37,049 matches
-
desemna câștigătorul!"". Favorit din cei zece sculptori rămași în concurs după o preselecție era considerat sculptorul Constantin Baraschi, despre care se știa că încă cu câteva luni înainte de Lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze "Monumentul ostașului sovietic eliberator", care apoi a fost dezvelit în Piața Victoriei în anul 1946, în prezența regelui Mihai al României. Pentru a fi sigură că monumentul dedicat lui Stalin se încadrează în criteriile impuse de acesta, Ana Pauker i-a
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
luni înainte de Lovitura de stat de la 23 august 1944 ar fi început să modeleze "Monumentul ostașului sovietic eliberator", care apoi a fost dezvelit în Piața Victoriei în anul 1946, în prezența regelui Mihai al României. Pentru a fi sigură că monumentul dedicat lui Stalin se încadrează în criteriile impuse de acesta, Ana Pauker i-a cerut opinia lui Nikolai Tomski, un sculptor rus care executase mai multe statui ale generalisimului, amplasate în diferite orașe din Uniunea Sovietică, și una, considerată cea
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
V. Stalin" a fost rebotezată "Piața Aviatorilor", nume pe care îl purtase anterior. Se pare că în anii 70, s-a folosit material din statuia lui Stalin de la București din care s-a făcut în Piața Unirii din Focșani obeliscul "Monumentul Unirii". Granitul roșu demontat de pe soclul statuii lui Stalin a fost folosit în 1976 de fostul primar al Buzăului, Gheorghe Milu, pe platoul de marmură din centrul orașului, unde este reprodus, din plăci de granit, modelul de pe iile populare din
Statuia lui Stalin din București () [Corola-website/Science/321544_a_322873]
-
Biserica de zid cu hramul „Sfântul Nicolae” din Leșnic, comuna Vețel, județul Hunedoara, a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și artistică aparte, se numără și mica biserică din satul Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
cu hramul „Sfântul Nicolae” din Leșnic, comuna Vețel, județul Hunedoara, a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și artistică aparte, se numără și mica biserică din satul Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
și naosul, având deasupra o clopotniță de lemn iar la intrare, amenajat târziu, un mic pridvor de lemn. Adăugirea pronaosului a prilejuit și realizarea, pe cele două laturi ale intrării, în naos, a unor deschideri cu partea superioară în arc. Monumentul, semnalat cu mai bine de jumătate de secol în urmă, a reținut mai târziu atenția specialiștilor, pictura care acoperă pereții naosului constituind îndeosebi obiectul unor minuțioase analize. Ținând seama de analogiile ce se pot găsi atât arhitecturii cât și picturii
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
care cele două râuri numite Leșnic o înconjoară. Aceste dovezi documentare îndreptățesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leșnic. Sondajele arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului și pronaosului, câte două casete în părțile de sud și nord ale naosului și în partea de sud a pronaosului
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
în măsura permisă de prezența înmormântărilor moderne, nu au dus la descoperirea unor elemente de datare deosebit de exacte. Se poate considera - ținând seama de lipsa unor urme deconstrucții anterioare edificiul actual și de materialele arheologice descoperite, ulterioare etapei inițiale a monumentului - că se confirmă arheologic datarea propusă pe baza analizei caracteristicilor arhitectonice și a picturii precum și a datelor documentare, la sfârșitul sec. XIV. O problemă interesantă este cea pe care o ridică reprezentarea bisericii din tabloul votiv zugrăvit pe peretele de
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Biserica de zid din cătunul Mierlești, sat Bărbătești, comuna Bărbătești, județul Vâlcea, a fost construită în 1776. Are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așa cum rezultă din pisania sculptată în piatră deasupra intrării în pronaos, biserica Mierlești a fost construită între anii 1774-1776 prin strădania preotului paroh ajutat fiind de locuitorii comunei Bărbătești din acele vremuri. Posibil ca Turnul Clopotniță
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
fiind de locuitorii comunei Bărbătești din acele vremuri. Posibil ca Turnul Clopotniță să fi fost realizat în același timp, având în vedere că biserica nu dispunea de turlă clopotniță, implicit clopot. Redăm în continuare câteva documente legate de aceste valoroase monumente: Întru slava sf(i)ntei și de viață f(ă)cătoarei / și nedespărțitei Troițe. Ziditu-s-au această sf(â)ntă be/serică di(n) temelia ei, de piiat(r)ă, întru cinstea hramu/lui Preasf(i)ntei Născătoare de
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i cu învățetura / ctitorilo(r) ... Inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906. Inscripție pe peretele de la proscomidie; literă de 0,6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i, cu învățetura / ctitorilo(r)...). (inscripție care a fost datată după grafie, corespunzător timpului în care zugravii sunt atestați și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906).
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
localitatea Valea Mare din orașul Berbești, județul Vâlcea. Biserica a fost ridicată în anul 1776 și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat 7295”", adică anii 1786-87 ai erei noastre. Pe ușorul stâng al portalului de intrare apare incizat
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2351-2362.. În enumerarea de mai jos, fiecare bust apare însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2351-2362.. În enumerarea de mai jos, fiecare bust apare însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic a prezentat în rotondă un spectacolul de sunet și
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Mai există o rotondă a scriitorilor și în Parcul Municipal din Roman, realizată prin Fondul Plastic Iași, constituită din 10 busturi, reprezentându-i pe Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron Cotruș, George Donev, Vasile Posteucă, Mircea Eliade și Vintilă Horia, realizate de sculptorul Nicăpetre.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Universitară din București. Statuia din bronz are o greutate de 13 tone și o înălțime totală de 13 metri, din care 7 metri statuia propriu-zisă și 6 metri soclul. În 1936 s-a organizat la București un concurs pentru realizarea monumentelor ecvestre ale regilor Carol I și Ferdinand. La concurs a participat și Constantin Baraschi, proiectul său fiind acum expus la Muzeul județean de artă din Ploiești. Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han dar comanda a fost
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
și Constantin Baraschi, proiectul său fiind acum expus la Muzeul județean de artă din Ploiești. Concursul a fost câștigat în ambele cazuri de către Oscar Han dar comanda a fost acordată până la urmă pentru execuție sculptorului croat Ivan Meštrović, pentru ambele monumente. Statuia ecvestră a regelui Carol I al României, realizată de Ivan Meštrović, a fost inaugurată la 10 mai 1939, pe atunci Ziua Națională a României, în prezența regelui Carol al II-lea al României și a Marelui Voevod Mihai (viitorul
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
doar Regele Carol I, calul fiind păstrat și "reciclat" în "Statuia generalissimului Aleksandr Suvorov", din satul Dragosloveni, statuie ecvestră, terminată în 1957 de Marius Butunoiu și inaugurată în 1959, considerată a fi prima reprezentare ecvestră realizată de un sculptor român. Monumentul se află pe un pinten de deal, la intersecția șoselei E 85 cu DJ Dumbrăveni. Este monument istoric și este înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Comuniștii nu au prevăzut că dl. Meštrović, stabilit în Statele Unite, va da
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
statuie ecvestră, terminată în 1957 de Marius Butunoiu și inaugurată în 1959, considerată a fi prima reprezentare ecvestră realizată de un sculptor român. Monumentul se află pe un pinten de deal, la intersecția șoselei E 85 cu DJ Dumbrăveni. Este monument istoric și este înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Comuniștii nu au prevăzut că dl. Meštrović, stabilit în Statele Unite, va da în judecată Statul Român pentru daunele provocate operei sale de artă. La sesizarea sculptorului și a UNESCO
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
lovit de un obstacol: artistul Florin Codre, a anunțat în 2008 că lucrarea va întârzia pentru că o parte din bronzul folosit pentru turnarea statuii lui Carol I a fost furat de la o turnătorie de artă din București, unde se realiza monumentul, fapt care ar putea duce la decalarea datei de inaugurare a acestuia, fixată pentru 1 decembrie. În noaptea de 12 spre 13 august, patru persoane au sărit gardul firmei SC REC SRL din Colentina, au legat paznicul și au furat
Statuia ecvestră a lui Carol I din București () [Corola-website/Science/321624_a_322953]
-
a câștigat concursul pentru ridicarea unei statui a regelui Ferdinand, destinată a o înlocui pe cea înaltă de 18 m, realizată în 1937 de Ivan Meštrović, care era situată aproape de Piața Victoriei, lângă Biserica Mavrogheni, topită de comuniști. Potrivit machetei, monumentul va fi instalat în Piața Victoriei și va avea în spate parcul, ca un zid de protecție natural. Ferdinand, personajul central, va fi reprezentat pe cal, purtând coroană și buzdugan. În jur va fi un ansamblu monumental, cu un semicerc
Florin Codre () [Corola-website/Science/321640_a_322969]
-
domnitorul Vasile Lupu în satul Bozienii de Sus din comuna Ruginoasa (județul Neamț). Ea se află situată la o distanță de 24 km nord-vest de municipiul Roman. Ansamblul Bisericii „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: Documentele vechi atestă că în 1519 satul Bozieni pe Albîna cu mănăstire era al urmașilor lui Dragomir Oțel. Pe la 1620 satul ajunsese în
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
de 37 de ani și, respectiv, 34 de ani. Conform datelor Centrului Militar din Bălți, la războiul cu separatiștii au participat circa 800 de bălțeni, inclusiv circa 400 de militari ai Brigăzii de Infanterie „Moldova” din Bălți . La 12 februarie Monumentul lui Lenin a fost transferat de pe Piața Independenței pe teritoriul Comisariatului militar. La 19 mai 1992, Bălțiul este vizitat de președintele României, Ion Iliescu, și președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur. La marginea orașului ambii președinți au fost întâmpinați de delegați Primăriei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Biserica de lemn din satul Almașu Mic de Munte, comuna Balșa, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, . Vechimea bisericii, cât și a satului, este o necunoscută pentru noi; totuși, prima atestare documentară a satului datează de la 1733. Cu siguranță că biserica exista deja, mai ales că avem la dispoziție câteva mărturii în acest sens. În sat
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]