37,224 matches
-
revista literară apărută la Craiova, bilunar, între 5 februarie și 20 mai 1895, apoi la 20 februarie și la 3 martie 1898. Este redactată, așa cum se specifică în primul număr, de un grup alcătuit din tineri fără experiență literară. Din proza sau din poeziile publicate nu lipsesc semnele talentului. Notabile șunt stihurile lui Jean Boniface Hétrat. O vagă atmosferă eminesciana și un sentimentalism discret caracterizează versurile lui Const. D. Popescu, în timp ce fugarele notații ale lui Victor A. (actorul Victor Antonescu), cuprinzând
FREAMATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287087_a_288416]
-
se spune că nu sunt agreate literatura și arta „îngâmfate cu «ismuri» șubrede”, ci trăirile autentice, „un prinos al sufletelor ce se încheagă”. Rubrici: „Cronica revistelor”, „Cărți”, „Cronica literară”, „Prin reviste”. Semnează versuri Gabriel Drăgan, Constantin Goran, M. Bantaș, iar proză scrie Ionel Todericiu. Se publică traduceri făcute de Pimen Constantinescu, C. Panait Drăgan. Cu numărul 1-2 din 1927, spațiul acordat criticii literare se lărgește: Perpessicius (Repertoriul critic), C. Radu, C. Caliga ș.a. Din revista franceză „Candide” e transcris în rezumat
FREAMATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
să afirme în paginile ei talentul câtorva serii de tineri, deveniți ulterior nume consacrate. Astfel, semnează versuri Elena Ștefoi, William Totok, Ioan Morar, Dușan Petrovici, Petru M. Haș, Marta Petreu, Ovidiu Pecican, Petre Ghelmez, Vasile Dan, Mircea Ivănescu ș.a., cu proză sunt prezenți I. Romoșan, I.I. Popa, Sorin Titel, Daniel Vighi, Ion Topoloveanu, Lucian Petrescu, Gheorghe Schwartz, Gheorghe Crăciun ș.a. Din bogatul compartiment publicistic se rețin, de asemenea, câteva articole. Octavian Gruiță și Viorel Marineasa se ocupă de Ioan Ciucurel (1897-1955
FORUM STUDENŢESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
intereselor naționale românești la această frontieră a țarii”. Rubrici: „Buletinul nostru”, „Sport”, „Pagina străjerului”, „Recenzii”. Semnează versuri Nicolae Velin, Stelian Segarcea, Ieremie Cluceru, Alex. S. Jebeleanu, Lucian Costin, N. I. Herescu, Petru Homoceanul ș.a. Coriolan Bărbat este autorul unui fragment de proza, iar Eug. Dublea al unor însemnări de călătorie. Publicistica scriu Ion Micu, Gală Galaction (Regele și biserica), Ion Ungureanu, Jean Boutière ș.a. Cu numarul 112 din 1940 se deschide un „Colț literar”, iar cu numarul 133 din 1941 revista acorda
FRONTUL DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287098_a_288427]
-
în redacție Vasile Spiridonică. F. este o publicație eclectică; în articolul-program, N. Cantonieru afirmă intenția de a păstra echidistanța atât față de modernism, cât și față de tradiționalism, dar materialele inserate indică mai accentuate tendințe moderniste. În paginile revistei se publică versuri, proză, eseuri, cronici literare, traduceri. Rubricile obișnuite se intitulează „Cronică”, „Revista revistelor”, „Note”. Semnează Geo Bogza, M. Blecher, Al. Călinescu, Traian Chelariu, N. Cantonieru, Mircea Streinul, Vasile Spiridonică, Ion Sofia Manolescu, Ovid Caledoniu, Emil Giurgiuca, Mihail Chirnoagă, Sașa Pană, N. Ladmiss-
FRIZE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287092_a_288421]
-
Sașa Pană, Al. Călinescu, Traian Chelariu, Vintilă Horia, Victor Eftimiu, Maria Banuș, Virgil Carianopol, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea, Coca Farago, Ovid Caledoniu, Victor Măgură, George Vaida, Const. Virgil Gheorghiu, Ion Sofia Manolescu, E. Ar. Zaharia, Silviu Roda ș.a. Publică proză V. Spiridonică (nuvela Obsesia și fragmente din romanul Feroviarii), Mihail Chirnoagă (proză lirică și un fragment din romanul Logodna), Octav Șuluțiu (fragmente din monografia Brașov), Mihail Spiridonică, Vintilă Horia, Victor Eftimiu, Ortansa Ciudin, Theodor Constantin ș.a. Recenzii și articole de
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
Virgil Carianopol, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea, Coca Farago, Ovid Caledoniu, Victor Măgură, George Vaida, Const. Virgil Gheorghiu, Ion Sofia Manolescu, E. Ar. Zaharia, Silviu Roda ș.a. Publică proză V. Spiridonică (nuvela Obsesia și fragmente din romanul Feroviarii), Mihail Chirnoagă (proză lirică și un fragment din romanul Logodna), Octav Șuluțiu (fragmente din monografia Brașov), Mihail Spiridonică, Vintilă Horia, Victor Eftimiu, Ortansa Ciudin, Theodor Constantin ș.a. Recenzii și articole de critică literară - cele mai multe la rubrica intitulată mai întâi „Cartea”, apoi „Cronică” sau
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
Articolul-program, semnat de George Murnu, declară că publicația se vrea o „trâmbiță a îndrumării sănătoase spre culmile expansiunii artistice”. Rubrici: „Creionări”, „Cronica plastică”, „Cronica muzicală”, „Recenzii”, „Ilustrații”, „Oameni de cultură”. Versuri semnează Radu Gyr și George Dumitrescu, iar Valeriu Grecu, proză. Printre cei prezenți în paginile revistei se numără Mihail Dragomirescu, cu articolul Arta noastră plastică (3/1930). Alți colaboratori: N. Mihăescu, S. Tudorian. D.B.
GALERIA FLAMUREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287135_a_288464]
-
tendință teoretică, uneori destul de confuze, definește, printre altele, creația ca un plus adăugat realității și accentuează rolul dinamismului în operele dramatice, dat fiind specificul receptării lor. F. își manifestă oarecare aptitudini de romancier în Jocul de-a himerele (1997), o proză hibridă, la limita dintre jurnal și memorialistică, prezentul și trecutul combinându-se în așa fel încât rezultă o portretistică deseori pregnantă. SCRIERI: Intersecții spirituale, Iași, 1981; Pe o rază de soare, București, 1983; Sunete și culori, Iași, 1984; Cum să
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
român. În același mod poate fi privit și interesul arătat poeziei și artei populare. Foaia lui Barițiu este prima publicație periodică românească din Transilvania care a tipărit folclor. S-au reluat fragmente din textele culese de V. Alecsandri, versuri și proză provenind de la A. Mureșanu, I. Maiorescu, At. M. Marienescu ș.a., precum și studii dedicate poeziei, muzicii și dansului popular, etnografiei etc. În anii 1858 și 1859 I. G. Sbiera, M. V. Stănescu-Arădanul și At. M. Marienescu și-au făcut publice, prin intermediul revistei
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
Este o publicație de orientare postsimbolistă, anticipând anvangardismul interbelic, în câte șaisprezece pagini mici, sub semnul celui mai riguros anonimat: nici o indicație despre numele redactorilor sau al colaboratorilor. Adevărați „cavaleri ai Misterului”, cum îi numește, intrigat, cronicarul revistei „Versuri și proză”, editată tot la Iași, aceștia par să provină din rândul liceenilor dispuși să-și sacrifice virtualele gloriole juvenile pentru a se manifesta în deplină libertate și a-și pregăti terenul în vederea unor eventuale evoluții ulterioare. Cercetări târzii au izbutit totuși
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
-și pregăti terenul în vederea unor eventuale evoluții ulterioare. Cercetări târzii au izbutit totuși să deconspire numele câtorva dintre ctitorii publicației: Eugen D. Siegler (viitorul Eugen Relgis), Albert Schreiber (alias A. Iecarim, cum va semna peste doi ani în „Versuri și proză”) și Carol Steinberg (M. Almory, prezent în aceeași revistă). „Programul” preconizat de aceștia transpare din cele două texte ale rubricii „Prin ganguri de idei” din primul număr: Arhitectura mentis și Qualis artifex pereo! „Sacerdoții somnolentului echilibru mental”, „apologeți ai liniei
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
Ploiești, lunar, între octombrie 1943 și februarie 1944 (cinci numere), purtând subtitlul „Pentru cunoaștere și acțiune în cadrul națiunii”. Prim-redactor este Leonida Secrețeanu, iar ca redactor responsabil figurează Mircea Ionescu-Quintus. Publică versuri Leonida Secrețeanu, Mircea Ionescu-Quintus, F. Voican, Petre Paulescu, proză, în special însemnări de pe front - Mircea Ionescu-Quintus, Leonida Secrețeanu, Ștefan Alexiu. La rubrica „Cronica literară”, Mircea Ionescu-Quintus scrie despre volumul lui Al. Gregorian Poeme de cruciat, iar Stelorian Paleologu comentează Poeme de război de Radu Gyr, Între două lumi de
GAND PRAHOVEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287142_a_288471]
-
pentru copii, în care a abordat o tematică de conjunctură. Poeziile din volumele Oglinda fermecată (1971) și Țară de poveste (1973) sunt concepute în stilul conformist ale epocii, desfășurând subiecte lirico-epice cu excrescențe narative și formule convenționale. În culegerile de proză Cantata credinței (1979), La porțile albastre ale cerului (1979) și Muchia sorții (1980), autorul încearcă să pătrundă în psihologia unor personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
1953-1971). Din 1972 este cercetător științific la Institutul de Slavistică și Balcanistică din cadrul Academiei de Științe a URSS, unde se specializează în istoria culturii și literaturii române. În 1953 îi este respinsă disertația despre Mihail Sadoveanu pentru că nu examinase și proza realist-socialistă a acestuia. Lucrarea (în forma ei inițială) îi este aprobată în 1959, an în care primește titlul de candidat în științe filologice. Peste două decenii devine doctor în științe filologice cu o teză în limba rusă despre curentele estetice
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
calea dreaptă, demnă de a fi trăită”, și anume să contribuie la o apropiere a culturilor română și rusă. Între anii 1950 și 1957 este interpretul lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în Uniunea Sovietică, făcând o mare pasiune pentru proza scriitorului român și traducând Nicoară Potcoavă (1955), Viața lui Ștefan cel Mare (1957), Frații Jderi (1971), Neamul Șoimăreștilor (1977), Aventurile șahului (1983). A publicat și literatură originală, îndeosebi romane, unul în limba română Întoarcerea la viitor (1967), altele în limba
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
Radu Chirovici și George Trandafirescu. „Sinceră și dezinteresată”, revista are drept deviză „Credința, Tronul, Națiunea”. Rubrici: „Reviste, cărți, ziare”, „Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George Dan), proză scriu Cezar Măgură, R. Turneanu, Eugenia Iliescu, iar lui Panait Istrati i se republică Tăvălugii Bărăganului. Publicistica este ilustrată de Sebastian Rusan, Nicolae Iliescu, Vasile Culică (Alexandru Vlahuță), Z. Crivăț (Panait Istrati), Haralamb Croitoru ș.a. D.B.
GAND NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
cărțile editate sunt de menționat: Dimitrie Nimigeanu, Însemnările unui țăran deportat din Bucovina, Vintilă Horia, Jurnalul de copilărie, Mihai Niculescu, Povestea vorbelor, Alexandru Busuioceanu, Fructul de a trăi (versuri), Alexandru Ciorănescu, Don Carlos de Viana (dramă), antologia de versuri și proză Omul și pământul românesc, întocmită de Mihai Niculescu după un plan redactat de Basil Munteanu, C. Brăiloiu, La Vie musicale d’un village (Drăguș), volumul omagial Mario Roques et les études roumaines ș.a. Fundația a subvenționat și câteva publicații periodice
FUNDAŢIA REGALA UNIVERSITARA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287111_a_288440]
-
Lehrman), profesoară, și al lui Iosif Gabrea, profesor de psihologie și pedagogie la Universitatea din București. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1959-1961) și a Facultății de Arhitectură din București (1961-1967), lucrează ca scenograf la Televiziunea Română (1972-1975) și la Teatrul de Proză din Pitești (1975-1976). În 1981 emigrează în Germania, unde face scenariu de film. Este distins cu Premiul pentru proză al revistei „Luceafărul” pe anul 1967. Primul său volum, Hanimore (1969), se înscrie între coordonatele mișcării onirice, aspirând să sondeze lumea
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
Spiru Haret” (1959-1961) și a Facultății de Arhitectură din București (1961-1967), lucrează ca scenograf la Televiziunea Română (1972-1975) și la Teatrul de Proză din Pitești (1975-1976). În 1981 emigrează în Germania, unde face scenariu de film. Este distins cu Premiul pentru proză al revistei „Luceafărul” pe anul 1967. Primul său volum, Hanimore (1969), se înscrie între coordonatele mișcării onirice, aspirând să sondeze lumea din perspectiva irealului și a fantasticului. Astfel, în Catedrala, lumina determină angoasa mistică, populând trăirea cu mii de suferințe
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
Else), este o donna angelicata înconjurată de curteni. Atingerea mâinilor ei are o senzualitate extremă, căldura lor sugerând plenitudinea într-o lume din care dispar toți cei aflați în afara cuplului. Trei izvoare este un vis aproape orgiastic, pus sub semnul prozei lui Mateiu I. Caragiale încă din moto: „Asemenea nopți sunt mai de temut decât beția.” Mai întâi, aleasa inimii și Lecția expun, tot pe un fond oniric, oscilația dintre puritate și abjecție. Pendularea între spiritual și material va fi un
GABREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287120_a_288449]
-
numele Maria Buzoianu, ea debutează în 1905, cu versuri, în revista „Analele literare, politice și științifice”, condusă de tatăl ei. În 1906 îi apare o poezie în „Vieața nouă”, unde va colabora asiduu, între 1912 și 1924, cu versuri și proză scurtă, articole și studii, cronici plastice și traduceri, iscălite cu numele luat prin căsătoria cu profesorul Iosif Frollo ori cu pseudonimele Mia Vlad, Adhemar (folosit, se pare, împreună cu Ovid Densusianu) și Cery. Sporadic mai publică în „Actualitatea”, „Noi pagini literare
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
deținând o catedră la Liceul „Iulia Hasdeu”. Mare parte din poeziile date la iveală în „Vieața nouă” sunt adunate în placheta Flori de flăcări (1923; Premiul Academiei Române). După dispariția revistei, F. frecventează cenaclul lovinescian, unde va citi frecvent versuri și proză (romanele Prietenie, Oameni, Colțuri). Continuă să publice, semnând uneori și Amy ori Miriam, în „Adevărul literar și artistic”, „Sburătorul”, „Revista scriitoarei”, „Universul literar”, „Cetatea literară”, „Roma”, „Viața literară”, „Îndreptar”, „Observatorul”, „Vremea”, „Flori de crin”, „Farul nou”, „Munca literară”, „Preocupări literare
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
Vallière și a Sfântului Francisc din Assisi dezvăluie un fior de autentică pietate. Poeziile de după 1923 dovedesc o mai sigură stăpânire a mijloacelor de expresie și un lirism în aceeași gamă, dar cu un plus de substanță. Lirice sunt și prozele scurte scrise de F. Când nu alunecă în alegorie factice, ele au ceva din delicatețea porțelanului. Dar autoarea mânuiește bine și dialogul și poate reconstitui o atmosferă, precum se vede în ampla scriere autobiografică intitulată Colțuri, rămasă neterminată în paginile
FROLLO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287094_a_288423]
-
țară. Debutează în 1968 cu volumul de versuri Globul din stânga, alcătuit dintr-o serie de poezii denumite „songuri”, scrise într-un limbaj modern, dar a căror substanță rămâne fundamental tradițională. Continuă cu povestiri pentru copii ( Se caută un balaur, 1970), proză scurtă (Privegheați lângă privighetori, 1971), reportaje și eseuri (Muzeu sentimental, 1972). I se joacă la Oradea, în stagiunea 1975-1976, piesa Marea gară nouă, scoasă însă de pe afiș după primele spectacole. Mult mai interesantă devine activitatea literară a lui F. după
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]