37,049 matches
-
s-a prăbușit definitiv în 2006, din falnicul edificiu de altădată rămânând doar un morman diform de bârne; turnul său impunător zace culcat la pământ printre copacii și iarba înaltă care au invadat cimitirul. Înaintea acestei biserici, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03466), a existat o altă ctitorie obștească din bârne, renovată în preajma marii răscoale conduse de Horia, Cloșca și Crișan; pe un stâlp al cerdacului fusese prinsă o cruce de lemn pe care era săpat “văleatul 1784 august 23
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
, comuna Blăjeni , județul Hunedoara a fost ridicată în 1855. Are hramul „Buna Vestire”. Biserica este tencuită la interior și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna Vestire“, se află în satul Grosuri, ca timp al înălțării ei tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
, comuna Cerbăl , județul Hunedoara a fost ridicată în 1805. Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În comuna Cerbăl, șase localități păstrează în patrimoniul lor lăcașuri de cult din bârne, de o valoare inestimabilă. Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Poienița Tomii a fost ridicată, potrivit însemnării de pe piciorul de piatră al prestolului, în anul
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
, comuna Bunila , județul Hunedoara a fost ridicată în 1903. Are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În centrul comunal Bunila, biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" a înlocuit, în anul 1903, în timpul păstoririi preotului Iosif Suciu, un lăcaș vechi din piatră, grav avariat de un trăznet în 1897; acea ctitorie obștească figurează în tabelele conscripțiilor din anii
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
localizat în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 317, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Pârteștii de Sus are o veche istorie. Prima atestare a acestei localități datează dintr-un document din 13 aprilie
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în semicerc și o alta în peretele estic al proscomidiarului (0,25x0,45 m). Bolta altarului este o calotă octogonală, cu laturile ușor inegale. Printre elementele decorative ale monumentului se află console formate din câte trei bârne în retragere, rotunjite la terminații. Consola superioară are lungimea de un metru, susținând cosoroaba, iar celelalte două au doar rol decorativ.
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
anul 1814. Biserica din Oncești prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se află în curs de restaurare. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momente importante din trecutul bisericii sunt redate de pisania pictată de peste intrare. Textul ei, în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Aceast[ă] sfănt[ă] și Dumnezeiască biserică ce să prăznuește hramu Duminica Tutuloror Sfinților i
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
-lea (1611-1615, 1621-1623) în orașul Solca (județul Suceava). Această ctitorie a funcționat ca mănăstire de călugări până la 29 aprilie 1785 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. Mănăstirea Solca a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 420, având codul de clasificare și fiind format din 6 obiective: Satul Solca este așezat într-o vale pitorească aflată la poalele Obcinelor Bucovinei, la o altitudine medie de 522 de
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. Osemintele lor se odihnesc sub placa de beton situată alături de pardoseala bisericii. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca este un monument caracteristic al arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, având elemente arhitectonice ale bisericilor din veacurile precedente, dar și elemente noi. Acest edificiu se aseamănă cu biserica Mănăstirii Dragomirna ca proporții, ornamentație și, într-o anumită măsură, ca plan. Cele
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
România, ceea ce-i acordă o valoare de unicat în Muntenia. Portalul sculptat și brâul în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele de apus, în dreapta intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
, comuna Zam , județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XVII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din cătunul Deleni își află începuturile, prin proporțiile sale modeste, îin secolul al XVII-lea. Pereții edificiului înscriu un dreptunghi cu capetele de est și de vest nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Deasupra
Biserica de lemn din Deleni () [Corola-website/Science/321173_a_322502]
-
până când muniția aproape că s-a epuizat. Pe lângă cei care au murit împușcați, mai mulți oameni au murit în învălmășeala de la porțile înguste, sau sărind în fântâna din grădină în încercarea de a scăpa de gloanțe. Conform unei plăci de pe monumentul aflat pe acel loc, 120 de cadavre au fost scoase din fântână. Numărul celor morți împușcați este subiect de dispută. Cifra oficială dată de ancheta britanică este de 379 de morți, dar metodologia folosită în anchetă este deschisă criticilor. Oficialii
Masacrul de la Jallianwala Bagh () [Corola-website/Science/321178_a_322507]
-
la mănăstirile Agapia, Văratec, Neamț și pe coasta Mării Negre, la Balcic. A expus împreună cu Nicolae Tonitza și Ștefan Dimitrescu, Otto Briese fiind un foarte bun colorist. Casa Otto Briese, din Iași, Str. Eminescu Mihai 1, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, la nr. crt. 1033, cod LMI: IS-II-m-B-03868. În anul 2005, Societatea Română de Televiziune a realizat filmul documentar „Pictorul ieșean Otto Briese”. Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași a organizat în 1998 o expoziție retrospectivă Otto Briese.
Otto Briese () [Corola-website/Science/321186_a_322515]
-
Isăcescu în satul Ilișești (județul Suceava). Această ctitorie a funcționat ca mănăstire de călugări până în 1783 când a fost desființată de austrieci, iar biserica mănăstirii a devenit biserică parohială. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 283, având codul de clasificare . Prima atestare a unei biserici la Ilișești este în uricul din 11 iulie 1428, prin care domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a dăruit Mănăstirii Bistrița un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
cu 3.051 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Ilișești era păstorită de preotul paroh Alexandru Baciu (născut în 1873) și preotul cooperator Gheorghe Hlaciuc (născut în 1893). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești a fost înscrisă pe Lista monumentelor istorice din 1955, la nr. 3042, conform adresei 1160 din 23 iunie 1955. În anul 1986, în patrimoniul Parohiei Ilișești a fost trecută fosta biserică luterană din sat. Aceasta a fost reabilitată și apoi sfințită în 1990 cu hramul "Adormirea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
secolului al XX-lea, structura de rezistență a bisericii a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului că autoritățile de stat nu au alocat fonduri pentru consolidarea acestui monument istoric, lăcașul de cult a început să se ruineze. Astfel, biserica a fost închisă din cauza pericolului de prăbușire a pereților, iar preotul ortodox din localitate a început să slujească în fosta biserică evanghelică (construită în 1901 de comunitatea germană din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
început primele lucrări de renovare cu banii adunați din donațiile enoriașilor și din vânzarea lumânărilor, dar aceștia au fost total insuficienți față de necesități. În anul 2006, Ministerul Culturii a alocat suma de 300.000 lei pentru restaurarea și consolidarea bisericii monument istoric, fiind demarate lucrări de către SC Restaco SRL Suceava. Lucrările au fost sistate în 2007, ca urmare a faptului că nu s-au mai alocat fonduri. Până prin 2008, Consiliul Local al comunei Ilișești a alocat sume de 10.000 lei
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
comunei Ilișești a alocat sume de 10.000 lei și 20.000 lei, iar ulterior s-au mai alocat bani pentru pictarea fostei biserici luterane unde se slujește în prezent. În anul 2009, arhitectul Viorel Blanaru, consilier pe probleme de monumente la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Suceava, atrăgea atenția asupra situației dramatice a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Ilișești, ale cărei pereți erau puternic fisurați. "„Aceasta este singura biserică cu două turle, care, în următorii 2-3
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
pentru consolidarea și renovarea bisericilor din județul Suceava, după cum afirma preotul Cătălin Axinte, consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. De asemenea, primarul comunei Ilișești, Paraschiva Savu, a susținut că Primăria a alocat câți bani a putut pentru consolidarea bisericii monument istoric, dar bugetul local este total insuficient și pentru efectuarea unor lucrări care sunt în competența Primăriei. În mai 2011, o ziaristă din Suceava aflată în vizită de documentare la Ilișești constata următoarele: ""Cu toată „încăpățânarea” de a rămâne în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
ruginit, tencuiala căzută, crenelul care a capitulat și el sub povara vremii sunt doar câteva detalii ce alcătuiesc un tablou sinistru pe care orice privitor îl poate constata în momentul de față"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Ea reprezintă o raritate între bisericile din zona Moldovei prin adaptarea, în spiritul caracteristic al arhitecturii moldovenești tradiționale, a tipului de plan muntenesc cu două turle pe pronaos, ca la biserica Mănăstirii Dealu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
a mai apărut ca expozant la expoziții. În Câmpulung se află bustul lui Negru Vodă, dezvelit în 1898 , instalat inițial pe bulevard, se află în fata bibliotecii din oraș. Este reprezentat cu coroana pe cap și cu barba lungă. Acest monument fusese, de fapt, realizat în anul 1898, fiind inițial așezat în capătul nordic al bulevardului. Pe plăcile care acoperă soclul se află o emoționantă inscripție: "„Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești. Câmpulungul, primul scaun domnesc
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
care acoperă soclul se află o emoționantă inscripție: "„Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești. Câmpulungul, primul scaun domnesc, salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești. Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”". Tot în Câmpulung se află și bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu-Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
lucrat și bustul lui Ion C. Brătianu, care fusese instalat în scuarul din fața Hotelului Regal. "Bustul lui Dimitrie Micescu", fost primar în Câmpulung Muscel (1903 - 1904 ), turnat în bronz în 1910 a colaborat cu Wladimir Hegel și Carol Storck la monumentul lui Dinicu Golescu din București, ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
orașul Ștefănești (județul Botoșani). Potrivit tradiției locale și unor opinii ale specialiștilor, această biserică a fost zidită pe fundațiile unei biserici mai vechi, construite de Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 476, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În legătură cu momentul istoric al ctitoririi acestei biserici circulă două opinii: prima, cea susținută de tradiția locală, este aceea că biserica
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]