36,271 matches
-
altfel - poate că mai atractiv, mai ispititor, mai comercial! Dar ceea ce la început părea o compilație a devenit o investigație; cercetarea a solicitat selecție, atitudine și echilibru. Și nu în cele din urmă, avansarea unei opțiuni generale, care să mențină dialogul între autor și public. Aceasta este, în cele din urmă, dincolo de cea informativă, o opțiune (inductiv-)educativă. Cititorul/cititoarea (și cititoarea/cititorul de alături) se va putea raporta, și astfel, la o imensă aventură în timp a cuplului și familiei
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
sumbre, în timp ce fuge și se ascunde de poliție. Acesta este primul joc din serie unde își face apariția controversatul personaj Kurtis Trent. Spre deosebire de celelalte jocuri Tomb Raider, cel de-al VI-lea este primul ce conține conceptul de a controla dialogul dintre Lara și celelalte personaje. Renumitele pistoale ale Larei lipsesc din acest joc, dar își vor face reapariția în . Acuzată de uciderea mentorului ei, Lara devine o fugara disperată. Urmărită de poliție, se ghidează după indiciile lăsate de Von Croy
Tomb Raider: The Angel of Darkness () [Corola-website/Science/311511_a_312840]
-
Bisericii Ortodoxe Române verifică și confirmă alegerea Prea Sfințitului Episcop Vicar Dr. Serafim Făgărășanul, dând Gramata Patriarhală prin care este confirmată înființarea canonică a Mitropoliei și numirea primului ei Mitropolit. Imediat i se încredințiază de către partea română conducerea Comisiei de Dialog cu EKD-ul. La 5 iunie 1994 este instalat la München. Mitropolia a avut la acea vreme în jurisdicția canonică proprie teritoriul Germaniei, Austriei, Luxemburgului, Danemarcei, Suediei, Finlanda și Norvegia. După evaluarea făcută de IPS Serafim Joantă astăzi trăiesc în
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
id.) a fost un dramaturg , prozator și publicist francez, cel mai important autor francez de comedii din secolul al XVIII - lea, reprezentant al iluminismului timpuriu. Comediile sale reprezintă analize minuțioase ale sentimentului iubirii și desfășoară o artă rafinată a nuanțelor. Dialogul este spiritual, adesea prețios, cunoscut ca „marivaudage”. S-a născut la Paris la 4 februarie 1688 în familia unui magistrat de origine normandă numit Nicolas Carlet, care a îndeplinit funcții de administrație în marină, și a lui Marie-Anne născută Bullet
Pierre de Marivaux () [Corola-website/Science/311521_a_312850]
-
de maturitate Marivaux creează conversații subtile și analize psihologice mai ales ale interacțiilor sentimentale. De aici numele de marivauder, marivaudage (La Harpe , 1799) dat schimbului de vorbe galante și subtile destinate seducerii unei femei sau unui bărbat. Acestui stil de dialog, «care prin nenumărate maniere - o vorbă, o pauză , un gest -redă felul cum îndrăgostiții sau cei aflați în pragul îndrăgostirii sunt mânați de prejudecăți, iluzii, nesiguranță, și de greșeli oarbe, psihologice și sociale» (dupa definiția lui J. Barzun, care observă
Pierre de Marivaux () [Corola-website/Science/311521_a_312850]
-
oarbe, psihologice și sociale» (dupa definiția lui J. Barzun, care observă că până și lectura pieselor și romanelor mai târzii ale lui Henry James face să te gândești la Marivaux). Referiri la stilul lui Marivaux se fac astăzi și cu privire la dialogurile din creații contemporane ca filmele lui Eric Rohmer. În centrul dialogului à la Marivaux, stă uzul paradoxului creat de «contrastul dintre ceea ce un personaj spune și înțelege, ceea ce alt personaj pricepe, și adevărul știut de spectatori sau de cititor. Jocul
Pierre de Marivaux () [Corola-website/Science/311521_a_312850]
-
că până și lectura pieselor și romanelor mai târzii ale lui Henry James face să te gândești la Marivaux). Referiri la stilul lui Marivaux se fac astăzi și cu privire la dialogurile din creații contemporane ca filmele lui Eric Rohmer. În centrul dialogului à la Marivaux, stă uzul paradoxului creat de «contrastul dintre ceea ce un personaj spune și înțelege, ceea ce alt personaj pricepe, și adevărul știut de spectatori sau de cititor. Jocul dintre aceste interpretări amuză și stimulează audiența și în același timp
Pierre de Marivaux () [Corola-website/Science/311521_a_312850]
-
la 12 mai 1959. După aceea, în 1959 a cântat la Ciudad de Mexico, într-un rol secundar de tenor , cel al lui (Borsa) din opera „Rigoletto” (alături de cântăreți precum Cornell MacNeil și Norman Treigle), apoi ca Părintele confesor din „Dialogurile carmelitelor ”de Francis Poulenc etc. iar la 19 mai 1961 în rolul lui Alfredo din „Traviata” pe scena operei din Monterrey. Între 1962-1965, împreună cu soția sa, soprana Marta Ornelas (n.1936), care i-a fost colegă la conservator, a fost
Plácido Domingo () [Corola-website/Science/311610_a_312939]
-
al acestora. "Kirkus Review" a numit cartea "fantasy de vârf". În general, "Eragon" a avut parte de recenzii pozitive, deși a fost criticat pentru natura sa "derivată". Liz Rosenberg de la "The New York Times Book Review" a criticat "clișeele descriptive" din "Eragon", precum și "dialogurile din filmele de mâna a doua ", proza "ciudată, de gașcă" și intriga care "se împiedică și se abia se târăște mai departe, cuprinde erori de logică, uită personaje și le readuce în prim-plan pe neașteptate, sau le inventează în
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
acestea, ea își încheie recenzia apreciind că "în ciuda scăpărilor ei, este o operă scrisă cu mult talent ". "School Library Journal" a considerat că "uneori soluțiile magice sunt prea convenționale pentru a scăpa din situații dificile". Common Sense Media a catalogat dialogurile din carte ca fiind "pline de clișee", intriga fiind "luată direct din "Războiul stelelor" și "Stăpânul inelelor", cu bucățele din alte mari opere fantasy aruncate ici-colo." Site-ul a fost totuși de acord că volumul reprezintă o realizare remarcabilă pentru
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
ani care habar nu au de vreunul din cele șase filme ale seriei "Războiul stelelor"" ar găsi filmul original. Prestația actorilor a fost catalogată ca "jalnică" de către "Washington Post", în timp ce "Orlando Weekly" a numit-o "nenaturală" și "lipsită de viață". Dialogurile au fost și ele criticate: MSNBC le-a etichetat drept "prostești", iar " Las Vegas Weekly" le-a considerat "limbaj de lemn". Recenziile pozitive au descris filmul ca "amuzant" și conținând "lucrurile din fanteziile băieților". Personajele realizate pe calculator au fost
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
peste 100 de vehicule diferite, neluând în calcul bărcile și avioanele. În timpul vacanțelor petrecute la Versoix, Principele Nicolae obișnuia să petreacă ore în șir, în garajul bunicului său, urmărindu-l pe acesta cum meșterea la Jeep-urile din colecție. În dialogul cu istoricul Filip-Lucian Iorga, Nicolae își amintește cum regele i-a permis să conducă una dintre mașinile lui, fiind vorba despre un Ford ce ii aparținuse generalului George S. Patton și care îi fusese dăruit bunicului său de către Principele Felix
Nicholas Medforth-Mills () [Corola-website/Science/311028_a_312357]
-
ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din 1995 redactor responsabil), “Limba română”, “Studii și cercetări lingvistice”, “Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), “Revista română”, “Contrapunct”, “România literară”, “Timpul”, “Balkan Archiv”, “Revue de linguistique române”, “Romanische Sprachgeschichte” (Berlin-New York), “Idei în dialog”, ”Romanische Forschungen”, ”Zeitschrift fuer romanische Philologie” ș.a. Printre principalele volume publicate de se numără "Lexicologie biblică românească", "Introducere în lingvistică" și "Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină" (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri în
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
și De magistro, în ANLL, XXXI (1986 1987), A lingvistică, p. 9 21. 12. Semnificație, desemnare, denotare, în AUI (serie nouă), secț. III, B filosofie, tom. XXIII (1987), p. 93 94. 13. Despre traducere și despre limbile de cultură, în “Dialog”, anul XVIII, noiembrie 1986, p. 6. 14. Configurația cîmpului semantic referitor la noțiunile din sfera cunosșterii în Biblia de la București (1688), în comparație cu originalul grecesc al traducerii, în AUI (serie nouă), lingvistică, tom. XXXV, secț. III, 1989, p. 43 62. 15
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
36. Interferente lingvistice greco române în actul traducerii (Mărgăritarele lui Ioan Hrisostomul, București, 1691), în AUI, lingvistică, tomurile XLIX L (2003 2004) (“Omagiu D. Irimia”), p. 349 365. 37. Câteva note critice privitoare la un recent dicționar, în “Idei în dialog”, nr. 4 (7), aprilie 2005, p. 11 13. 38. Un caz de inconsecventa ortografica cu motivație confesionala: I(i)sus H(ch)ristos, în “Idei în dialog”, nr. 8 (11), august 2005, p. 13 16, retipărit în AUI, tom. XLIV
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
365. 37. Câteva note critice privitoare la un recent dicționar, în “Idei în dialog”, nr. 4 (7), aprilie 2005, p. 11 13. 38. Un caz de inconsecventa ortografica cu motivație confesionala: I(i)sus H(ch)ristos, în “Idei în dialog”, nr. 8 (11), august 2005, p. 13 16, retipărit în AUI, tom. XLIV XLVI (2004 2006), Iași, 2007, p. 31 43. 39. Eugenio Coseriu. Fundamente filosofice ale unei “lingvistici integrale”, în vol. St. Afloroaiei (coord.), Ideea europeană în filosofia românească
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Heliade Rădulescu în jurul traducerii Bibliei în limba română, în vol. Marius-Radu Clim, Ofelia Ichim, Lăură Manea, Florin Teodor Olariu (ed.), Identitatea culturală românească în contextul integrării europene, Editura Alfa, Iași, 2006, p. 241-262. 43. Lexicul constituțional românesc, în “Idei în dialog”, nr. 5 (20), mai 2006, p. 46-47. 44. Mitropolitul Varlaam, cărturar și reformator al limbii române literare, în vol. Leastvița sau Scară raiului de Ioan Scărarul. Ediție jubiliara dedicată Sfanțului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, autorul traducerii. Ediție, nota asupra ediției
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Albei, Crișanei și Maramureșului, nr. 1, anul III, aprilie 2009, p. 35 54, retipărit în: Viorel Barbu (ed.), Prelegeri academice, vol. VII, Editura Academiei Române, București, 2009, p. 47 60. 47. Repere ale tradiției biblice romînești (I III), în „Idei în dialog”, anul V. Nr. 4 (55), aprilie 2009, p. 22 24, nr. 5 (56), p. 34 36) și nr. 6 (57), p. 25 27. 48. Câteva reflecții asupra receptării ideilor humboldtiene în opera lui A. Philippide, în „Philologica Jassyensia“, ăn V
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în dialogul augustinian De Magistro, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Timișoara, 19 30 octombrie 1985. 9. Propuneri pentru o abordare contrastiv comparativa a unui cîmp semantic, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
2. Aurelius Augustinus, Despre limbaj și educație (Confessiones. I, 13 23), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 5 6, 1984, p.16. 3. Aurelius Augustinus, Poemul prieteniei (Confessiones, VII, 14), traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”. XVI, nr. 101 102, 1984, p. 16. 4. Aurelius Augustinus, Fragmente despre semne și limbaj, selecție, traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”, XVII, 107 108, 1985, p. 16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind și esență (De ente
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
16. 3. Aurelius Augustinus, Poemul prieteniei (Confessiones, VII, 14), traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”. XVI, nr. 101 102, 1984, p. 16. 4. Aurelius Augustinus, Fragmente despre semne și limbaj, selecție, traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”, XVII, 107 108, 1985, p. 16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind și esență (De ente et essentia), traducere din limba latină, prezentare și note, în “Dialog”, XVIII (1986), decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre iubire (Enneades, III, v
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Fragmente despre semne și limbaj, selecție, traducere din limba latină și prezentare, în “Dialog”, XVII, 107 108, 1985, p. 16. 5. Toma de Aquino, Despre fiind și esență (De ente et essentia), traducere din limba latină, prezentare și note, în “Dialog”, XVIII (1986), decembrie 1986, p. 16. 6. Plotin,Despre iubire (Enneades, III, v, 1 3), traducere din limba latină și prezentare, în OS, nr. 4 5, 1987, p. 16. 7. William Ockham, Logica și limbaj (Summa logicae, 1,1), traducere
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
informativ al Universității Al. I. Cuza”, ianuarie iunie, 1984, p. 33 42. 9. În memorian G. Ivănescu, în “Colegium”, nr. III (1987), Iași, 1988, p. 141 146. 10. A gîndi independent este cel mai prețios lucru pentru un tînăr. Un dialog cu Eugen Coșeriu despre idealul paidetic, realizat de Eugen Munteanu, în “Cronică”, nr. 11, 11 15 iunie 1992, p. 6 7, 15 (I) și nr. 12, 15 30 iunie 1992, p. 12, 15 (ÎI). 11. De la mărturisire la mărturie. O
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
încredințează lui Adam îngrijirea de grădina în care ei trăiesc, și îi poruncește în special lui Adam să nu mănânce din "Copacul Cunoașterii Binelui și Răului". Eva este zeflemisită de șarpe cu privire la abținerea din a mânca din acest copac. În dialogul dintre cei doi, Eva elaborează asupra poruncii de a nu mânca din fructele copacului. Ea spune că doar de va atinge fructele ea va muri. Șarpele răspunde că nu va muri, ci în schimb ea și soțul ei vor fi
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
o interdicție globală asupra producției de material fisionabil, și încercând să negocieze cu Rusia pentru a reduce nivelul de alertă privind rachetele balistice intercontinentale. În noiembrie 2006, Obama a cerut o retragere gradată a trupelor americane din Irak și deschiderea dialogului diplomatic cu Siria și Iran. Într-un discurs din martie 2007 în fața AIPAC, un grup de lobby proisraelian, a spus că principalul mod de a preveni dezvoltarea armelor nucleare de către Iran îl constituie discuțiile și diplomația, neeliminând însă nici posibilitatea
Barack Obama () [Corola-website/Science/311138_a_312467]