38,366 matches
-
Fotiade, precum și a volumului "Constantin Negruzzi" al lui Serghei Colosenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viața și activitatea cărturarului. Cu acest prilej, urmașii familiei (printre care Irina Fotiade, strănepoata scriitorului Costache Negruzzi și Matei Fotiade) au anunțat donarea conacului către Muzeul Literaturii Române din Iași. Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu poate fi vizitată de marți până duminică între orele 10.00 - 17.00.
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
micșorat prin spălare ("Tee Off, Mr. Bean"). Teddy este de asemenea „animalul” lui Mr. Bean în episodul „Hair by Mr. Bean of London”. Teddy care a fost folosit în serial se află acum într-o vitrină, lângă automobilul Mini la Muzeul Automobilistic Național din Beaulieu (în comitatul Hampshire). Mașina lui Mr. Bean, un Mini 1000 produs de Leyland Motor Corporation, a fost în centrul multor acțiuni comice, ca atunci când Mr. Bean își schimbă hainele, conducând în timp ce șade într-un fotoliu pe deasupra
Mr. Bean () [Corola-website/Science/315848_a_317177]
-
bleu a fost filmată pentru filmul din 1997, dar nu a fost inclusă în acesta. După finalizarea filmărilor din 1997, Mini-ul a fost vândut companiei Kariker Kars, unde a fost folosită la numeroase evenimente. O perioadă fost expusă la Muzeul Rover, fiind mare atracție. În 1997, a fost cumpărată de unde se află și astăzi. Prietena lui Mr. Bean, Irma Gobb, interpretată de Matilda Ziegler, a apărut în patru episoade. S-au întâlnit în episodul "Mr. Bean's Diary" (1993), la
Mr. Bean () [Corola-website/Science/315848_a_317177]
-
pentru a-și continua carieră alături de fratele său, Liam Hemsworth. Chris a fost cu actrița australiană "Isabel Lucas", 2005 până în iunie 2006, cei doi s-au întâlnit în timpul filmărilor pentru seria australiană" Home and Away ". În septembrie 2010, la deschiderea "Muzeul de Artă din Los Angeles , California", Hemsworth apărut însoțit de actrița, modelul și producătorul spaniol Elsa Pataky, dezvăluind relația lor pe care au ținut-o secretă de luni de zile. Pe 25 decembrie același an, după doar un an de
Chris Hemsworth () [Corola-website/Science/315880_a_317209]
-
inter-art, aiud (ro) 2008 - premiul al 2 lea - concursul internațional de ex libris - soncino (i) 2010 - premiul unu - concursul internațional de ex libris și gravură mică - solidarity of nations - gdansk (pl) lucrări în colecții de stat: fondul de grafică modernă - muzeul de artă cluj, (ro) colecția de artă contemporană - muzeul de artă arad (ro) galeria prefecturii din kanagawa - (jp) academia centrală de artă kuala lumpur (malaysia) muzeul florean - baia mare, maramureș (ro) muzeul național de artă taiwan (china) referințe bibliografice: arad
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
internațional de ex libris - soncino (i) 2010 - premiul unu - concursul internațional de ex libris și gravură mică - solidarity of nations - gdansk (pl) lucrări în colecții de stat: fondul de grafică modernă - muzeul de artă cluj, (ro) colecția de artă contemporană - muzeul de artă arad (ro) galeria prefecturii din kanagawa - (jp) academia centrală de artă kuala lumpur (malaysia) muzeul florean - baia mare, maramureș (ro) muzeul național de artă taiwan (china) referințe bibliografice: arad art - monografia artiștilor profesioniști ai u. a. p. arad - 2001
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
solidarity of nations - gdansk (pl) lucrări în colecții de stat: fondul de grafică modernă - muzeul de artă cluj, (ro) colecția de artă contemporană - muzeul de artă arad (ro) galeria prefecturii din kanagawa - (jp) academia centrală de artă kuala lumpur (malaysia) muzeul florean - baia mare, maramureș (ro) muzeul național de artă taiwan (china) referințe bibliografice: arad art - monografia artiștilor profesioniști ai u. a. p. arad - 2001 - pag. 70 -71 tokyo classified - iulie 13 / 2001 - pag 6 tokyo zine - august 2001 - pag. 14 catalog
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
în colecții de stat: fondul de grafică modernă - muzeul de artă cluj, (ro) colecția de artă contemporană - muzeul de artă arad (ro) galeria prefecturii din kanagawa - (jp) academia centrală de artă kuala lumpur (malaysia) muzeul florean - baia mare, maramureș (ro) muzeul național de artă taiwan (china) referințe bibliografice: arad art - monografia artiștilor profesioniști ai u. a. p. arad - 2001 - pag. 70 -71 tokyo classified - iulie 13 / 2001 - pag 6 tokyo zine - august 2001 - pag. 14 catalog adrian sandu laborator 2004 catalogul expoziției
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
se află din toamna anului 2009 în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost transferată din cătunul Cărpiniș, în fostul sat Anghelești, azi înglobat în localitatea Pietrari, județul Vâlcea. Biserica este datată din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
2004, având codul de clasificare . Biserica este datată de o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral, scrisă parțial în slavonă, parțial în română, și descoperită în anul 2009, cu ocazia mutări construcției în Muzeul Satului Vâlcean. Pisania începe prin a fixa actul ctitoricesc în epocă cu datarea precisă și principalii actori: "„† Să se știe că s-au făcut în zilele lui Io Constantin voievod, s-au săvârșit [în] luna decembrie 8 zile și a
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
echipă mixtă de specialiști muzeografi, conservatori, restauratori și muncitori, însoțiți de colaboratorii Fundației Habitat și Artă în România, dar și de către cadre didactice de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București. Lăcașul de cult a fost adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
se încheie urmând cursurile liceului "Cantemir Vodă", unde profesori deosebiți îi încurajează pasiunea pentru geografie, științele naturale și artă. În 1958, la vârsta de 22 de ani, intră simultan la Facultatea de Științe Naturale și Geografie, ca student, și la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” condus de Mihai C. Băcescu, ca salariat tehnician, fiind singurul sprijin al mamei sale. Iese licențiat în 1963, ceea ce îi permite să treacă cercetător doctorant la Muzeu, în secția de biologie marină și vertebrate
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
Naturale și Geografie, ca student, și la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” condus de Mihai C. Băcescu, ca salariat tehnician, fiind singurul sprijin al mamei sale. Iese licențiat în 1963, ceea ce îi permite să treacă cercetător doctorant la Muzeu, în secția de biologie marină și vertebrate inferioare. Subiectul de doctorat, ales de ihtiologul Pr. Dr. Petru Bănărescu, privește crustaceii "Phyllopoda" din apele temporare, dar studiază și Policladele (crustacei amfipozi corophiizi) mării Negre, apoi speciile invazive ca melcul marin "Rapana
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
bentică în general. Cu acest prilej, este autorizat să se scufunde cu butelii de aer comprimat, vizor, tub de respirat și labe de înot, dar desigur sub supravegherea unor scafandri militari. În anii 1960-1970 redactează ghidurile, pliantele, textele expozițiilor de la Muzeu, este solicitat de televiziune în 1968 pentru a traduce, adapta și scrie comentariile românești ale filmelor documentare dela emisiunea "Teleenciclopedia", și devine șef de secție pentru expoziții și relații publice. Are în custodie și arhiva Muzeului, în mare parte ne-
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
pliantele, textele expozițiilor de la Muzeu, este solicitat de televiziune în 1968 pentru a traduce, adapta și scrie comentariile românești ale filmelor documentare dela emisiunea "Teleenciclopedia", și devine șef de secție pentru expoziții și relații publice. Are în custodie și arhiva Muzeului, în mare parte ne-exploatată, în care va descoperi multe documente inedite ale călătorilor și exploratorilor români, între timp dați uitării la "lada de gunoi a istoriei" , ca de exemplu Basil Assan, Constantin Chiru, Constantin Dumbravă, Dimitrie Ghica-Comănești, Emil Holub
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
Ilarie Mitrea, Sever Pleniceanu, Julius Popper, Emil Racoviță sau Grigore Ștefănescu. Va descoperi deasemenea jurnalul de bord al expediției "Belgica", redactat de Emil Racoviță, precum și numeroase fotografii, toate până atunci nepublicate. Alexandru Marinescu organizează peste 30 de expoziții temporare la Muzeu și în provincie iar în ciclul "Maestrul meu", omagii aduse academicienilor și profesorilor Mihai C. Băcescu, Petru Bănărescu, Nicolae Botnariuc, Teodor Bușniță, George Cobălcescu, Radu Codreanu, Gheorghe Dornescu, Alexandru Grossu, Arthur Kreindler, Mihai Ionescu, Constantin Manolache, Ion Mesrobeanu, Ștefan Milcu
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
prilejul de a discuta cu exploratorul francez Jacques-Yves Cousteau, pe atunci în expediție în Marea Neagră și la gurile Dunării, și obține astfel posibilitatea de a participa la un concurs UNESCO : reușindu-l, obține bursă de specializare în muzeologie, lucrând la Muzeele de Istorie naturală din Londra, Paris, Nantes, Marsilia și Monaco. De la Monaco, participă la o expediție oceanografică a navei "Calypso" a lui Jacques-Yves Cousteau în martie 1978. În 1981 face parte din organizatorii celui de-al 16-lea Congres internațional
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
urmare, în anii următori, dreptul de corespondență și posibilitățile de a călători îi sunt anulate. După 1989, odată cu încetarea dictaturii, Alexandru Marinescu desfășoară o activitate intensă atât în țară cât și în străinătate. Devine membru al colectivului de conducere din Muzeu, redactor-șef adjunct al revistei "Noesis" publicată de Academie, apoi membru al consiliului director al revistei "Terra Magazin", și profesor de etologie animală la Universitatea "Titu Maiorescu". Între 1991 și 1997 este ales președinte al comitetului român al Consiliului internațional
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
-șef adjunct al revistei "Noesis" publicată de Academie, apoi membru al consiliului director al revistei "Terra Magazin", și profesor de etologie animală la Universitatea "Titu Maiorescu". Între 1991 și 1997 este ales președinte al comitetului român al Consiliului internațional al Muzeelor (ICOM, parte din UNESCO), fiind între 1994 și 1996 consilier la Ministerul Culturii pentru Muzeele științifice. În această perioadă, colaborează din nou cu Jacques-Yves Cousteau, care turnează patru filme în bazinul Dunării, dintre care unul în România. Călătorește mult (până în
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
Terra Magazin", și profesor de etologie animală la Universitatea "Titu Maiorescu". Între 1991 și 1997 este ales președinte al comitetului român al Consiliului internațional al Muzeelor (ICOM, parte din UNESCO), fiind între 1994 și 1996 consilier la Ministerul Culturii pentru Muzeele științifice. În această perioadă, colaborează din nou cu Jacques-Yves Cousteau, care turnează patru filme în bazinul Dunării, dintre care unul în România. Călătorește mult (până în California și Indonezia) și reprezintă instituțiile și comitetele la care colaborează, și astfel România, în
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
al diviziei de Istorie a științei de la Academia Română, organizează omagii pentru a-i face cunoscuți pe savanții și exploratorii români în străinătate, și pe savanții și exploratorii străini în România (de exemplu centenarul expediției "Belgica" și expoziția "Emil Racoviță" la Muzeul "Antipa" în 1997) și la Muzeul de Istorie Naturală din Bruxelles în 1998, apoi expozițiile Jules Guiart, René Jeannel, Jean-Baptiste Lamarck, Georges Louis Leclerc de Buffon la București...). Deși s-a pensionat în 2002, la vârsta de 66 de ani
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
de la Academia Română, organizează omagii pentru a-i face cunoscuți pe savanții și exploratorii români în străinătate, și pe savanții și exploratorii străini în România (de exemplu centenarul expediției "Belgica" și expoziția "Emil Racoviță" la Muzeul "Antipa" în 1997) și la Muzeul de Istorie Naturală din Bruxelles în 1998, apoi expozițiile Jules Guiart, René Jeannel, Jean-Baptiste Lamarck, Georges Louis Leclerc de Buffon la București...). Deși s-a pensionat în 2002, la vârsta de 66 de ani, a rămas activ și a continuat
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
Pasiunea pentru istorie și arheologie Dorothy o datora atât îndrăgitei ei profesoare particulare, Miss Isabel Fry, cu care a vizitat în copilărie locuri însemnate de arheologie romană, cât și tatălui ei, care făcuse la un moment dat parte din conducerea muzeului Ipswich. Ea a urmat lecții private și apoi la Școala de fete Birkland din St Albans, apoi a studiat istoria antică și clasică între anii 1913 -1916 la Colegiul de fete Newnham de la Cambridge. După ce a terminat titlul de Bachelor
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
la vârsta de 76 ani,la 18 decembrie 1968 la câteva luni după un grav accident vascular cerebral. Manuscrisele ei, crezute la un moment dat pierdute, au fost regăsite, ele fiind depozitate de prietena ei, Suzanne de Saint Mathurin, la Muzeul de Antichități Naționale din Saint-Germain-en-Laye.
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
orașului, a fost realizat centrul urbanistic al Sucevei, construindu-se clădirile în care se află astăzi Prefectura și Consiliul Județean (Palatul Administrativ orășenesc, finalizat în 1903-1904 și în care erau adăpostite administrația orașului, poliția, pompierii, o casă de economii și muzeul de istorie), Muzeul Bucovinei și Muzeul de Istorie (sediul Căpităniei Districtuale, realizată în 1902-1903), Colegiul Național „Ștefan cel Mare” (Gimnaziul greco-oriental, construit între 1893-1895 pe locul vechii Piețe de lemne), Spitalul Vechi (Casa publică generală a bolnavilor din Suceava, construită
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]