37,965 matches
-
altă funcție asupra căreia părțile decid de comun acord. (2). Comisia mixtă se reunește de cel puțin o dată pe an, alternativ în Comunitate și în insulele Comore și este prezidată de partea care găzduiește reuniunea. Comisia se reunește în sesiune extraordinară la cererea oricăreia dintre părți. În special, aceasta se reunește după nu mai mult de trei luni de la intrarea în vigoare a fiecărui protocol pentru a stabili normele de aplicare a prezentului acord. În acest scop, comisia adoptă un plan
22006A1020_02-ro () [Corola-website/Law/294562_a_295891]
-
orice altă funcție asupra căreia părțile decid de comun acord. (2) Comisia mixtă se reunește cel puțin o dată pe an, alternativ în Comunitate și în insulele Seychelles, și este prezidată de partea care găzduiește reuniunea. Comisia se reunește în sesiune extraordinară la cererea oricăreia dintre părți. Articolul 10 Zona geografică pentru care se aplică acordul Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene, în condițiile prevăzute de tratat, și, pe
22006A1020_01-ro () [Corola-website/Law/294561_a_295890]
-
examinarea posibilității extinderii cooperării în domeniile menționate la articolul 4 alineatul (2). (3) Ca regulă generală, Comitetul se întrunește o dată pe an. Ședințele au loc alternativ în Comunitate și în Coreea. La cererea uneia din părți, se pot organiza ședințe extraordinare. Cheltuielile efectuate de Comitet sau în numele acestuia sunt suportate de partea care a recomandat sau desemnat membrul sau membrii Comitetului. Celelalte costuri, altele decât cheltuielile de călătorie și de ședere, legate direct de ședințele Comitetului, se suportă de către partea-gazdă. Comitetul
22006A1019_01-ro () [Corola-website/Law/294560_a_295889]
-
2) Reuniunea ordinară a părților are loc, în cazul în care reuniunea nu stabilește altceva, o dată pe an și, în măsura în care este posibil, concomitent cu ședințele Comisiei pentru pescuitul în zona de sud-vest a Oceanului Indian. Părțile contractante pot ține și reuniuni extraordinare atunci când consideră necesar acest lucru. (3) Reuniunea părților adoptă și modifică, prin consens, regulamentul său de procedură și pe cele ale organismelor sale subsidiare. (4) Părțile contractante au în vedere, la prima lor reuniune, adoptarea unui buget pentru a finanța
22006A0718_01-ro () [Corola-website/Law/294549_a_295878]
-
i-o confere, inclusiv cu privire la combaterea pescuitului ilegal și cooperarea administrativă. (2). Comisia mixtă se reunește cel puțin o dată pe an, alternativ în Maroc și în Comunitate, și este prezidată de partea care găzduiește reuniunea. Aceasta se reunește în sesiune extraordinară la cererea oricăreia dintre părți. Articolul 11 Zona de aplicare Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene, în condițiile prevăzute în acest tratat și, pe de altă parte
22006A0529_01-ro () [Corola-website/Law/294530_a_295859]
-
care reglementează aceste investiții. Articolul 9 Litigii - Suspendarea aplicării protocolului (1). Orice litigiu dintre părți cu privire la interpretarea prezentului protocol sau la aplicarea sa face obiectul consultărilor dintre părți în cadrul comisiei mixte prevăzute la articolul 10 din acord, într-o reuniune extraordinară, în caz de necesitate. (2). Aplicarea protocolului poate fi suspendată la inițiativa uneia dintre părți, în cazul în care litigiul dintre cele două părți este considerat grav și în cazul în care consultările desfășurate în cadrul comisiei mixte în temeiul alineatului
22006A0529_01-ro () [Corola-website/Law/294530_a_295859]
-
consultativ instituit în temeiul articolului XI al prezentei convenții. Articolul VIII Ședințele Comisiei (1) Ședințele ordinare ale Comisiei au loc cel puțin o dată pe an, la locul și la data stabilite de Comisie. (2) Comisia poate ține, de asemenea, ședințe extraordinare atunci când consideră necesar. Aceste ședințe sunt convocate la cererea a cel puțin doi dintre membrii Comisiei, cu condiția ca majoritatea membrilor să susțină cererea. (3) Ședințele Comisiei se țin numai atunci când este întrunit cvorumul necesar. Cvorumul este întrunit atunci când sunt
22006A0816_03-ro () [Corola-website/Law/294554_a_295883]
-
Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu, în cel mult un an de la intrarea în vigoare a prezentei convenții. Ulterior, reuniunile ordinare ale Conferinței părților vor avea loc la intervale periodice stabilite de aceasta. (3) Se pot convoca în orice moment reuniuni extraordinare ale Conferinței părților în cazul în care aceasta consideră necesar sau la cererea scrisă a uneia dintre părți, cu condiția ca această cerere să fie susținută de cel puțin o treime din numărul părților. (4) Conferința părților decide și adoptă
22006A0731_01-ro () [Corola-website/Law/294552_a_295881]
-
în care autoritatea competentă a unui stat membru menționată în lista prevăzută în anexa II stabilește că este necesară deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice înghețate sau punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice pentru acoperirea unor cheltuieli extraordinare, aceasta comunică celorlalte autorități competente și Comisiei motivele pentru care consideră că este necesar să se acorde o autorizație specială în termen de cel puțin două săptămâni înainte de acordarea autorizației, în vederea obținerii avizului prealabil al acestora cu privire la proiectul de autorizare
32006R0765-ro () [Corola-website/Law/295276_a_296605]
-
Se instituie o Conferință a părților. Conferința părților este organul plenar și suprem al prezentei convenții. (2) Conferința părților se reunește în sesiune ordinară din doi în doi ani, pe cât posibil în cadrul Conferinței generale UNESCO. Se poate reuni în sesiune extraordinară, în cazul în care decide astfel sau în cazul în care cel puțin o treime din părți adresează Comitetului interguvernamental o cerere în acest sens. (3) Conferința părților își adoptă propriul regulament de procedură. (4) Funcțiile Conferinței părților sunt, inter
32006D0515-ro () [Corola-website/Law/294874_a_296203]
-
valoarea calculată a SAR(i), care depinde exclusiv de valorile indicatorilor înregistrați de IC(i). Probabilitatea ca două sau mai multe IC să aibă aceeași valoare a PRA este foarte redusă." 6. Anexa nr. 4 - "Declarația privind plata contribuției anuale/extraordinare la Fondul de garantare a depozitelor bancare în anul......" se modifică și va avea următorul cuprins: "ANEXA Nr. 4 DECLARAȚIA privind plata contribuției anuale/extraordinare la Fondul de garantare a depozitelor bancare în anul............ - model - *Font 8* 1. Denumirea instituției
REGULAMENT nr. 1 din 22 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280343_a_281672]
-
valoare a PRA este foarte redusă." 6. Anexa nr. 4 - "Declarația privind plata contribuției anuale/extraordinare la Fondul de garantare a depozitelor bancare în anul......" se modifică și va avea următorul cuprins: "ANEXA Nr. 4 DECLARAȚIA privind plata contribuției anuale/extraordinare la Fondul de garantare a depozitelor bancare în anul............ - model - *Font 8* 1. Denumirea instituției de credit: ................... 2. Sediul social: ..................................... 3. Data declarației: .............. (zz/ll/aaaa) 4. Numărul și data autorizației de funcționare/notificării emise de Banca Națională a României .................... 5. Baza de
REGULAMENT nr. 1 din 22 februarie 2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 2/2016 privind determinarea şi plata contribuţiilor la Fondul de garantare a depozitelor bancare în funcţie de gradul de risc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280343_a_281672]
-
constituțională ce fac obiectul sesizărilor Curții Constituționale s-au produs, astfel încât se solicită a fi constatate de către instanța de contencios constituțional. 9. În acest context, reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii arată că, deși în preambulul actului normativ urgența și situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată au fost motivate prin invocarea necesității asigurării conformității dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu unele decizii ale Curții Constituționale, modificările aduse prin acest act normativ analizat depășesc sfera modificărilor
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
prin acest act normativ analizat depășesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curții Constituționale, așa cum s-a motivat pe larg în cuprinsul sesizării. În concret, prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, fără a fi îndeplinită cerința constituțională vizând existența unor "situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", Guvernul României a nesocotit cerințele impuse de art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, fiind de menționat, în acest sens, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , prin care s-a reținut că
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
4) din Legea fundamentală, fiind de menționat, în acest sens, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , prin care s-a reținut că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Or, invocarea deciziilor nr. 405/2016 , nr. 586/2016 și nr. 614/2016 ale Curții Constituționale nu justifică urgența, deoarece aceste decizii au caracter interpretativ, astfel
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
s-a bazat pe rezultatul unor analize obiective care să identifice nevoia socială imperioasă pentru dezincriminarea unor infracțiuni. În materia legiferării, Parlamentul are plenitudine de competență, Guvernul dobândind această abilitare doar în condițiile restrictive prevăzute de Constituție: existența unei situații extraordinare și a urgenței reglementării, care în situația dedusă analizei nu au fost îndeplinite. 11. Pe de altă parte, raporturile constituționale dintre autoritățile publice se caracterizează prin implicări reciproce ale unora în sfera de activitate a celorlalte, implicări ce semnifică echilibru
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
de reglementare secundară, inerentă activității executive. Legiferarea primară delegată se poate realiza doar în condițiile prevăzute de Constituție, în temeiul unei legi de abilitare adoptate de Parlament sau în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție, dacă există o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Legiferarea delegată se realizează sub control parlamentar și este expresia unei competențe de atribuire, excepționale. Din analiza modalității de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 nu rezultă respectarea dispozițiilor
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
altei autorități, fără a avea o abilitare constituțională efectivă. Or, tocmai acestei ipoteze i se circumscrie acțiunea Guvernului României, care, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , fără a fi îndeplinită cerința constituțională vizând existența unor "situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", a nesocotit competența autorității legiuitoare stabilită de art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată, și a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat consacrat la art.
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
la art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Chiar dacă Guvernul României este abilitat de dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție să adopte ordonanțe de urgență, competențele acestuia de a reglementa în domeniul legii organice sunt limitate exclusiv la situațiile extraordinare pe care chiar reglementarea constituțională în discuție le circumstanțiază explicit. 28. În acest context, președintele Consiliului Superior al Magistraturii arată că, deși s-a invocat necesitatea asigurării conformității dispozițiilor Codului penal și ale Codului de procedură penală cu unele decizii
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate emite ordonanțe pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament și poate emite ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. 40. Analizând dispozițiile constituționale mai sus menționate rezultă că în sistemul constituțional românesc Parlamentul dispune de plenitudine de competență în materie de legiferare, în timp ce
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
legislație delegată, cât și prin raportare la criteriul formal, al exigențelor legate de competențele decizionale ce pot fi delegate și procedura prin care se realizează delegarea. Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decât dacă se află în prezența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și pentru care trebuie să furnizeze motivația urgenței în cuprinsul respectivei ordonanțe de urgență. Acestea sunt, în primul rând, aspecte ce țin de competența de legiferare și de modul în care Guvernul înțelege
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
țin de competența de legiferare și de modul în care Guvernul înțelege să-și exercite această competență delegată. Respectarea limitelor impuse competenței Guvernului în emiterea unei ordonanțe de urgență se realizează prin raportarea celor trei elemente susmenționate, și anume situația extraordinară, urgența reglementării și motivarea urgenței, la realitatea concretă care a generat emiterea actului de legislație delegată, sens în care autorul sesizării face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. 42. Or, Președintele României susține că, din analiza conținutului preambulului Ordonanței
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
care autorul sesizării face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie. 42. Or, Președintele României susține că, din analiza conținutului preambulului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , nu rezultă existența elementelor de drept și de fapt ale situației extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Acest aspect este, de altfel, semnalat și prin Avizul nr. 61 din 31 ianuarie 2017 emis de Consiliul Legislativ. Punerea de acord a unor dispoziții din Codul penal, respectiv din Codul de procedură
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
a se substitui astfel în competența generală de legiferare a Parlamentului. Chiar și în ipoteza în care punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile instanței constituționale ar fi apreciată ca reprezentând o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, rămâne în afara oricărei motivații constituționale depășirea acestui obiect de reglementare. 43. Mai mult, autorul sesizării arată că în perioada 9-31 ianuarie 2017, cele două Camere ale Parlamentului au fost convocate în sesiune extraordinară
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, rămâne în afara oricărei motivații constituționale depășirea acestui obiect de reglementare. 43. Mai mult, autorul sesizării arată că în perioada 9-31 ianuarie 2017, cele două Camere ale Parlamentului au fost convocate în sesiune extraordinară și, prin urmare, la data declanșării procedurii de consultare publică asupra proiectului actului normativ în discuție, Parlamentul se afla în activitate. De aceea, motivarea din cuprinsul preambulului ordonanței de urgență, potrivit căreia o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]