35,463 matches
-
a fost prima victorie semnificativă a forțelor militare creștine în Iberia în urma cuceririi maure din această regiune, în 711. Acesta a fost purtată la Covadonga, cel mai probabil în vara anului 722. A asigurat independența Regatului de Asturia și, pe termen lung, supraviețuirea unei fortăreațe creștine în nordul Iberiei. Acesta a avut un rol iminent în revenirea regulilor creștine pe toată Peninsula Iberică, așa că lupta este în retrospectivă privită ca începutul Reconquistei. În conformitate cu texte scrise
Bătălia de la Covadonga () [Corola-website/Science/330811_a_332140]
-
Suedia, Prusia și Saxonia) au luptat în multe războaie pentru controlul teritoriilor fostei Comunități polono-lituaniene. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, unii polonezi au încercat să-și apere țara de influența străină tot mai mare. Aceste încercări pentru a păstra independența nu au reușit, și au dus în cele din urmă la împărțirea Poloniei și dizolvarea finală a rămășițelor polono-lituaniene. Polonezii s-au luptat fără succes pentru a câștiga înapoi independența lor de-a lungul secolului al XIX-lea. La început
Lista războaielor în care a fost implicată Polonia () [Corola-website/Science/330808_a_332137]
-
influența străină tot mai mare. Aceste încercări pentru a păstra independența nu au reușit, și au dus în cele din urmă la împărțirea Poloniei și dizolvarea finală a rămășițelor polono-lituaniene. Polonezii s-au luptat fără succes pentru a câștiga înapoi independența lor de-a lungul secolului al XIX-lea. La început și-au pus speranțele în Napoleon, iar mai târziu, ei au încercat să aprindă revolte naționale, multe dintre ele fiind reprimate sângeros. În tulburările din Primul Război Mondial, polonezii au
Lista războaielor în care a fost implicată Polonia () [Corola-website/Science/330808_a_332137]
-
secolului al XIX-lea. La început și-au pus speranțele în Napoleon, iar mai târziu, ei au încercat să aprindă revolte naționale, multe dintre ele fiind reprimate sângeros. În tulburările din Primul Război Mondial, polonezii au reușit să-și recapete independența și apoi să se extindă pe teritoriul lor printr-o nouă serie de războaie locale și revolte, doar pentru a fi ocupată din nou în timpul ultimului Război Mondial. A doua jumtătate a secolului al XX-lea a fost mai liniștită
Lista războaielor în care a fost implicată Polonia () [Corola-website/Science/330808_a_332137]
-
cântecelor de pe "H" se confruntă cu diferite perspective ale vieții. "HANABI", "ce amintește de sound-ul trip-hop/dub britanic dar cu o tentă mult mai nostalgica" contureză "o vară ce se termină într-o mare tristețe". "Independent" este un antem reprezentând "Independență" iar în cele din urmă "July 1" este un "antem al verii", avându-l chitarist pe Susumu Nishikawa. Ultimul single de pe album este "Voyage", o melodie compusă de Hamasaki și DAI. Melodia are influențe clasice majore prin prezența coardelor și
Rainbow (album) () [Corola-website/Science/330824_a_332153]
-
compatrioților lor musulmani. În special, în Israel nu a fost niciodată vreo emigrare semnificativă de creștini arabi, dar cu toate acestea, ponderea lor în rândul populației arabe a țării este în scădere treptată. În momentul în care Israel a obținut independența, proporția creștinilor și musulmanilor în populația arabă era de unul la patru. În prezent, creștinii arabi constituie aproximativ 13% din populația arabă din Israel, aproximativ 130.000 de persoane. În Cisiordania și Fâșia Gaza, în care nu există o emigrarea
Arabi creștini () [Corola-website/Science/330826_a_332155]
-
1917 a început să predea literatură și limba poloneză în Londra. Acolo a stabilit legături cu francmasoneria. În timpul războiului i-a convins pe britanici că acțiunea lui Piłsudski nu este împotriva intereselor statelor din Ententa, ci împotriva Rusiei. După recâștigarea independenței a devenit diplomat acreditat în Elveția, Grecia și Italia. A participat în lucrările Societății Națiunilor. După lovitura de stat din mai 1926 a fost ministru al afacerilor externe în toate guvernele până la 1932. Între anii 1928-1935 a fost senator. Îndeplinea
August Zaleski () [Corola-website/Science/330847_a_332176]
-
(d. 1907) a fost un soldat român in Războiul de Independență al României (1877-1878), decorat pentru bravură. A participat la Răscoala Țărănească din 1907. Este unul dintre țăranii împușcați de armată în represiunea răscoalei. Numele său este menționat de Constantin Mille (1861-1927) în relatările referitoare la Răscoala Țărănească din 1907 și
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
o cumplită urgie. Tunurile au tras zile intregi. Au fost omorâți de-a valma bărbați, femei și copii. Au pierit atunci și mulți tărani, ca Ștefan Furtună, deși avea pieptul plin de decorații dobândite pentru vitejiile săvârșite în războiul pentru independență din 1877.” Numele lui Ștefan Furtună este în continuare citat în texte istorice pentru elevi în Republica Moldova, asa cum este „Răscoala de la 1907 sau cît de bine le era țăranilor sub Carol I”. Ștefan Furtună a devenit nume de stradă
Ștefan Furtună () [Corola-website/Science/330834_a_332163]
-
Imperiului Otoman. De altfel, prima moschee edificată în București nu a fost construită de musulmani, ci de autoritățile române - prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României. Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și anume Geamia din București, ce se află în sectorul 5, în zona “Eroii Revoluției”, strada Mănescu nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul
Comunitatea musulmană din București () [Corola-website/Science/330875_a_332204]
-
anilor 1970, și a fost demarat un credit public pentru a strânge bani pentru construcție. Din cauza și Iugoslavia, însă, construcția ei a fost etichetată drept „proiect naționalist” și a fost anulată în 1971 de guvernul federal iugoslav. După declarația de independență a Croației din 1991 și după Războiul Croat de Independență, s-au reluat eforturile de a construi autostrada în anul 2000. Segmentul Zagreb-Split a fost terminat în 2005, în timp ce primele secțiuni dintre Split și Dubrovnik s-au deschis în 2007
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
a strânge bani pentru construcție. Din cauza și Iugoslavia, însă, construcția ei a fost etichetată drept „proiect naționalist” și a fost anulată în 1971 de guvernul federal iugoslav. După declarația de independență a Croației din 1991 și după Războiul Croat de Independență, s-au reluat eforturile de a construi autostrada în anul 2000. Segmentul Zagreb-Split a fost terminat în 2005, în timp ce primele secțiuni dintre Split și Dubrovnik s-au deschis în 2007 și 2008. Costurile de construcție s-au ridicat până înprezent
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
drept E59. Ulterioarele reorganizări ale rețelei de drumuri europene, inclusiv cea din 2008, s-au făcut cu transferul rutei de la sud de Zagreb către E71. La începutul anilor 1990, construcția autostrăzii a fost amânată din nou din cauza Războiului Croat de Independență. În acel deceniu s-au reluat însă discuțiile privind construcția ei, inclusiv cu noi considerații asupra rutei. În curând, s-a renunțat la ruta gândită inițial prin Bihać și s-au luat în considerație altele două: una ca versiune modificată
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
multe orașe și localități din Zagreb și Maribor. Acest proiect reprezenta o îmbunătățire a drumului Zagreb-Maribor folosit încă din Evul Mediu. Planul a fost suspendat din cauza presiunilor politice care au urmat Primăverii Croate, fiind reluat în considerare abia după obținerea independenței față de Iugoslavia. Prima porțiune a actualei autostrăzi A2 a fost cea dintre Jankomir și Zaprešić din 1990. Aceasta includea mai multe poduri și viaducte peste râul Sava și mai multe drumuri și căi ferate, fiind unul din cele mai scumpe
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
dacă Austro-Ungaria va anexă Bosnia și Herțegovina. În schimb, Austro-Ungaria va permite Rusiei să deschidă „strâmtorile pentru navele de război” păstrând o atitudine binevoitoare. Cele două părți au căzut de acord că o altă consecință ar putea fi declarația de independență a Bulgariei față de Imperiul Otoman. Austro-Ungaria nu ar fi oferit nicio concesie teritorială teritorială Șerbiei și Muntenegrului, însă dacă ar fi sprijinit anexarea, atunci Austro-Ungaria nu ar fi împiedicat expansiunea Șerbiei în Balcani și ar fi susținut cererea Rusiei de
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
lor, inclusiv deschiderea strâmtorilor, independentă Bulgariei, concesii teritoriale Șerbiei, abolirea limitării suveranității Muntenegrului din articolul 29. Bertie l-a informat pe Ministrul de Externe Britanic că nu-l consideră pe Izvolsky complet cinstit. Pe 5 octombrie, Bulgaria și-a declarat independența față de Imperiul Otoman. Pe 6 octombrie, împăratul Franz Josep anunțase populația Bosniei și Herțegovinei că intenționa să le ofere un regim autonom iar provinciile au fost anexate. În ziua următoare, Austro-Ungaria anunțase că se retrage din Sângeacul Novibazar. Independența Bulgariei
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
declarat independența față de Imperiul Otoman. Pe 6 octombrie, împăratul Franz Josep anunțase populația Bosniei și Herțegovinei că intenționa să le ofere un regim autonom iar provinciile au fost anexate. În ziua următoare, Austro-Ungaria anunțase că se retrage din Sângeacul Novibazar. Independența Bulgariei și anexarea Bosniei nu erau prevăzute în Tratatul de la Berlin izbucnind o agitație de proteste și discuții diplomatice. Șerbia și-a mobilizat armata și pe 7 octombrie Consiliul de Coroană a Șerbiei cerea să fie anulată anexarea sau dacă
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
nu, Șerbia să primească compensații, care constă într-o fâșie de pământ din partea nordică a Sangeacului Novibazar. În cele din urmă aceste cereri au fost respinse, desi Șerbia a preluat controlul Sangeacului ulterior. Imperiul Otoman a protest față de declarația de independență a Bulgariei mult mai vehement decât a anexării Bosniei și Herțegovinei, care nu avea prospecte practice de guvernare. Cu toate acestea, s-a desfășurat un boicot al Austro-Ungariei care au provocat pierderi comerciale Monarhiei dualiste. Pe 20 februarie, Austro-Ungaria a
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
acestea, s-a desfășurat un boicot al Austro-Ungariei care au provocat pierderi comerciale Monarhiei dualiste. Pe 20 februarie, Austro-Ungaria a rezolvat problema și a primit consimțământul Imperiului Otoman în schimbul sumei de 2.2 milioane de lire. Anexarea și declarația de independență era văzute ca fiind încălcări ale Tratatului de la Berlin. Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia au fost prin urmare în favoarea unei conferințe pentru rezolvarea problemei. Opoziția germană și manevrele diplomatice complexe în cea ce priveste locația, tipul și precondițiile conferinței au
Criza bosniacă () [Corola-website/Science/330047_a_331376]
-
să obțină funcții înalte în stat. Burghezia a promovat comerțul și afacerile și s-a impus în viața culturală. Burghezia însă nu avea acces la viața politică. De pe urma acestor conflicte și dispute au rezultat „Revoluții Atlantice", care împreună cu "Declarația de Independență a Americii" și Declaratia Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, au marcat începutul Perioadei Burgheze și venirea la putere a clasei de mijloc. Criticarea autorității și a tradiției pe toate planurile s-au intensificat simultan cu ideile raționaliste și de emancipare
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
tot mai mult pământ și punând bazele unor colonii ce încă depindeau de Franța și Marea Britanie, ce aveau să ducă la dese confruntări pentru controlul deplin asupra Americii de Nord. Fiind inițial dependente de metropole, datorită fiscalității împovărătoare, coloniile și-au câștigat independența față de coroana britanică, formând o națiune federală - Statele Unite ale Americii. Și coloniile din America de Sud și America Centrală au luptat pentru eliberarea de sub dominația Spaniei și Portugaliei. În Europa, Austria, Prusia și Rusia au devenit mari puteri continentale, iar Revoluția Franceză din
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
apariției SUA și Canadei. Revoluția americană a avut drept cauze neajunsurile guvernării coloniale britanice. SUA au devenit primul stat cu adevărat democratic din lume, guvernat constituțional, conform declarațiilor de drepturi aplicate tuturor, exceptând nativii americani și sclavii. S-a declarat independența și în scurt timp, s-a format o nouă republică federală ce și-a propus să se extindă către Vest, către Oceanul Pacific. În căutarea unui viitor nou, imigranții din Europa sfâșiată de războaie, au dus la creșterea rapidă a populației
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
tutun munceau sclavii, alimentând apetitul Europei și sporind averile proprietarilor de pământuri. Războaiele lui Napoleon în Europa, i-au obligat pe latino-americani să își ia în mâini propria soartă, iar la începutul secolului al XIX-lea au apărut mișcări de independență a coloniilor portugheze și spaniole, conduse de proprietarii de pământuri.
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
politică este considerabil mai scăzut decât în cazul Egiptului. Procesele false, care sunt exemplul principal de justiție politică în care aparentă legalității este doar o ficțiune pentru că rezultatul este prestabilit, nu reprezintă o practică uzuală în Tunisia pentru judecarea făptașilor. Independența puterii judiciare de alte ramuri ale guvernului și imparțialitatea juraților în interpretarea legii nu reprezintă pentru moment subiecte ce permit o analiză adecvată, procesele durând o perioadă considerabilă de timp, si astfel neexistând un numar indeajus de mare de procese
Justiția de tranziție în Tunisia () [Corola-website/Science/330068_a_331397]
-
regelui Ioan al VI-lea al Portugaliei și a reginei Charlotte. În 1808, când Isabel Maria avea șapte ani, familia regală a plecat în Brazilia în urma invaziei napoleoniene. Pentru că fratele ei, Prințul Pedro, care era moștenitor al tronului, a proclamat independența Braziliei, iar celălalt frate, Prințul Miguel, era la Viena, regina Carlota Joaquina de Borbón a fost exilată la Palatul Queluz iar surorile mai mari ale Isabelei erau căsătorite cu infanți spaniloi, Isabel Maria a fost regentă a regatului până la întoarcerea
Infanta Isabel Maria a Portugaliei () [Corola-website/Science/330083_a_331412]