37,049 matches
-
la 0,55 m pe latura de sud față de actualul nivel de călcare. Pintenii descoperiți au fost realizați din piatră de carieră înecată într-un mortar, diferit de cel utilizat în fundațiile construcției actuale. O informație importantă pentru înțelegerea evoluției monumentului până în secolul al XVIII-lea a fost furnizată de solul polonez Jerzy Krasinski, care poposind în Ștefănești la 21 martie 1636, consemna că biserica exista, dar era ruinată, atunci cărându-se materiale pentru restaurarea ei. Potrivit cuvintelor lui Krasinski "“și
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Ștefănești, în forma ei actuală, este datată de specialiști ca fiind construită în anul 1640. Primul studiu despre această biserică (însoțit de ilustrația necesară) a fost realizat de către Gheorghe Balș și Radu Bolomey și a fost publicat în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice în anul 1926. Noi studii care au adus o serie de completări la istoricul acestei biserici au fost realizate aduse de către Gh. Pungă (în AIIAI, Tomul XIV, 1978, p. 282-296 și Tomul XVII, 1980, p. 321-341) și de Ana
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
în epoca lui Vasile Lupu", Ed. Meridiane, București, 1979). Analizând arhitectura acestei biserici și constatând unele asemănări cu alte ctitorii din veacul al XVII-lea, autorii mai sus citați au concluzionat că biserica se prezintă, în formă refăcută, ca un monument tipic secolului al XVII-lea. Gheorghe Balș se întreba chiar dacă biserica nu ar fi din vremea lui Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623), astfel putând fi explicată atribuirea ei lui Ștefan cel Mare, “printr-o confuzie (existentă) în amintirea
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
și cel al lui Vasile Dascăl. Prezența pe latura sudică a bisericii a unei pietre de mormânt pusă la căpătâiul preotului Gheorghe de către Vasile Dascăl în anul 1800 duce la concluzia ca cele două persoane au fost martore ale reparației monumentului în 1794. În unghiul dat de forma de acoladă a părții superioare a ancadramentului fostei intrări de pe latura nordică se observă, din interiorul bisericii, prezența unei pietre pe care se află câteva slove dintr-o inscripție în limba slavonă. Aceasta
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
frumoasei catapetesme sculptate a bisericii din Ștefănești, pentru prețul de 1.000.000 lei noi. El spera să cumpere un iconostas nou cu 100.000 lei, iar cu restul banilor să renoveze biserica. Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești este un monument arhitectonic moldovenesc din secolul al XVIII-lea. Dimensiunile ei sunt următoarele: lungime - 32 m, lățime - 10 m, înălțime până la cheile arcurilor naosului - circa 15 m și grosime a zidurilor - circa 1,5 m. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
în: La rândul lor, drumurile naționale se îm-part în două categorii: drumurile magistrale, care asigură prin-cipalele legături rutiere internaționale; drumurile republicane, care asigură legătura capitalei țării cu orașele-reședință, cu municipiile, centrele industriale, stațiunile balneoclimaterice, locurile publice de agrement, rezervațiile naturale, monumentele istorice și de cultură de importanță republicană, precum și legătura orașelor-reședință cu stațiile feroviare, aeroporturile și porturile fluviale din imediata apropiere. Referitor la drumurile locale, legea menționează că acestea asigură legătura dintre ora-șele-reședință, dintre un astfel de oraș și satele (comunele
Drumurile Republicii Moldova () [Corola-website/Science/321223_a_322552]
-
a expus lucrările cu caracter social „Parfumul“, „Internaționala“ și „În repaus“. Impresionat de lucrări, Comandantul Regimentului 21 Infanterie București - care vizitase expoziția - i-a propus comandarea unei lucrări monumentale în memoria eroilor din acest regiment. Sculptorul a prezentat macheta acestui monument la 2 iulie 1922. Dar pentru turnarea ei mai întâi în gips și apoi în bronz, era necesar avizul Ministerului Artelor. În acest scop, trei zile mai târziu, din partea acestui minister s-a prezent sculptorul Dimitrie Paciurea, care a elogiat
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
turnarea ei mai întâi în gips și apoi în bronz, era necesar avizul Ministerului Artelor. În acest scop, trei zile mai târziu, din partea acestui minister s-a prezent sculptorul Dimitrie Paciurea, care a elogiat modul în care a fost realizat monumentul. "Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie", reprezentând un ostaș având într-o mână steagul desfășurat, iar în cealaltă arma cu baioneta în sus, a fost inaugurat cu mult fast în ziua de 9 ianuarie 1923. (În clădirea regimentului se află acum
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
ei mai întâi în gips și apoi în bronz, era necesar avizul Ministerului Artelor. În acest scop, trei zile mai târziu, din partea acestui minister s-a prezent sculptorul Dimitrie Paciurea, care a elogiat modul în care a fost realizat monumentul. "Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie", reprezentând un ostaș având într-o mână steagul desfășurat, iar în cealaltă arma cu baioneta în sus, a fost inaugurat cu mult fast în ziua de 9 ianuarie 1923. (În clădirea regimentului se află acum Muzeul
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
steagul desfășurat, iar în cealaltă arma cu baioneta în sus, a fost inaugurat cu mult fast în ziua de 9 ianuarie 1923. (În clădirea regimentului se află acum Muzeul Militar Național). Macheta soldatului ce înfățișează „Avântul” a fost refolosită pentru „Monumentul Infanteristului“, statuie realizată de sculptor în 1930 și amplasată în scuarul de lângă Podul Cotroceni. Statuia reprezintă un soldat în poziție de luptă, ținând cu ambele mâini pușca și pregătindu-se să lovească cu patul ei. Pe soclul din piatră este
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
soclului era gravată inscripția: „Eroilor căzuți în luptele de la Mărășești 1916-1918", dar în prezent se mai văd doar două găuri în piatră, unde se aflau șuruburile de fixare. "Întreprinzători privați" au valorificat bronzul la vreun centru de reciclare a metalelor. Monumentul a fost închinat jertfei eroilor din Regimentul 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru al Iugoslaviei“ care s-au acoperit de glorie în Primul Război Mondial în luptele de la Bazargic, Amzacea, Letca Nouă și Mărășești. Monumentul a fost construit la inițiativa
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
centru de reciclare a metalelor. Monumentul a fost închinat jertfei eroilor din Regimentul 9 Vânători de Gardă „Regele Alexandru al Iugoslaviei“ care s-au acoperit de glorie în Primul Război Mondial în luptele de la Bazargic, Amzacea, Letca Nouă și Mărășești. Monumentul a fost construit la inițiativa generalului Gabriel Marinescu, pe timpul cât s-a aflat la comanda acestui regiment, din solda sa și a militarilor din subordine. Monumentul Infanteristului a fost dezvelit cu fast în prezența regelui Carol al II-lea al
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
glorie în Primul Război Mondial în luptele de la Bazargic, Amzacea, Letca Nouă și Mărășești. Monumentul a fost construit la inițiativa generalului Gabriel Marinescu, pe timpul cât s-a aflat la comanda acestui regiment, din solda sa și a militarilor din subordine. Monumentul Infanteristului a fost dezvelit cu fast în prezența regelui Carol al II-lea al României în 22 mai 1931. În aceeași perioadă, sculptorul a mai realizat monumente dedicate cinstirii memoriei eroilor din primul război mondial în localitățile: Dorohoi, Găiceana, Alexandria
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
aflat la comanda acestui regiment, din solda sa și a militarilor din subordine. Monumentul Infanteristului a fost dezvelit cu fast în prezența regelui Carol al II-lea al României în 22 mai 1931. În aceeași perioadă, sculptorul a mai realizat monumente dedicate cinstirii memoriei eroilor din primul război mondial în localitățile: Dorohoi, Găiceana, Alexandria etc., precum și alte lucrări în Lugoj, Govora, Fundulea, Tămădău, Lehliu, Valea Voievozilor, Botoșani, Făgăraș, dar și lucrări statuare și busturi funerare în cimitire din București etc. În
Spiridon Georgescu () [Corola-website/Science/321295_a_322624]
-
s-a făcut paralele între tacticile americane din Războiul din Vietnam și cele ale armatei britanice la Lexington și Concord. Locul bătăliei din Lexington este astăzi denumit Lexington Battle Green, și este pe lista Registrului Național de Locuri Istorice fiind monument istoric de interes național. Acolo se află mai multe memoriale ale bătăliei. Terenul din jurul North Bridge din Concord, precum și circa de drum împreună cu terenurile încojurătoare și clădirile dintre Merriam's Corner și vestul Lexingtonului fac parte din Minuteman National Historical
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
, comuna Polovragi, județul Gorj a fost construită în sec.XVIII (1736). Biserica are hramul „Sfântul Nicolae” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Biserica bolniței a fost construită la 1736, într-o incintă aflată la nord de cea a bisericii mari. Ctitorul său este egumenul mănăstirii din acea vreme, Lavrenție, după cum relatează pisania: „Precum dorește cerbul de izvoarele apelor
Biserica bolniță a mănăstirii Polovragi () [Corola-website/Science/320524_a_321853]
-
este un monument ridicat în memoria omului politic Iancu Flondor (1865-1924), amplasat în orașul Rădăuți (județul Suceava). Acesta este singurul monument din România care omagiază personalitatea patriotului bucovinean, fost deputat în Dieta Bucovinei și președinte al Consiliului Național al Bucovinei (care a votat
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
este un monument ridicat în memoria omului politic Iancu Flondor (1865-1924), amplasat în orașul Rădăuți (județul Suceava). Acesta este singurul monument din România care omagiază personalitatea patriotului bucovinean, fost deputat în Dieta Bucovinei și președinte al Consiliului Național al Bucovinei (care a votat la 15/28 noiembrie 1918 Unirea Bucovinei cu România). Inițiativa ridicării acestui bust a aparținut profesorului Mihai Pânzaru
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
și trei oaspeți de la Cernăuți (profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vasile Bîcu și cercetătorul Petru Grior). De asemenea, a luat parte și Carmen Racovitza, soția lui Alexandru Racovitza, strănepotul lui Iancu Flondor. După sfințirea monumentului de către preotul Nicolae Vârtea, parohul Catedralei Ortodoxe din Rădăuți, a urmat evocarea personalității lui Iancu Flondor de către avocatul Emil Ianuș, lector dr. Vlad Gafița de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (Sf. Voievozi)" din Rădeni a fost construită în anul 1780. Ea se află localizată în cimitirul satului Rădeni din comuna Roșcani (județul Iași). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Satul Rădeni se află la o distanță de aproximativ 40 km de municipiul Iași, în partea de nord-est a județului Iași. El este atestat documentar din anul 1554, fiind
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
unei biserici mai vechi din 1485. În decursul timpului s-au efectuat lucrări de reparații ale acestui lăcaș de cult. O serie de adăugiri au avut loc în jurul anului 1850. În anul 1938, în curtea bisericii a fost ridicat un monument în formă de cruce în memoria eroilor căzuți în primul război mondial. Pe monument sunt înscrise numele eroilor localnici căzuți pe front, precum și inscripția următoare: ""Ridicat în anul 1938 luna mai sub înțeleapta domnie a M.S. Regelui Carol II, sub
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
reparații ale acestui lăcaș de cult. O serie de adăugiri au avut loc în jurul anului 1850. În anul 1938, în curtea bisericii a fost ridicat un monument în formă de cruce în memoria eroilor căzuți în primul război mondial. Pe monument sunt înscrise numele eroilor localnici căzuți pe front, precum și inscripția următoare: ""Ridicat în anul 1938 luna mai sub înțeleapta domnie a M.S. Regelui Carol II, sub arhipăstoria I.P.S. Mitropolit Nicodim, ministru cultelor și artelor Victor Iamandi, prefect jud. Iași col
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
secolului al XIX-lea în satul Ipotești din comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani). Ea se află în curtea complexului memorial Mihai Eminescu din Ipotești, având într-o perioadă rolul de bisericuță a familiei Eminovici. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, dar mormintele familiei Eminescu din dreptul altarului se află pe această listă la numărul 513, având codul de clasificare . datează de la începutul secolului al XIX-lea, ea fiind construită ""pe locul și cu ajutorul
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
Biserica bolniță a mănăstirii Hurezi, sat Romanii de Jos, județul Vâlcea a fost construită în (1699). Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Bolnița este așezată, după cum era rânduială, în afara zidurilor înalte ale mănăstirii, pe latura de E. Ansamblul bolniței se compune dintr-un foișor, construit la sud-vest de incintă, din chiliile aflate azi în ruină și din biserica
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
cele mai vechi din Platoul Golan se enumeră Rujm el-Hiri, care sunt niște megalite din perioda bronzului timpuriu. Săpăturile arheologice care au început în secolul al XIX-lea au devenit sistematice abia după Războiul de Șase Zile, sau constatat numeroase monumente arhitecturale, există dovezi de existență a unei populații evreiești dense aici în perioadele dintre domnia lui Irod I cel Mare și până la cucerirea arabă din secolul VII. Ruine de sinagogi, coloanele cu imagini și simboluri evreiești, inscripții în ebraică, aramaică
Înălțimile Golan () [Corola-website/Science/320580_a_321909]