aflu ctitorul bisericii și anul când a fost zidită, am cam umblat mult până când mi-au căzut în mâini niște însemnări de călătorie ale lui Nicolae Iorga, din iulie 1907. El presupune că începutul l-a făcut o mână de călugări care au ridicat aici, în Codrii Iașilor, un
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dintre vii” să se risipească. Constantin Duca voievod a refăcut biserica și a așezat o pisanie de marmură albă în limba grecească, alături de cea slavonă a lui Vasile Lupu. Este reținut de istorie faptul că „biserica din piatră” a fost zidită de Vasile Lupu voievod în anul 1638. Prin 1800, biserica era din nou în paragină și a fost refăcută de un egumen de la Treisfetite. Datorită deselor rezidiri, biserica nu poate fi încadrată într-un anume stil arhitectonic. Cimitirul dăinuie probabil
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne duce cu multe veacuri în urmă, unde găsim că ,la 1581, Alexandru Lăpușneanu a întemeiat în țarina Iașilor mănăstirea „Ugireni”, zisă și „La Greci”, sub dealul Aroneanu, cu hramul Sfântul Neculai. O primă mențiune documentară
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mănăstirii „La Greci” mi se pare firească. Se știe și faptul că această mănăstire negospodărită bine, nu a avut viață lungă. În 1594, însă, a venit la domnie Aron vodă cel Rău, fiul natural al lui Vodă Lăpușneanu și a zidit „în țarina Iașilor” biserica Aroneanu. Despre Aron Vodă vorbește Grigore Ureche în termeni puțin măgulitori: „Socotind Aron Vodă, după atâtea răotăți ce făcu, să se apuce să facă vr-un lucru bun, să nu-i fie cu osândă de tot, și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
vorbește Grigore Ureche în termeni puțin măgulitori: „Socotind Aron Vodă, după atâtea răotăți ce făcu, să se apuce să facă vr-un lucru bun, să nu-i fie cu osândă de tot, și sau apucat în anul 7102 (1594) de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor, care se chiamă Aron-Vodă, pe numele Domnului, ce au zidit, unde este hramul Sfeti Neculai”. O primă atestare documentară a mănăstirii o găsim într-un act dat de Aron-Vodă (1594 sept.1-1595 aprilie 24) în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
să se apuce să facă vr-un lucru bun, să nu-i fie cu osândă de tot, și sau apucat în anul 7102 (1594) de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor, care se chiamă Aron-Vodă, pe numele Domnului, ce au zidit, unde este hramul Sfeti Neculai”. O primă atestare documentară a mănăstirii o găsim într-un act dat de Aron-Vodă (1594 sept.1-1595 aprilie 24) în care spune: „...pentru rugăciunile și binecuvântările sfintei mănăstirii noastre de curând zidite, căreia i se
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
jgheab pentru adăpatul vitelor... De aici și până la Holboca avem ceva cale de călcat. Pe când noi umblam pe aceste locuri, satul Dancu nu avea biserică. Toate referirile din documente la biserica Dancu o au în vedere pe cea din Iași, zidită de Iurie Danco la 1541 și dărâmată în 1903 și care s-a aflat pe lângă locul unde se ridică astăzi centrala termică și atelierele Teatrului Național din Iași. Iată-ne în Holboca. Prima atestare documentară a Holbocăi o găsim în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe lângă locul unde se ridică astăzi centrala termică și atelierele Teatrului Național din Iași. Iată-ne în Holboca. Prima atestare documentară a Holbocăi o găsim în actul din 6 august 1671, prin care Gheorghe Duca voievod 89 dăruiește Mănăstirii Cetățuia, zidită de el, Valea Rușilor și a Holbocăi: „Ș-am socotit dimpreună cu părinții rugători...și cu tot sfatul nostru, boieri mari și mici ca să o întărim și cu loc de hrană din hotarul locului g(o)s(po)d a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
marelui voievod - Mănăstirea Dobrovăț. În vremea zidirii ei, pe acel loc se afla o poiană în codrii seculari de pe malul pârâului Dobrovăț, unde bătrânul, bunul și înțeleptul Ștefan vodă a rânduit ca înaintea trecerii sale în lumea drepților să se zidească o biserică. Împlinirea dorinței iubitului domn s a făcut între anii 1503-1504. Despre marele voievod, canonizat în 1992, Grigore Ureche spune că poporul îl trecuse în rândul celor sfinți îndată după moartea sa: „pentru lucrurile lui cele vitejești, carile niminea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în vreme de primejdie și o cămăruță pentru clopotar. Biserica este construită în pur stil moldovenesc și nu are turlă, iar pictura - foarte expresivă - a fost realizată pe la 1527-1531, în vremea lui Petru Rareș. În 1607, domnitorul Simion Movilă a zidit un paraclis pentru înmormântarea fiului său Pavel iar, Racovițeștii au refăcut biserica pe la 1663 și au ridicat clădirea anexă din curte. Îți și aud întrebarea: „Și acum ce vine la rând?” Dealul Mare sau Hadâmbul. Ce alteceva? Dar, ca să ajungem
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ultimul pas făcut pe dealurile albastre ale Iașilor. Astăzi o să vizităm Biserica Rotundă din Lețcani, biserică unică în România, care evocă pe cea ridicată de împărăteasa Elena a Bizanțului pe mormântul lui Iisus Hristos. Sfântul lăcaș din Lețcani a fost zidit prin 1740 de boierul Constantin Balș și soția sa Ana. Hramul bisericii a fost Sfinții Împărați Constantin și Elena, iar în prezent Sfântul Dimitrie XX Iubite prietene, numai de dragul tău și pentru că știu câtă plăcere o să-ți facă am umblat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]