40,419 matches
-
de avarie. 1.3.21. Spații închise sunt spațiile delimitate de planșee, pereți și/sau punți care pot avea uși sau ferestre. 1.3.22. Bordul liber este distanța măsurată pe verticală în jos, în secțiunea maestră a navei, între marginea superioară a liniei punții și marginea superioară a liniei de încărcare corespunzătoare. 1.3.23. Codul FSS înseamnă Codul internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin Rezoluția MSC.98 (73), așa cum
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
închise sunt spațiile delimitate de planșee, pereți și/sau punți care pot avea uși sau ferestre. 1.3.22. Bordul liber este distanța măsurată pe verticală în jos, în secțiunea maestră a navei, între marginea superioară a liniei punții și marginea superioară a liniei de încărcare corespunzătoare. 1.3.23. Codul FSS înseamnă Codul internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului, adoptat de Comitetul de siguranță maritimă al Organizației prin Rezoluția MSC.98 (73), așa cum a fost amendat. 1.3.24
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
avarie pentru a putea rezista suprapunerii momentului de înclinare dat de un vânt care suflă din orice direcție cu o viteză de 25,8 m/s (50 noduri). În aceste circumstanțe, plutirea finală după inundare trebuie să se găsească sub marginea inferioară a oricărei deschideri superioare prin care ar putea să se producă o inundare. Unități stabilizate prin coloane 3.4.3. Unitatea trebuie să aibă un bord liber suficient și să fie compartimentată cu ajutorul punților și pereților etanși la apă
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
punte heliport sau care se extinde deasupra unei suprafețe definite destinate protejării unui elicopter în zbor. 13.2.4. Sector degajat de obstacol este o suprafață complexă care are originea și se extinde dintr- un punct de referință situat pe marginea FATO a punții heliport și care este compusă din două componente, una deasupra și una sub puntea heliport în scopul siguranței zborului, în interiorul căreia sunt permise numai obstacolele specificate. 13.2.5. Zona prizei de contact și de zbor (TLOF
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
2.2 sub nivelul punții heliport: în cadrul arcului de (minimum) 210°, suprafața trebuie, în plus, să se extindă în jos, cu un gradient al pantei descendente de 5:1 (5 unități pe verticală la o unitate pe orizontală) plecând de la marginea plasei de siguranță situată sub nivelul punții heliport până la nivelul apei, în cadrul unui arc de cerc de cel puțin 180° având originea în centrul FATO și spre exterior astfel încât să permită păstrarea unei distanțe de siguranță față de obstacolele situate sub
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
2.2 sub nivelul punții heliport: în cadrul arcului de (minimum) 210°, suprafața trebuie, în plus, să se extindă în jos, cu un gradient al pantei descendente de 5:1 (5 unități pe verticală la o unitate pe orizontală) plecând de la marginea plasei de siguranță situată sub nivelul punții heliport până la nivelul apei, în cadrul unui arc de cerc de cel puțin 180° având originea în centrul FATO și spre exterior astfel încât să permită păstrarea unei distanțe de siguranță față de obstacolele situate sub
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
destinate amarării elicopterului. 13.4.2. Periferia punții heliport trebuie să fie prevăzută cu o plasă de siguranță, cu excepția cazului în care există o protecție structurală. Plasa trebuie înclinată în sus sub un unghi de 10° și spre exterior de la marginea inferioară a punții heliport până la o distanță orizontală de 1,5 m și nu trebuie să se ridice mai sus de marginea platformei. 13.4.3. Puntea heliport trebuie să aibă atât o cale principală cât și una de urgență
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
există o protecție structurală. Plasa trebuie înclinată în sus sub un unghi de 10° și spre exterior de la marginea inferioară a punții heliport până la o distanță orizontală de 1,5 m și nu trebuie să se ridice mai sus de marginea platformei. 13.4.3. Puntea heliport trebuie să aibă atât o cale principală cât și una de urgență pentru accesul personalului, situate cât mai departe posibil una față de alta. 13.4.4. Trebuie să se aibă în vedere paragraful 9
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
și să coincidă cu linia albă care demarchează perimetrul, menționată în paragraful 13.5.11. În cazul unei punți pătrate sau dreptunghiulare trebuie să existe minim patru lumini pe fiecare latură, inclusiv o lumină în fiecare colț al TLOF. Pe marginea interioară a TLOF (originea sectorului cu înălțimea obstacolelor reglementată de 150°) pot fi utilizate lumini montate încastrat la nivelul punții în cazul în care este necesar să se deplaseze un elicopter sau un echipament de mari dimensiuni în afara TLOF. 13
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
locuri adecvate pentru a furniza pilotului elicopterului indicații vizuale privind obiectele care pot prezenta un pericol pentru elicoptere și privind proximitatea și înălțimea obiectelor care sunt mai înalte decât zona de aterizare și care sunt în vecinătatea ei sau a marginii sectorului cu înălțimea obstacolelor reglementată. Aceste lumini trebuie să respecte următoarele prevederi: .1 Obiectele care sunt cu mai mult de 15 m mai înalte față de nivelul zonei de aterizare trebuie să fie prevăzute cu lumini roșii intermediare având aceeași intensitate
CODUL MODU din 2 decembrie 2009 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264382_a_265711]
-
României, Partea I. Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe București, 30 decembrie 2013. Nr. 181. Anexa 1 (Anexa nr. 22 la Ordinul nr. 490/2008 ) COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREȘTI Însemnul heraldic al Comenduirii Garnizoanei București se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite și cu bordură roșie, în câmpul căruia, pe albastru, se află un grifon de aur, limbat, armat și aprins roșu, cu aripile deschise și cu zborul în sus, în gheara dreaptă superioară, îndreptată spre flancul drept, ținând o balanță
ORDIN nr. 181 din 30 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257964_a_259293]
-
Nicolae-Liviu Dragnea București, 7 ianuarie 2014. Nr. 7. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Orlat, județul Sibiu Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Orlat se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un grifon negru, întors spre dreapta, broșând peste o cetate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Grifonul simbolizează vechiul sigiliu al Regimentului I
HOTĂRÂRE nr. 7 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Orlat, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258019_a_259348]
-
publice, Nicolae-Liviu Dragnea București, 7 ianuarie 2014. Nr. 9. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vânători, județul Mureș Descrierea stemei Stema comunei Vânători, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un cap de mistreț de aur. Pe banda de argint se află trei frunze de stejar roșii. În partea inferioară, în dreapta, în câmp azur, se află trei
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
București, 7 ianuarie 2014. Nr. 8. Anexa 1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Crețeni, județul Vâlcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Crețeni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află patru albine de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o viță-de-vie cu șapte frunze și trei ciorchini de struguri, înfășurată pe un arac așezat în pal. Scutul
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sălătrucel, județul Vâlcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Sălătrucel se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp argintiu, se află patru brazi de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află două flori-de-colț de argint și, în vârf, două fascii undate subțiri. Scutul este timbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
7 ianuarie 2014. Nr. 12. Anexa 1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Cisnădie, județul Sibiu Descrierea stemei Stema orașului Cisnădie, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un scut de argint cu vârful ascuțit, susținut de doi lei de aur afrontați, având deasupra o coroană de aur care plutește. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]
-
are rangul de oraș. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Copșa Mică, județul Sibiu Descrierea stemei Stema orașului Copșa Mică, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o grapă de poartă de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp argintiu, se află un ciorchine de strugure albastru cu vrejul și cele două frunze
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]
-
Nicolae-Liviu Dragnea București, 11 decembrie 2013. Nr. 1.005. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei municipiului Lugoj, județul Timiș Descrierea stemei Stema municipiului Lugoj, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu albastru, două turnuri crenelate și un pod de argint, pe un câmp verde și trei movile verzi. De o parte și de alta se
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
Lira simbolizează tradiția muzicală și culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept capitala culturală a Banatului. Cele două turnuri crenelate și podul simbolizează Lugojul Român și Lugojul German, unificate în perioada 1793-1795. Cele trei movile simbolizează dealurile de la marginea localității, cultivate cu viță-de-vie încă din secolul al XVIII-lea. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
Dragnea București, 11 decembrie 2013. Nr. 1.004. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Costuleni, județul Iași Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Costuleni se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de argint, cu coarne de aur, ieșind dintr-o coroană deschisă de aur; căpriorul este străpuns de o săgeată neagră, cu vârful și coada de aur. Partea superioară (șeful) neagră, undată, este încărcată cu trei
HOTĂRÂRE nr. 1.004 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Costuleni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257217_a_258546]
-
decembrie 2013. Nr. 1.006. Anexa 1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Crâmpoia, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Crâmpoia, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată. În partea superioară se află clădirea unei mori de apă, văzută 3/4 stânga (semiprofil), cu acoperiș în două ape, o ușă de intrare așezată frontal și două ferestre, una plasată deasupra ușii de
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Teslui, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Teslui, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În dreapta, pe fond verde, se află un mănunchi format din cinci spice de grâu, așezate oblic, pe flancuri, trei în dextra și două în senestra, un știulete de porumb și o floarea-soarelui, ambele poziționate pe
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Verguleasa, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Verguleasa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un mănunchi format din cinci spice de grâu, flancat de două ramuri de stejar de aur, compuse fiecare dintr-o frunză și două fructe, așezate cea din dreapta
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
Nr. 1.018. Anexa 1.1 Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Lunca Ilvei, județul Bistrița-Năsăud Descrierea stemei Stema comunei Lunca Ilvei, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, scartelat de o cruce de aur cu brațele egale. În partea superioară, în dreapta, se află un cerb de aur fugind spre dreapta. În partea superioară, în stânga, se află un trunchi de copac despicat de un fierăstrău, totul de aur
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Maieru, județul Bistrița-Năsăud Descrierea stemei Stema comunei Maieru, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în 3 cartiere dispuse în formă de furcă. În partea superioară, pe fond roșu, se află o cunună din spice de grâu de aur. În dreapta, pe fond de azur, se află un brad dezrădăcinat de argint. În stânga, pe
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]