37,224 matches
-
și distins cu numeroase titluri și medalii. Frecventarea mediului literar clujean (participa la întruniri cu I. Agârbiceanu, Victor Papillian, I. Chinezu, I. Breazu ș.a.) l-a incitat să scrie, astfel că între 1930 și 1940 a publicat trei volume de proză și un roman, câteva schițe în „Azi”, „Gând românesc”, „Familia”, iar la Teatrul Național din Cluj i-a fost reprezentată, în 1937, piesa Cărăbușul de lumină. Din 1946 a semnat cu numele adevărat. Volumul De altădată (1965) cuprinde aproape toată
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
și un roman, câteva schițe în „Azi”, „Gând românesc”, „Familia”, iar la Teatrul Național din Cluj i-a fost reprezentată, în 1937, piesa Cărăbușul de lumină. Din 1946 a semnat cu numele adevărat. Volumul De altădată (1965) cuprinde aproape toată proza scurtă publicată înainte de cel de-al doilea război mondial în două cărți: Surprinși în intimitate (1930) și Prima aventură (1934). Umorul cu tentă satirică este principala atitudine a autorului, preocupat să realizeze mici portrete ale unor tipuri din diverse medii
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
vrea să-i amuze și pe alții cu constatările și impresiile sale. Are ochi și memorie de artist, secvențele derulate păstrând animația senzorială a scenelor reale. Acuitatea privirii, vioiciunea spiritului, dialogul sprinten, expresia degajată, firească sunt calități care dau valoare prozei sale. Sandu Ronea (1968) este a treia versiune a unui roman autobiografic apărut mai întâi în 1932 (Bătea un vânt de nebunie), apoi în 1946 (Trebue să înving). Este reconstituită perioada de formare a eroului, cea mai dură și mai
FURPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287117_a_288446]
-
Vlăsinești, Petricani, Bojieni și Mănăstireni. Basmele au fost culese de multe ori direct de la informatori, dar F., el însuși un bun povestitor, amplifică schemele inițiale, făcând loc pastișelor stilistice după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția culegătorului fiind mai marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
an obține unul dintre premiile pentru debut la concursul Editurii Eminescu, cu manuscrisul intitulat Colivia, care anunță „ivirea unui scriitor de cursă lungă, intrarea în marea călătorie a literaturii” (Mircea Iorgulescu). Are o activitate publicistică fecundă, colaborând mai ales cu proză scurtă, articole, note la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Urzica”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Astra”, „Transilvania”, „Euphorion”, „Opinii culturale” (Deva), „Tribuna Sibiului”. Prima lui carte este culegerea de nuvele Gări cardinale, apărută în 1974 și elogiată unanim de critica literară. Au urmat
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
carte este culegerea de nuvele Gări cardinale, apărută în 1974 și elogiată unanim de critica literară. Au urmat volumul întâi al romanului Om în mers (1979) (celelalte două volume au rămas în manuscris), precum și alte cinci culegeri de povestiri. Numeroase proze scurte i-au fost incluse în diverse antologii. Pentru G., prozator realist aproape în sens clasic, proza nu reprezintă o invenție decât în măsura în care transpunerea realului o implică sau o pretinde. Ficțiunea se ivește din observația trăită, din faptul concret care
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
urmat volumul întâi al romanului Om în mers (1979) (celelalte două volume au rămas în manuscris), precum și alte cinci culegeri de povestiri. Numeroase proze scurte i-au fost incluse în diverse antologii. Pentru G., prozator realist aproape în sens clasic, proza nu reprezintă o invenție decât în măsura în care transpunerea realului o implică sau o pretinde. Ficțiunea se ivește din observația trăită, din faptul concret care devine literatură. Sondând cu predilecție fenomenul negativ, detectat cu subtilitate și rafinament, proza aceasta austeră este dublată
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
aproape în sens clasic, proza nu reprezintă o invenție decât în măsura în care transpunerea realului o implică sau o pretinde. Ficțiunea se ivește din observația trăită, din faptul concret care devine literatură. Sondând cu predilecție fenomenul negativ, detectat cu subtilitate și rafinament, proza aceasta austeră este dublată de o intenție satirică. De factură confesivă, nota ei esențială este dată de neputința iluzionării. O luciditate inchizitorială controlează totul, deoarece atitudinea se naște dintr-o adevărată „vocație” a neîmpăcării. Personajul preferat al prozatorului este un
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
reacții colerice la cei din jur, „condiția lui fiind, așadar, de a se hăitui sau de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința purității, pe care societatea nu îl
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
Roșiori de Vede (din 1964). Debutează în revista „Luceafărul” încă din timpul studenției (1958), bucurându-se de aprecierea poetului Miron Radu Paraschivescu. Cea dintâi carte, Mai jos cu o noapte, care include versuri, îi apare în 1993. Colaborează cu versuri, proză și articole de critică la revistele „Tânărul scriitor”, „Luceafărul”, „România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Calende” ș.a. În 1982 este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în cadrul primei ediții a Concursului de proză scurtă „Marin Preda”. Ca prozator, G. a publicat
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
versuri, îi apare în 1993. Colaborează cu versuri, proză și articole de critică la revistele „Tânărul scriitor”, „Luceafărul”, „România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Calende” ș.a. În 1982 este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în cadrul primei ediții a Concursului de proză scurtă „Marin Preda”. Ca prozator, G. a publicat inițial în volume colective: Reliefuri - Debut ’88 (1989) și Preludii epice (1990), o carte personală de proză apărându-i abia în 2003: Toamna unui învățător. La prima culegere colectivă colaborează cu două
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
ș.a. În 1982 este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor în cadrul primei ediții a Concursului de proză scurtă „Marin Preda”. Ca prozator, G. a publicat inițial în volume colective: Reliefuri - Debut ’88 (1989) și Preludii epice (1990), o carte personală de proză apărându-i abia în 2003: Toamna unui învățător. La prima culegere colectivă colaborează cu două nuvele inspirate din lumea satului. În Drum către azi, una din ele, deși încearcă să se orienteze spre sondajul psihologic, alegând ca temă destinul unei
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
spațiul imaginar cu cel real. Confuzia este transpusă alegoric în încheierea, de-a dreptul expresionistă, a nuvelei: personajul sapă o groapă care să îl ferească de inamic, act elementar și, prin aceasta, pur simbolic. Semnul echinoxului reprezintă o ruptură față de proza anterioară, prin folosirea persoanei întâi și prin alegerea unui final care pune totul sub semnul incertitudinii. Cu poeziile din Mai jos cu o noapte, G. va contura un eu liric neadaptat la real, care încearcă să se refugieze în somn
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
stabilindu-se în Brazilia, la Săo Paulo. Primele versuri îi sunt găzduite, în 1904, de „Sămănătorul”, după ce își exersase condeiul în revista liceului (1897-1898). Poezii, traduceri, memorii de călătorie îi apar în „Opinia”, „Pagini libere”, „Lumea”, „Floare albastră”, „Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este, mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
În Fața ascunsă a lunii (1974), istoricul literar își propune să descopere „înfățișarea ascunsă, necunoscută a personalității scriitorilor, a vieții literare, a cărților” din epoca 1870-1900. Metoda lui este, pe urmele lui C. Dobrogeanu-Gherea, cea biografic-sociologică. Utile se arată studiile despre proza românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și despre critica literară a aceluiași moment, cu deosebire analiza aproape didactică a scrierilor lui Titu Maiorescu. Hazardată apare însă interpretarea fizionomiei spirituale a lui Mihai Eminescu, considerat un optimist și un spirit
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
subalternul Nicolae Ceaușescu) și tot acolo ia notă pentru prima oară de stratificarea internă a partidului comunist, de privilegiile arogate de conducători, de practicile nedemocratice din partid, de carierismul unora. Un mănunchi de microportrete, de „studii de caz”, construite ca proze scurte semiindependente, dau seama expresiv de dramele individuale ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată cu un optimism moderat. Comunist dezamăgit, dar rămas credincios
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
Editura Kriterion și la Editura Litera. Din septembrie 1990 devine expert guvernamental, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, consilier cultural la Ambasada României din Londra (1991-1995), secretar de stat (din 1995), ambasador al României în Canada, apoi în Malaysia. Debutează cu proză în revista „Amfiteatru” în 1968, iar editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măștilor. Colaborează la „Secolul 20”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. De asemenea, traduce numeroase volume de versuri, proză, teatru și istoria artei din limbile engleză
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
în Canada, apoi în Malaysia. Debutează cu proză în revista „Amfiteatru” în 1968, iar editorial în 1971, cu volumul de nuvele Moartea măștilor. Colaborează la „Secolul 20”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. De asemenea, traduce numeroase volume de versuri, proză, teatru și istoria artei din limbile engleză, franceză, germană și rusă. A publicat prefețe și postfețe și a îngrijit ediții din scrierile lui Mihai Gafița și Sergiu Dan. Nuvelele fantastice din volumul de debut se înscriu cu o remarcabilă siguranță
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
din acest motiv romanul lui G. a fost considerat un „roman cu cheie”. Iarna e o altă țară (1980) este un roman robust, cu o tăietură modernă și o construcție suplă, cu ușurință de alăturat, prin caracteristici și construcție tehnică, prozei optzeciste. Se întrețes aici temele și motivele predilecte ale acestei promoții de scriitori: repartiția la țară, odiseea contactelor cu mediul redacțional, restricțiile de diverse tipuri, presiunea cenzurii, absurdul și burlescul anumitor situații, privite cu ironie și adesea cu umor negru
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
Un om al istoriei, București, 1991. Repere bibliografice: Felea, Secțiuni, 381-386; Valeriu Cristea, Un tânăr romancier, RL, 1975, 23; Lucian Hanu, Un moralist discret, LCF, 1975, 27; Val Condurache, „Lumină pentru cei singuri”, CL, 1975, 7; Victor Atanasiu, Realismul în proza tinerilor, LCF, 1976, 44; Iorgulescu, Scriitori, 204-205; Dana Dumitriu, Un tânăr al zilelor noastre, RL, 1980, 17; Valentin F. Mihăescu, „Iarna e o altă țară”, LCF, 1980, 19; Ioan Holban, „Lumină pentru cei singuri”, CRC, 1980, 25; Popa, Clasici, 89-92
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
importantă publicație culturală a Transilvaniei din perioada interbelică atât prin valoarea colaboratorilor, cât și prin calitatea materialelor publicate, revista ilustrând nivelul atins de scrisul transilvănean al noii generații: Lucian Blaga în poezie, Pavel Dan, Ion Vlasiu și Victor Papilian în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca în planul criticii, istoriei literare, eseisticii și filosofiei. În Cuvânt înainte Ion Chinezu încearcă o racordare a vechiului realism poporan tribunist la stadiul de evoluție al societății românești contemporane, preconizând înscrierea „localismului creator
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
trecute în revistă la rubricile de cronică „literară”, „științifică”, „a ideilor”, „plastică”, „culturală”, „demografică”, „sociologică”, „istorică”, „teatrală” și la „Buletin, însemnări, revista revistelor, note”. În plan literar, publicația s-a orientat cu precădere spre promovarea talentelor transilvănene tinere din poezie, proză, teatru, eseu, gruparea de aici fiind reprezentativă pentru această nouă infuzie de valori. În poezie, pe lângă vocile lirice impuse (Lucian Blaga, Aron Cotruș, Teodor Murășanu), se va da prioritate tinerilor George Boldea, Radu Brateș, Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc, Olga Caba
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
poezie, pe lângă vocile lirice impuse (Lucian Blaga, Aron Cotruș, Teodor Murășanu), se va da prioritate tinerilor George Boldea, Radu Brateș, Emil Giurgiuca, Mihai Beniuc, Olga Caba, Yvonne Rossignon, Gherghinescu-Vania, Teofil Lianu, Aurel Marin, Ion Moldoveanu, George Popa, Radu Stanca. În proză, marea descoperire a lui Ion Chinezu va fi Pavel Dan, cu unele din cele mai bune povestiri ale sale (Zborul de la cuib, Poveste țărănească, Copil schimbat, Înmormântarea lui Urcan Bătrânul), urmat de Victor Papilian (cu nuvelele Trădare, Victorie, Maternitate și
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
nouăzecist, abulic, un profet indiferent și iresponsabil - totuși nu mai puțin profet. Demitizarea temei religioase (mai degrabă în sensul unei coborâri în mundan, în cotidian) este paralelă cu mitizarea propriului limbaj. G. încearcă să atingă, în această înlănțuire de scurte proze poetice, simplitatea plină de ambiguitate și claritatea plurisemantică a limbajului din Biblie, acea concretețe subțiată până la simbol pe care doar spusele profeților (poeților) o pot avea. Meșterii de clopote (1999), roman inițiatic, poetic și alegoric, merge pe aceeași conjuncție dintre
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
amestecul de lirism, poezie, „poveste” și parodie, (auto)ironie, umor savuros, livresc. Romanul încheie o anumită etapă, legată de obsedanta temă a morții (ca viață), a dublului și a interiorului (un complex, asumat, al lui Iona). Cele trei volume de proză poetică sunt oarecum pandantul, în materie de sensibilitate și tipologie poetică, al poeziei lui Ioan Es. Pop. De altfel, G. este considerat unul dintre cei mai importanți poeți nouăzeciști, alături de Ioan Es. Pop și Daniel Bănulescu. În cărțile următoare, net
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]